5,786 matches
-
muncitor varsă tot ceea ce economisise în toți anii de muncă. Își oferă pomana. Și se scuză că nu poate să dea mai mult. Dar că a dat tot ceea ce avea». Darul bătrânelelor de la azil « Câteva bătrânele de la azilul celor inapți, târându-se cu multă trudă până sus la San Zeno in Monte, deschid un băgăjel și scot câteva fructe și un cornet de zahăr. Apoi scot afară și un portmoneu, și descarcă conținutul câtorva monede mărunte. „Am strâns acest zahăr, renunțând
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sanctuarului, capodoperă a arhitecturii vechilor romani, Ambasadorul Germaniei, Generalul conte von Wedel (viitorul Stalhalter pentru Alsacia-Lorena), mirosind pericolul și agitat de porniri războinice, dădea ordine cu voce tunătoare colaboratorilor săi să ocupe punctele strategice ale templului, în timp ce ministrul Braziliei se tîra, cocoșat de loviturile pe care i le dăduseră de-a valma cu patul puștii trupele în timpul bulucelii, iar ministrul Persiei, precaut, își ținea strîns în mîini frumoasa pereche de epoleți încărcați cu diamante ispititoare... Cealaltă ceremonie funebră cea a înmormîntării
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
soldaților, la capătul puterilor și în pragul prăbușirii. (Aceasta se petrecea înaintea tulburărilor din primăvara lui 1917 în rîndul trupelor franceze...). Domnul de Morsier îmi mărturisea neliniștea lui Sonnino față de aceste fraze ale lui Caillaux, dată fiind oboseala poporului italian tîrît în război de o minoritate. În fața acestei confidențe, prima mea reacție a fost: De ce vă adresați ministrului român? Aduceți toate acestea la cunoștința ambasadei franceze! " Am făcut-o deja de mai multe ori, dar cei de la palatul Farnese parcă sînt
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
era greu de suportat. Primarul din Colmar, care văzuse o coloană cu prizonieri de-ai noștri traversînd orașul pe la șase dimineața, povestea că parcă ar fi văzut un șir de larve. Acești nefericiți, atît de slăbiți, care abia se mai tîrau, cei mai în stare sprijinindu-i pe cei epuizați, căutau prin lăzile de gunoi pentru a mînca resturi, sub o avalanșă de paturi de armă din partea soldaților care îi escortau. La primăria din Dieuze, am decorat mai multe țărănci care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Berlinul continua să-și planteze jaloanele în vederea eliberării de Tratatul de la Versailles, profitînd de neînțelegerea dintre aliați și de miopia lor, activitatea mea de Ministru al Afacerilor Externe, pe trei sferturi paralizată din lipsa de mijloace financiare, s-ar fi tîrît prin văi lipsite de orice interes, dacă la un moment dat n-ar fi trebuit să fac față unei cotituri fericite, survenite pe o cale ce ne era aproape impusă de către Franța și Polonia. De această nouă putere vecină, România
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
neliniștea blazată a lui Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de explorație pe munte, bălți, bărăganuri: Dar sufletul meu vecinic spre negre țărmuri zboară, El vrea mișcări, sensații de-acele ce doboară Și-n lupte ne târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde Prin nori, prin munți de gheață, prin bălți și prin pustii. Găsim de asemeni chiotul autumnal, la cramă, în cântecul vioarelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe Șosea cel puțin de două ori, de la havuz până la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vânătă sau galbenă; apoi să se coboare ca să-și târască nițel coada rochii prin praf, înconjurată de trei-patru elegante, urmată pas cu pas de mândrul lacheu care-i duce manteluța de cinci dramuri pe brațe." Ion Ghica are pe deasupra un dar de narator incomparabil, o imaginație arabă. Cu puncte de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
euforia. Câteodată iese din diletantism și dă dovezi de o puternică invenție fantastică (Pescuitorii de perle, Corbii) ori de uimire în fața misterului vieții, ascunsă sub o aparentă ușurătate ștrengărească: Nu sunt nici rău, nu sunt nici blând, Nu m-am târât, n-am pizmuit, Am fost și sunt un biet smintit Care visează chiar mergând. Eu niciodată n-am muncit, Noaptea nu dorm și ziua casc, Poate-aș fi vrut să nu mă nasc, Dar nu mă plâng că n-am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
