6,105 matches
-
bine cum îl cunoșteai și tu pe-al lor. — Cînd a aflat Roja cum și-a intitulat domnul Președinte partidul a făcut o criză violentă de isterie, zice Gulie, Comitetul Frontului Salvării Naționale fusese ideea Bătrînului, pe care i au suflat-o neaveniții care aflaseră de ea, profitînd că el nu se mai putea mișca de acasă. închipuie-ți, Curistule, prin ce frămîntări a trecut urmărind totul în direct la televizor, cu cîtă neobrăzare își făceau mendrele prăpădiții ăia de comuniști
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu-l aude, vorbind doar pentru cei din jurul mesei. Ce, nu știe fiecare ce are de făcut? Nu e democrație acum? De ce să mai existe cineva care să-ți poarte mereu de grijă, să te șteargă la cur, să-ți sufle mucii? — Am vorbit înainte de vreo zece ori între noi, își aduce aminte Gulie, am confruntat toate informațiile pe care le aveam de la dumneavoastră și din alte surse. De la Părințel, de la Curist și de pe la alții. — Și tot nu v-ați dat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
intre în acțiune. Părințelul a mirosit ceva? Fii atent că dacă o să afle că joci la două capete o să pună pe cineva să te strîngă de gît, spune Timișoara. — Nu-ți face nici o grijă, femeiușca e de cuvînt, n-ar sufla o vorbă pentru nimic în lume, zise Poștașul. E numai și numai în interesul ei. Eu o să trag mîța de coadă pînă o să-i dea papucii, după aceea o s-o las de tot în pace ca și cum nu s-ar fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Armatei, adaugă, după care se face nevăzut ca o nălucă. Roja privește încă o dată în direcția soldaților cu țevile puștilor îndreptate în sus la 45 de grade, e ditamai barajul, începe să se gîndească, simțind din nou că cineva îi suflă în ceafă. Era cît pe ce să fii deturnat, nenicule, acum înțelegi că e de datoria noastră să-ți purtăm de grijă? Cine o să spargă toată împrejmuirea asta? e curios să afle, nu e treaba noastră revoluționarule, ia priviți la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sau cu studenția sper că-ți dai seama că n-ar mai merge. — Așa că ne-am pus mintea la contribuție și am făcut niște planuri care după cum spunea ea n aveau cum să nu ne iasă, asta pentru că i le suflasem eu, nătăflețule, cu prima ocazie cînd colegul tău de la Securitate avea să calce pe acolo trebuia să-ți facă propunerea. N-o s-o mai demolăm, te lăsăm să-ți faci în continuare meseria, cu o mică modificare, lăcașul ăsta sfînt
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
bine, înseamnă că zona e fierbinte, că merită să-ți încerci norocul, să vînturi nenorocita aia de parolă în stînga și-n dreapta pînă se obișnuiește toată lumea cu tine și te lasă intri peste tot după pofta inimii, să le sufli în ceafă cameramanilor, să-ți bagi nasul în ciornele aruncate la gunoi, să intri în vorbă cu tot felul de martori oculari. — Ar fi trebuit să le tragi cîte un glonț în cap și gata, zice Roja, ce atîta sentimentalisme
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
forță încă o gură de aer. Apoi lăsați aerul să intre din nou și repetați în continuu, într-un ritm de aproximativ 20 de respirații pe minut. Trebuie să sune ca un muget și să aveți senzația unui muget care suflă într-o flacără, cu rafale puternice. Dacă, în timp ce practicați acest exercițiu, aveți senzația că vă pierdeți suflul și trebuie să-l recăpătați, luați o pauză și inspirați prelung, lent și profund, țineți-vă respirația timp de câteva secunde și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
imperceptibile exfolieri, un superb fluture fosforescent. Privindu-l, Flavius-Tiberius uita de frig și parcă nici Întunericul nu-l mai deranja. Poate că și ceilalți trăiau acel miracol și se bucurau. Tovarășii săi de drum Însă tremurau, se ghemuiau În haine, suflau În pumni, tropăiau Încetișor. Erau la capătul puterilor. Doar soldatul sforăia. Și dacă n-au locomotivă la depou? Găsesc la următorul. Nu ne lasă ei În drum. O stație, două, am putea merge pe jos. Ne mai dezmorțim. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dea citire proiectului de hotărâri. Domnii care au făcut propuneri sunt rugați să ne spună dacă le mențin. Brândușă tăcu și făcu un pas la stânga, Își drese vocea și zise: Domnul Cuceu are cuvântul. Din casa scării unde redactase procesul-verbal, suflând tot mai des În pumni, apăru Cuceu, agent fiscal. Impresionase pe toată lumea prin hotărârea cu care respinsese băutura. Când ai asemenea funcție și răspundere, nu-ți poți permite, observă un cetățean copleșit de tăria de caracter a lui Cuceu. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
