7,229 matches
-
de la roata valahă (expusă la muzeul Politehnicii din Munchen) și până la psihologia consonantistă care a fundamentat cibernetica, exemplele românești sunt foarte numeroase, fiind legate de introducerea temerară a noului În slujba noului. 2.FACTORII CREATIVITĂȚII " Creația este condiționată de factori stilistici ca fluență ideatională, asocierea creativă și consimțământul -sentimentul de a fi gata să Întâmpini evenimente și situații neobișnuite.” MASLOW Definirea și explicarea fenomenului complex al creativității se sprijină pe Încercările de a descifra factorii si variabilele ce o caracterizează. În
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ea este de fapt, o concepție metodologică, o "orientare ce trebuie dată, În general, compunerilor. Nici o compunere liberă nu poate fi alcătuită fără a se parcurge patru etape fundamentale: documentarea, alcătuirea planului; redactarea: recitirea și corectarea textului (sintetic, morfologic, ortografic, stilistic și caligrafic). În clasele a IlI-a și a IV-a, programa școlară și manualele prevăd elaborarea unor compuneri libere: "Primăvara"; "Gânduri despre mama"; "Eroii nu mor niciodată"; "Țara mea" etc. Libertatea constă, În cazul compunerilor enumerate, În alegerea planului
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
mici și rotunde. 5) Exerciții de discriminare prin sens și semnificație, prin Însușiri contrarii, prin rol sintactic, prin așezare spațială (obiecte, lucruri indepărtate, apropiate) etc. 6) Exerciții de fluență a asociațiilor prin transformare a unei expresii obiectual concrete În expresie stilistică. Exemplu: Plita sobei s-a Încins puternic. Expresia "s-a incins puternic" se transforma de elevi (conduși prin dialog euristic sau independent) În metaforele: - S-a Încins o luptă pe viață și pe moarte; - S-a Încins cu sabia dreptății
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
toate clasele primare, cele mai multe dintre compunerile create de elevi vor uimi prin valoarea lor imagistică și prin sensibila expresivitate verbală. Saltul calitativ de la scheme la creație propriuzisă este determinat de faptul că numeroasele exerciții și analize fonetice, morfologice, semantice și stilistice influențează un mod de funcționalitate a scoarței cerebrale cu informațiile codate și stocate sub forma micromodulelor operaționale. Micromodulele și elementele lor sunt prelucrate pe calea operațiilor mintale În noi sinteze, care sunt opera funcției creatoare a creierului uman. Așa se
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
categoriile înțelegerii, ce sunt folosite de cele mai multe ori conștient sau la limita dintre conștient și inconștient, și niște categorii ale inconștientului care pot și ele ajuta la individualizarea persoanei. Toate aceste categorii împreună, ale conștientului și ale inconștientului, formează Matricea Stilistică care pare să fie o structură ce corespunde atât speciei cât și individului. Prin categoriile conștientului și ale inconștientului fiecare ființă umană se deosebește de cealaltă, de toate celelalte, fiind totuși aceeași pentru toate ființele umane. Experiențele neurofiziologiei contemporane, la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
memorat, au stocat, toate aceste vechi percepții, după chipul și asemănarea lor. Percepțiile au fost filtrate, au fost triate, după cum se potriveau mai bine cu unitatea, cu multiplicitatea, cu totalitatea, cu negația, cu limitația, cu mișcarea, cu cauza, cu Matricea Stilistică, care păstrează în ea toate aceste categorii, și pe care o avem fără s-o învățăm. Se pare că avem Universalul în noi după care se vor orienta și toate percepțiile noastre. Se pare că lumea reală există dar noi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Hartwich Religion and Art in Wagnerțs later years, 1996. 1076 id, din Cuvântul Marelui Maestru la sediul Ordinului, 2005. 1077 Carl Jung, Opere, traducere de Dana Verescu și Vasile Dem Zamfirescu, Editura Trei, București, 2004. 1078 este interesantă dezvoltarea matricii stilistice a populației din deșert și de pe malurile Nilului, diferită de cea a celor ce trăiau în pădurile Europei, în ploile de vară cu tunete și fulgere. 1079 William Blake, Auguries of innocence, Poems, 1993. 1080 W.B. (1757-1827), poet rosicrucian
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
școala, curent artistic; ... m) reprezentativitatea în cadrul unui program/tip de clădiri; ... n) notorietatea autorului și reprezentativitatea pentru opera acelui autor. ... Articolul 15 În cazul ansamblului subcriteriile referitoare la valoarea arhitectural-urbanistica, artistică vor fi aplicate în funcție de aspectul specific cultural, istoric, funcțional, stilistic, urban sau rural etc., care conferă coerentă ansamblului și îl delimitează topografic. Articolul 16 Subcriteriile care vor fi avute în vedere la clasarea ansamblurilor sunt: a) coerentă structurală, stilistica, funcțională, temporală, de tehnica de construcție, precum și tehnică autorului; ... b) compoziția
