6,018 matches
-
stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În special la George Coșbuc. Cea de a 13-a strofă are caracter epic și face legătura cu cea de a doua secvență care reprezintă un pastel al Înserării ce ne amintește de ,,Sara pe deal” de M. Eminscu. Ultima secvență e un dialog Între două surate care exprimă În cel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-mi se pălesc...” Tabloul „suferințelor” se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra copilă nu și le poate explica: „ Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or e - să nu mai fie! - vreo pacoste de zmei? Strofa În Întregime sugerează o lume trăind sub imperiul supranaturalului care se așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul și demonicul. Cele două surate pun făptura Zburătorului sub semnul maleficului, pentru că puterea lui de metamorfozare nu e spre binele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și sincopat de anapest, și 32 A. E. Baconschi, „Panorama poeziei universale”, Ed. Albatros, 1972, p. 90; peon. La o primă lectură, impresia este aceea a unei premeditări metrice, chiar dacă avem În față o poezie simbolistă. Schema metrică a primei strofe are următoarea alcătuire, fiecare vers având zece silabe. Cea de a doua strofă este perfect simetrică, interpretarea ei necunoscând alte elemente structurale. Se observă că În cele două catrene există un număr egal de iambi (8) și peoni (6) (5
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Albatros, 1972, p. 90; peon. La o primă lectură, impresia este aceea a unei premeditări metrice, chiar dacă avem În față o poezie simbolistă. Schema metrică a primei strofe are următoarea alcătuire, fiecare vers având zece silabe. Cea de a doua strofă este perfect simetrică, interpretarea ei necunoscând alte elemente structurale. Se observă că În cele două catrene există un număr egal de iambi (8) și peoni (6) (5 peoni IV și 1 peon II). Ritmul muzical nu cunoaște de la o strofă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
strofă este perfect simetrică, interpretarea ei necunoscând alte elemente structurale. Se observă că În cele două catrene există un număr egal de iambi (8) și peoni (6) (5 peoni IV și 1 peon II). Ritmul muzical nu cunoaște de la o strofă la alta modificări de natură contrapunctică, ci rămâne mereu invariabil, sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia este sugerată și impusă În cadrul prezentului etern, deși verbele, puține la număr, stau la imperfect (imperfectul Își prelungește acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la alta modificări de natură contrapunctică, ci rămâne mereu invariabil, sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia este sugerată și impusă În cadrul prezentului etern, deși verbele, puține la număr, stau la imperfect (imperfectul Își prelungește acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia este sugerată și impusă În cadrul prezentului etern, deși verbele, puține la număr, stau la imperfect (imperfectul Își prelungește acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
impusă În cadrul prezentului etern, deși verbele, puține la număr, stau la imperfect (imperfectul Își prelungește acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simt pe semne de acum...”) În cea de a doua frază cuvântul liniște este substituit cu sinonimul „pace”. În primele două versuri, liniștea este sugerată metaforic: „... aud din pieptul unui turn / cum bate ca o inimă un clopot...” În finalul strofei este inclus Într-un câmp mai larg de relații: „... Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge...” În strofa a doua, cuvântul „liniște” este cum s-a mai spus, Înlocuit cu sinonimul „pace” care, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sugerată metaforic: „... aud din pieptul unui turn / cum bate ca o inimă un clopot...” În finalul strofei este inclus Într-un câmp mai larg de relații: „... Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge...” În strofa a doua, cuvântul „liniște” este cum s-a mai spus, Înlocuit cu sinonimul „pace” care, cu sens biblic, Înseamnă moarte, conținutul său se adâncește: „de ce mănvinge cu aripi moi atâta pace...?” În sfârșit, În ultima strofă, termenul intră Într-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu de sânge...” În strofa a doua, cuvântul „liniște” este cum s-a mai spus, Înlocuit cu sinonimul „pace” care, cu sens biblic, Înseamnă moarte, conținutul său se adâncește: „de ce mănvinge cu aripi moi atâta pace...?” În sfârșit, În ultima strofă, termenul intră Într-un alt câmp de relații semantice: „... și liniștea / ce voi gusta-o Între scândurile lui / o simt pesemne de acum...” Este evidentă o creștere În intensitate a trăirilor, ca urmare a meditației pe motivul blagian al