începe cu ideea legăturii între generații, se accentuează asupra sforțării pe care o depune natura spre a obține un rezultat, apoi ochiul are o viziune de sus a germinației antropologice. Străbunii vin din noapte prin gropi și râpi, bătrânii se târăsc pe brânci, iar trudnicul lor efect este un morman de oseminte vărsat în poet: Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine Prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puse la popreală astfel ca ei să rămînă neclintiții apostoli ai culturii române. Foarte grave sînt făcăturile liftelor care răcneau peste tot că i-a pocnit miracolul înțelepciunii! A venit timpul să le punem juvățul în gît și să-i tîrîm la dreapta jude- cată pentru că șandramaua lor ticluită cu atîta sîrg s-a făcut una cu pămîntul în fața adevărului. Diogio, ultimul conducător al rumunilor a avut în tăblița 73 o profeție foarte tristă, ori va învinge ori peste neamul său
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scris pe la începutul secolului lll î.e.n. sau chiar mai tîrziu. În Samuel l, ultimul dintre judecători avem informații despre un alt conflict ar-mat dintre filisteni și ivriți de unde aceștia din urmă au ieșit rău boțiți și cu credința în Iahwiță tîrîtă prin praful drumului. ,,4,1 Chemarea lui Samuel a ajuns la cunoștința întregului Israel. Israel a ieșit înaintea filistenilor ca să lupte împotriva lor... 4,4 Poporul a trimis la Silo de unde au adus chivotul legămîntului cu Elohim, Domnul oștirilor care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vor distruge totul în calea lor ,,38,19 ...În ziua aceea va fi un mare cu-tremur în țara lui Israel. 38,20 Peștii mării și păsările cerului vor tremura de Mine, și fiarele cîmpului și toate tîrîtoarele care se tîrăsc pe pământ, și toți oamenii care sînt pe fața pămîntului; munții se vor răsturna, pereții stîncilor se vor prăbuși și toate zidurile vor cădea la pământ...38,22 Îi voi judeca prin ciumă și sînge, printr-o ploaie năprasnică și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
gol de la etajul spitalului Mărcuța gestul său continuând alte „flori” din covorul destinului. Dacă, iarăși luând un caz la întâmplare, dar de data aceasta din „proza vieții” de poet, Artur Enășescu, autorul câtorva romanțe ce nu se uită, și-a târât boala și sărăcia câteva decenii în văzul lumii, este pentru a ne aduce aminte cei câțiva ani „indecenți” ai lui Eminescu, Artur Enășescu devenind un fel de „Oedip viu” care-și plimbă orbirea de sine prin lume ca să se vadă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poeta Cornelia din Moldova. Am căutat în nenumărate rânduri și pretutindeni, unde am avut bănuiala că aș putea da de numele autorului, dar mi-a fost absolut imposibil, fiindcă timpul îndelungat care s-a scurs de atunci și până acum târâse în vecinicie pe aceia care mai puteau să spună ceva despre el. În orice caz, se vede că manuscrisul este al unui medic, și aceasta o dovedește caracteristica scrisului și numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport. Eu aș propune ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetă Cornelia din Moldova. Am căutat în nenumărate rânduri și pretutindeni, unde am avut bănuiala că aș putea da de numele autorului, dar mi-a fost absolut imposibil, fiindcă timpul îndelungat care s-a scurs de atunci și până acum târâse în vecinicie pe aceia care mai puteau să spună ceva despre el. În orice caz, se vede că manuscrisul este al unui medic, și aceasta o dovedește caracteristica scrisului și numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport. Eu aș propune ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate și neputințe și nu percepe adâncul prăpastiei în care coboară și e târât, zi de zi, de cruzimea celor fără Dumnezeu și nu mai caută drum de întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus Hristos. Azi, însăși așezarea creștină a lumii se clatină. S-a atrofiat și a secătuit tot ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lupta contra guvernului! (Cațavencu, Zoe și Trahanache de o parte, Farfuridi, Brânzovenescu frecânduși mâinile cu satisfacție de altă parte; Ghiță în fund; Tipătescu obosit pe scaun, ca și cum n-ar lua parte la ce se petrece. Cetățeanul turmentat în mijloc.) Cetățeanul: (târât de curent) Da! Vom lupta contra... (sughițând și schimbând tonul)... adică nu... Eu nu lupt contra guvernului... (Cortina) ACTUL III (Teatrul înfățișează sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de exagon din care se văd trei laturi. Trei uși