ORDIN nr. 2.013 din 22 februarie 2000 privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127897_a_129226]
-
va fi comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei; ... b) proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească; pe baza audiției candidaților li se cere recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească) alese de comisie dintr-o lista de 30-40 de lucrări, pusă la dispoziție candidaților de către direcția unității de învătământ cu cel puțin două săptămâni înainte de susținerea probei; comentariul va cuprinde elemente
METODOLOGIE din 13 noiembrie 2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139544_a_140873]
-
comisie și comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei. ... b) Proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească - pe baza audiției candidaților li se cere recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească), alese de comisie dintr-o lista de 30-40 de lucrări pusă la dispoziție candidaților de conducerea unității de învătământ cu cel puțin două săptămâni înainte de susținerea probei; comentariul va cuprinde elemente
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2000 de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante din unităţile de învăţământ reprezentative din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132680_a_134009]
-
comisie și comunicat candidaților cu 48 de ore înainte de susținerea probei. ... b) Proba de recunoaștere și comentare a unor lucrări din creația universală și românească - pe baza audiției candidaților li se cer recunoașterea și comentarea a 4 lucrări din epoci stilistice diferite (cel puțin una va fi din creația românească), alese de comisie dintr-o lista de 30-40 de lucrări, pusă la dispoziție candidaților de conducerea unității de învătământ cu cel puțin două săptămâni înainte de susținerea probei; comentariul va cuprinde elemente
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2000 de organizare şi desfăşurare a concursului din 16-17 iulie 2001 pentru ocuparea posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132688_a_134017]
-
p.; dată, locul, semnătura numai dacă toate elementele apar în compunere: 2 p.; pentru 1-2 elemente care apar în compunere: 1 p.). 4 puncte 2. Redactarea scrisorii (conținutul adecvat cerinței: în totalitate: 2 p./parțial: 1 p.; folosirea unui registru stilistic potrivit: în totalitate: 2 p./parțial: 1 p.). 4 puncte 3. Corectitudinea limbii utilizate (punctele se acordă numai dacă scrisoarea se încadrează în limita minimă de rânduri cerută): ● corectitudinea exprimării: 1 p. (0 p. pentru două sau mai multe greșeli
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
ale stilurilor funcționale ale limbii române; - motivarea apartenenței unui text la un stil funcțional; - identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoașterea mijloacelor de expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic; - recunoașterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvențe, modalități de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corectă a neologismelor. 2. Pentru profilurile la care se studiază limba română o oră săptămânal - Morfosintaxă. Părțile de vorbire flexibilă și neflexibile. Expresii și locuțiuni. Acordul gramatical. Regimul cazual al prepozițiilor. Utilizări stilistice ale diferitelor părți de vorbire. Funcții sintactice. - Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziții și în fraze; mijloace de realizare. Topica și punctuația în propoziții și în fraze. Cuvinte și construcții incidente. Corespondență dintre părțile de propoziție și subordonatele
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
să utilizeze corect și pertinent informații literare, istorice, științifice din cultura greco-latină; - să stabilească conexiuni între diferite spații culturale pentru a comunica idei, opinii, sentimente; - să stăpânească tehnici specifice muncii intelectuale: tehnică traducerii, a scandării (schemă metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a interpretării; - să utilizeze adecvat instrumente de lucru; dicționarul latin-român. CONȚINUTURI A. Fonetica, morfologia și sintaxa propoziției și a frazei, studiate în clasele a IX-a și a X-a, integral. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
a IX-a și a X-a, integral. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I până în secolul V p. Chr. și operele lor (prezentarea generală a autorului și a operei acestuia). C. Traducerea și comentariul (ideatic și stilistic) textelor studiate, conform programelor valabile în anul școlar 1998/1999 (clasa a XI-a) și în anul 1999/2000 (clasa a XII-a), după cum urmează: 1. Caius Iulius Caesar, De bello Gallico (Descrierea Galiei, O luptă cu helveții, Predarea lui