intrat cum ți-am spus la „Minerul”. Am alimentat și... Ce să vezi? M-am pomenit În stradă cu inima ușoară și aripile grele. Am rămas la sol de unde Îți și telefonez. Alo, mă auzi? Alo, Zorela? Mă auzi? Gheretă suflă În receptor, Îi scutură, Îl duse din nou la ureche. Nu se Înșela: la capătul celălalt al firului cineva sforăia fără griji. Poștașul puse receptorul În furcă și Începu să-și maseze genunchii. Ați sunat la o oră nepotrivită, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
trotuar. El rămase În prag cu scrisoarea Iolandei, două rânduri doar: „Marfă de calitate livrată la timp. De rest mă voi ocupa mâine”. De bucurie, Îi venea să sărute cele două baloturi lungite În mijlocul holului ca două foci anesteziate și suflate cu vopsea pentru un spot publicitar al firmei Köber: Cu Köber până la Cercul Polar. 34. Gheretă pierduse odată cinci partide de șah la rând În fața lui Grațian și de atunci evita să le mai calce pragul. Chiar pensia le era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
eu atâtea vise Și versuri iscusite Să-ți împletesc din ele Veșmântul de mireasă Și n-am nici trubadurii Să-ți cânte sub fereastră Când coace doru-n mine Ca pâinea de pe masă Dar am în schimb un diavol Ce-mi suflă în ureche S-aprind în tine focul Și sufletul să-ți ard Și-aș face ce îmi spune Chiar dac-aș ști prea bine Că dreapta judecată M-ar arunca în iad
Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_843]
-
Părul arămiu, cu o tunsoare paj, îi cădea pe umeri și pe gâtul zvelt. Linia jachetei sport și a fustei de lână îmi spuneau că-i subțire din cap până-n picioare. Blanchard mă văzu și-o înghionti. Ea se întoarse, suflând o trombă de fum. De aproape mi s-a arătat un chip cu trăsături puternice și drăguțe, dar disproporționate: o frunte înaltă, ce-i făcea coafura să pară nepotrivită, nasul cârn, buzele pline și ochii mari, negri. Blanchard făcu prezentările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
unul pe altul? La bine și la rău și-n toate cele? — Încercăm. — Atunci de ce nu v-ați căsătorit? Concubinajul e interzis de regulament, iar dacă șefii se hotărăsc să-și bage nasul, Lee ar putea avea necazuri. Kay își suflă rotocoalele de fum spre podea, apoi se uită în ochii mei. — Nu putem. — De ce nu? Sunteți împreună de ani de zile. A renunțat la meciurile ilegale de dragul tău. Te lasă și să flirtezi cu alți bărbați. Mie-mi sună a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu meciul, Ellis Loew s-a mai îmblânzit în privința mea atunci când, împreună cu Lee, i-am adus pe tavă un șir de infractori pe care ardea de nerăbdare să-i pună sub acuzație. Iar Fritz Vogel, care mă ura pentru că îi suflasem lui fiu-său postul de la Arestări, recunoștea în sinea lui, de voie, de nevoie, că sunt un polițist de nota zece. Și, lucru surprinzător, celebritatea mea locală a durat destul cât să-mi aducă și niște avantaje în plus. Lee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Apoi a sosit miezul nopții, formația cânta cu foc, iar eu nu știam ce să fac. Kay mi-a spulberat nesiguranța. M-a sărutat ușor pe buze și mi-a șoptit: — Te iubesc, Dwight! O grăsană mă apucă și-mi suflă în față cu un cornet înainte să reușesc să-i răspund. Ne-am întors acasă pe autostrada Pacific Coast, într-o coloană de mașini lungă, cu șoferi veseli, care claxonau de zor. Când am ajuns acasă la ei, mașina mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