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la culme, strigăte, huiduieli, fluierături. Zaharia Trahanache a ieșit repede pe portița grilajului, a dat dincolo de Zoe și de Tipătescu, și toți trei ascultă ce se petrece în adunare. Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu au apucat de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară. Grupul Ionescu și Popescu sunt grămadă peste cei din fund. Toate cuvintele și mișcările acestea din urmă se fac deodată și într-o clipă. Cortina se lasă asupra primei mișcări a scandalului.) (Cortina) ACTUL IV ( Grădina lui Trahanache, în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
repartizeze la celule, am Îmbrățișat bărbații și i-am sărutat, că n-aveam nici pâine, nici mămăligă, nimic să le dau, dar așa, pentru Încurajare, i-am sărutat... Atuncea am văzut vreo zece bărbați În lanțuri... Era groaznic! Abia le târau... N-am putut să-i Întreb cum Îi cheamă sau de unde sunt, că timpul a fost foarte scurt, abia am reușit să Îi Îmbrățișez... De la Jilava unde ați fost dusă? De la Jilava ne-au dus cu trenul până la Câmpina. Acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Toți vroiam libertate. Noi nu știam când e Crăciun, când e Paști sau sărbători. Ne făceam un chirpig și spuneam că-i pandișpan... Și mai era rutina când aveam liber... Pe platforma de 10 000 de metri pătrați trebuia să târâm pietrele dintr-un colț În altul la o sută de metri, să nu stăm grupuri de doi-trei inși, să nu vorbim Între noi... Iar gratiile erau greu de suportat... Peste 40 de securiști cu mitralierele, cu câinii, ne duceau... Eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trei limbi străine. Deci, practic, mi-am luat Într-un an toată Filologia. I-am uimit pe ăia de-acolo la Facultatea de Filologie. A zis: „Domnule, sunt ăștia cu diferențe de la trei la cinci ani, au șase examene, se târăsc ani de zile, da’ mata ești nebun? 22 de examene să le iei Într-un an cu medie generală peste 7,50”... Uluitor a fost. Mai târziu mi-a recunoscut și mi-a dat licența și-n ziaristică... Dar la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ieșind în balconul Primăriei, comandară bandelor «dați băieți!» Imediat se începu goana generală. anul 1875 255 Bandiții năvăliră asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să nu zică că legalitatea este în conjurată de pasiune“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 22 iulie 1876“, MOF., nr. 178, 13/25 august, p. 4492), nu a întrunit decât 29 de voturi pentru, majo ritatea Camerei lăsându-se târâtă de sentimente vindicative care nu au putut fi frânate de rațiune și inteligență. 77. „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 23 iulie 1876“, MOF., nr. 180, 15/27 august 1876, p. 4537. 78. Manolache Costache Epureanu spusese cuvintele amintite de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
piciorul. D-na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și chemând ajutor, dar servitoarea îi aruncă și ei lațul după gât și cu ajutorul celor doi unguri o târâră în pimniță. 394 bucureștii de altădată 169. Victor-Emmanuel (Vittorio Emmanuele) al II-lea (n. 1820), primul rege al statului italian unificat, începând din 1861 și până la moartea sa, întâmplată în 1878; el nu a murit „două zile mai târziu“, ci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pune În cap p-un străin! Căci străinul îi răpune Frumosu-i destin! [Inimioara i-o sfărâmă Prin feluri d-oții Și legea jos i-o dăramă Chiar prin ai săi fii.] Străin pus-ați domn în țară Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându-le de ros ciolane De cum a venit! Însă... termenul sosește E apropiat Și tronul se despărțește De ăst blestemat! Străinul, v-o spui eu, pică Căci e de nimic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]