liniștii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vremii, printre ei, Lucian Blaga și chiar Ion Barbu. Tema fundamentală a poeziei o constituie timpul, văzut ca o trecere marcată de biografia celor implicați În evenimente, Întrepătrunsă, indiscutabil, de vârstele efemere ale ființei poetului. În același timp, tema conferă strofelor de structură și expresie neoclasica (18 distihuri si trei versuri leitmotivice cu măsura amplă, de 13 silabe), o tonalitate, o muzicalitate solemnă, melancolică, memorabilă. Ceea ce caracterizează poezia lui Ion Pillat, din volumul amintit, este nu numai cantabilitatea versurilor, ci și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frumoasă fată” pune În lumină unicitatea ei terestră. Ea reprezintă spațiul terestru, dar comparațiile: „Cum e Fecioara Între sfinți/ Și luna Între stele" o pun Într-o stare duală, de puritate dar și de predispoziție spre lumea astrelor. Primele șapte strofe ale primei părți se constituie, după afirmația lui Dimitrie Caracostea, Într-o uvertura a poemului, urmând apoi o splendidă poveste de iubire, Într-o atmosfera cu profunde implicații mitologice. Imaginarul poetic e de factură romantică. Fata de Împărat este văzută
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat poem simfonic. De altfel, Dimitrie Caracostea Își Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă”. Prima metamorfozare a luceafărului ne trimite Într-un timp primordial; marea nu poate fi decât „mumă”, nu „mamă”(„Iar noaptea-mi este mună” din strofa 33), pentru că ultimul termen aparține În exclusivitate prezentului. „Colo’ (-n palate de mărgean), cu accentul pe cel de-al doilea „o”, aparține, cum se știe, limbajului vorbit, mai expresiv decât „acolo”, gol de orice valoare expresivă și sugestivă. Forma folosită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a coborî și prin limbaj pe cei doi În spațiul terestru efemer. Un apel la limba vorbită Într-un spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul;” Aceste cuvinte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind spre dânsul;” Aceste cuvinte sunt rostite de Cătălina atunci când Îl respinge oarecum, fără convingere, pe Cătălin. Termenul „asameni” din strofa 76: „Tu vrei un om să te socoți / Cu ei să te asameni?...” nu se justifică numai prin nevoia de a realiza o rimă perfectă. Demiurgul se află și el la Începuturile lumii, limbajul lui nu este numai solemn dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se produce o expresivitate nouă, Însă „ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a fetei de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet”, sinonimul lui. „Privirea ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
necunoscut...” „Cu păr de aur moale...” „Un mort frumos cu ochii vii...” „O prea frumoasă fată...” evidențiază unicitatea fetei de Împărat, cu un alt Înțeles decât cel din basmul „Fata În grădina de aur”. Superlativul din ultimul vers al primei strofe o detașează pe fata de Împărat de lumea pământeană, plasând-o Într-un spațiu aflat În imediata apropiere a lumii astrelor. Pentru a ajunge la acest vers, oarecum abstractizat, Eminescu a renunțat la multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumea angelicului. Comparația cu luna justifică o Înclinare a fetei spre visare, iar cea cu „fecioara”, În lumea ideală. Comparația aceasta Îl timite pe receptor și la erotica populară, unde mirele este comparat cu soarele, iar mireasa cu luna. În strofa a 17-a, Luceafărul, metamorfozat Într-un tânăr, este comparat cu „voievod”: „Părea un tânăr voievod Cu păr de aur moale...” Perspectiva voivodală Îi dă tânărului un aer de măreție clasică. Sugestia trimite pe cititor și la versul: „Un mort
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
metaforă, dacă se admite că somnul e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă cu sensuri multiple. Adâncul misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu numai talentul specific al autorului, dar și un spectru de preocupări și interese de o extesie remarcabilă. În funcție de tematica aleasă, poetul apelează la modalități de exprimare deosebite, de la versuri cu rime, la trăsături caracteristice autorilor postmoderniști. Iată o strofă din poezia Mama (mea):“Surâd...mi s-a umplut ființa/ Cu chipul tău, ca o icoană,/ Dispare-n neguri suferința,/ Când mă cuprinzi în brațe, Mamă!”. Când exprimă dorul de acasă, poetul menționează fără echivoc: “Când zic “acasă”, parcă zic
Lansare de carte by Carmen Manea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84305_a_85630]
-
personificări statice - în care termenul înlocuit este un substantiv sau un adjectiv - citând în acest sens o frumoasă expresie poetică a lui V. Voiculescu „semințiile gândului” (p.278). Sonet Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]