înainte pe care numai Kay avea curaj să-l facă. — Sigur, Lee. • • • Am găsit-o pe Kay citind pe canapeaua din sufragerie, ca în fiecare seară de peste săptămână. Când am intrat, nu-și ridică ochii din carte, ci doar a suflat leneș un rotocol de fum și m-a salutat: — Bună, Dwight! M-am așezat pe un scaun din fața măsuței de cafea, vizavi de ea. — De unde-ai știut că-s eu? Kay încercui un pasaj din carte. — Lee calcă apăsat, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am fi pe picior de egalitate, poate că atunci am avea o șansă împreună. Dar tu n-ai renunța la toate astea. Kay își luă un răgaz și-și aprinse o țigară. — Știi ce-a făcut pentru mine? întrebă ea, suflând fumul pe nas. — Știu și ce-a făcut pentru mine, i-am replicat. Kay își dădu capul pe spate și se uită în tavan, la stucaturile și lambriurile din lemn de mahon. Suflând inele de fum, îmi mărturisi: — Eram îndrăgostită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce-a făcut pentru mine? întrebă ea, suflând fumul pe nas. — Știu și ce-a făcut pentru mine, i-am replicat. Kay își dădu capul pe spate și se uită în tavan, la stucaturile și lambriurile din lemn de mahon. Suflând inele de fum, îmi mărturisi: — Eram îndrăgostită de tine ca o școlăriță. Bobby De Witt și Lee mă târau după ei la meciuri de box. Îmi luam cu mine caietul de schițe, ca să nu mă simt ca femeile alea îngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
le-a văzut cineva și, dacă da, cu cine. Fotografiile făcură turul separeurilor. Le-am studiat reacțiile și atunci mi-am dat seama că ar trebui să folosesc o măciucă pentru a obține răspunsuri simple, „da“ și „nu“. Nimeni nu suflă un cuvânt. Tot ce am văzut la studierea reacțiilor a fost curiozitate, amestecată în unele cazuri cu priviri pofticioase. Fotografiile se întoarseră la mine, aduse de o limbistă musculoasă, cu pieptul plat. Le-am luat, apoi am dat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
bambus a barului zbură la perete. Linda Martin / Lorna Martilkova, care arăta la fel de proaspătă și aranjată ca în fotografie, o rupse la fugă. Am ieșit repede din mașină și am luat-o la fugă pe trotuar, cu cei doi Vogel suflând din greu în urma mea. Linda / Lorna fugea ca o antilopă, strângând la piept o geantă încăpătoare. Am sprintat și am micșorat distanța dintre noi. Fata ajunse pe o stradă laterală aglomerată și țâșni în trafic. Mașinile virară cu scrâșnet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lui nervoase de la vizionarea filmului porno și de la taverna La Verne’s Hideaway până la obsesia lui în legătură cu cazul Short, raportul despre Nash și concubinajul lui cu Kay. Le-am răspuns într-o doară și am mințit prin omisiune - n-am suflat o vorbă despre faptul că Lee se droghează cu benzedrină, despre camera de hotel de la El Nido și despre concubinajul lui cast. Polițiștii de la Metropolitană m-au întrebat de mai multe ori dacă sunt de părere că Lee i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Liz abia se cunoșteau, că el doar îi făcuse rost de niște șmenuri de câteva ori și asta cu foarte multe luni în urmă, însă el a continuat să mă lovească și m-a amenințat că o să mă omoare dacă suflu ceva la poliție despre fiu-său și Dalia. M-am ridicat și-am dat să plec, dar Russ rămase nemișcat. — Domnișoară Stinson, ai spus că atunci când John Vogel ți-a pomenit numele tatălui său, te-ai speriat. Din ce cauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
când stau jos. Crezi că se poate? Am înșfăcat scaunul și i l-am pus în față. Dolphine se ridică, își scutură costumul și se lăsă pe el. Mi-am băgat pistolul în teacă. — Rar și de la început. Dolphine își suflă peste unghii, apoi le frecă de cămașă. Am apucat celălalt scaun din șandrama și m-am așezat cu speteaza în față, în caz că aveam nevoie să pun mâna pe ceva. — Vorbește, fir-ai tu să fii! Dolphine se conformă: — Acu’ vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
trei erau niște cocioabe pustii, fără electricitate, cu geamurile sparte și cu pereții pictați cu sloganuri ale bandelor de mexicani. Nici urmă de camioneta Ford din ’39, cu numărul de înmatriculare 6B119A - doar pustiul răscolit de vântul Santa Ana, care sufla dinspre Hollywood Hills. În drum spre a patra locuință, chiar când trecuse de miezul nopții, mi-a venit o idee... sau, mai bine zis, ideea m-a înrobit: Omoară-l! Nu tu glorie publică, nu tu rușine publică, ci doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]