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Potolea Prof. univ. dr. Ion Ț. Radu Prof. univ. dr. Ioan Neacșu PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002 LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ La sfarsitul ciclului liceal, potrivit prevederilor actualei Legi a învățământului elevii vor trebui să stăpânească sistemele, fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse, precum și elemente de cultură și civilizație rusă, pentru a fi capabili sa recepteze și să umita mesaje în situații reale de comunicare. Pentru evaluarea competențelor de comunicare ale candidaților, aceștia vor fi solicitați: 1. să susțină un
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
micșorate. Partea stângă - pe smalt roșu, încărcată de o trincleta foliata de aur. Semnificația elementelor însumate Stema județului Sibiu este o stemă civică a entității teritorial-administrative. Ea cuprinde semne de patronaj istoric, fiind totuși o asumpțiune. Din punct de vedere stilistic este o stemă gotica. ● Mobilă LEU - smaltul auriu a fost ales ��n complement cu smaltul roșu al scutului, împreună cu cele două smalturi fiind cele tradiționale ale Transilvaniei. Ca simbol consacrat: blândețe, frumusețe, noblețe și bună-credință. Încărcată pe figură cap, simbolizând
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate: latura instrumentală a limbajului; vorbirea rostită. Literatura mai arată că cei cu vechi deficiențe psihice, ca urmare a leziunilor ce au avut loc în sistemul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
GRAMATICA LIMBII ROMÂNE CUVÂNTUL AUTORULUITC "CUVÎNTUL AUTORULUI" Dacă starea de criză prin care se caracterizează limba română actuală sub aspect lexical, sintactic și stilistic ar mai putea trece neobservată, starea de confuzie în schimb, în care se află scrierea limbii române este prea evidentă și, întrun anume sens, chiar instituționalizată, spre a nu extinde și adânci deruta. Pe lângă numeroasele probleme de ortografie, autentice, care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită din comun.”, „Se distinge printr-o frumusețe aparte”. Enunțuri precum „Are o inteligență...”, „Are o voință...”, „Se distinge printr-o frumusețe...” nu sunt reperabile, decât dacă articolul nehotărât este încărcat, prin accentuare, cu valori stilistice deosebite, preluând și sarcina semantică a unui determinant superlativ lăsat neexprimat; „Are o voință!” înseamnă „Are o voință nemaipomenită!” • Substantivele abstracte sunt incompatibile cu sensul gramatical de plural; când sunt întrebuințate la plural, în limbajul popular, mai ales, substantivele trec
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unele deosebiri morfologice față de cele discontinue: a. Nu cunosc paradigma completă a categoriei determinării; nu sunt compatibile cu determinarea prin articol nedefinit; sintagme precum: un lapte, o brânză, o libertate nu sunt posibile decât dacă articolul nedefinit dezvoltă anumite valori stilistice: „Am găsit o brânză!...” (= Am găsit brânză de foarte bună calitate sau foarte proaspătă.) b. Nu cunosc opoziția singular-plural; întrebuințarea la plural a acestor substantive reflectă schimbarea statutului lor semantic: substantivele devin substantive discontinue, cu sensuri lexicale diferite de substantivele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic orientat de cele două principii biologice: substantivele care denumesc viețuitoare: masculine: bărbat, elefant, iepure, leu etc. feminine: femeie, furnică, vulpe etc. Celelalte substantive marcate de trăsătura + animat se grupează în masculine și feminine în funcție de alți factori (istoria limbii, structura stilistică a limbii, caracterul sistemic al limbii: rudă, persoană, iarbă etc.). Se înscriu într-un raport semantic orientat de o anumită viziune, arhaică, și nu în mod absolut constantă, substantivele care denumesc „obiecte” din lumea plantelor; există, între altele, o corelație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul -oi se înscrie în opoziția semantică masculin-feminin numai când denumește, metaforic, indivizi umani caracterizați prin anumite trăsături fizice (cioroi, broscoi) sau morale (vulpoi) manifestate într-un grad ridicat de intensitate: cioroi = foarte negru; vulpoi = foarte șmecher, viclean. Aceeași motivare stilistică are femininul șerpoaică, prin care se denumește un tip uman, feminin, caracterizat prin răutate și viclenie. Denumind ființe umane, aceste substantive rămân, de fapt, termeni izolați din punctul de vedere al opoziției masculin-feminin; masculinul broscoi nu are un corespondent feminin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vulpoi, cioroi, ci cel mult expresia gradului pozitiv, neutru, al însușirilor reprezentate, întrebuințare, însă, puțin frecventă. Nici femininul șerpoaică nu are corespondent masculin în lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent cu dezvoltarea mutațiilor semantice sau valorilor stilistice determinate de funcția sa de sufix augmentativ. Pornind de la substantive feminine, sufixul creează substantive neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]