5,576 matches
-
ie? i?buni? la? toate ie? i?i din facult?? i, care f? ceau tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esen? a problemei: �Ace? tia s�nt ni? te p? s?ri de prad? care, prin consens tacit, preg? tesc pieirea ?? rîi noastre. Ei creeaz? o atmosfer? resping? toare, o duhoare pestilen? ial? de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte exist? o justificare teoretic? cu valoare de dogm? , adic? faptul c? trebuie s? consider? m aceast
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire pentru discuții, documentări și alte reflecții, pot fi apoi testate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra ei, pot fi aduse lasuprafață cunoștințe tacite, care pot fi confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile pot fi simple, mai degrabă liniare decât multicauzale și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
94). Corelația dintre teorie și practică reprezintă, de asemenea, un factor important în determinarea unei rețele de comunicare. Astfel, activitatea în rețea presupune aplicarea practică a informației teoretice. În acest caz, sunt aduse în discuție următoarele concepte: - Know-how, adică informația tacită, conținând abilități fizice, psihice și mentale; - Know-what, care se referă la cunoașterea faptelor, a fenomenelor și la cunoașterea informației; - Know-why, ce se referă la înțelegerea desfășurării fenomenelor; - Know-who, adică informația despre cine deține o anumită resursă; altfel spus,capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specialitate ale experților și cele codificate în cadrul sistemelor informatice (Armstrong, 2003); 2. distribuirea informațiilor către ceilalți membri ai organizației are ca rezultat promovarea învățării și facilitarea cunoașterii și a înțelegerii, această cunoaștere putând fi explicită (codificată) - transmisă prin intermediul documentelor - sau tacită („existând în mințile oamenilor”) și împărtășită prin intermediul relațiilor interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea organizațională" Fiecare organizație își are misiunea și scopurile sale, strategiile, politicile și procedurile care să favorizeze atingerea acestora, sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicare și autoritate trebuie să permită achiziționarea, stocarea, interpretarea și distribuirea cunoașterii, astfel încât să poată fi asigurată calitatea și promptitudinea deciziilor, pe baza accesului la informație. Un climat ce promovează încrederea, deschiderea și dialogul facilitează în special transmiterea cunoașterii implicite, tacite (know how), cu impact asupra învățării prin acțiune (learning by doing). Managementului îi revine un rol important în dezvoltarea și modelarea unei culturi care să susțină și să faciliteze învățarea productivă, cooperarea, și nu competitivitatea dintre diverse grupuri, fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formale. În acest fel, teoriile formale pot contribui la aprofundarea înțelegerii cunoașterii comune și pot fi repere pentru practica de zi cu zi, pentru reflectarea asupra ei. Astfel, procesul de teoretizare poate fi văzut ca unul în spirală: avem cunoștințe tacite, pe care nici nu știm că le avem, dar, prin reflecția asupra lor și prin analiză, ele se pot transforma în teorii informale, care apoi pot fi puncte de pornire pentru discuții, documentări și alte reflecții, pot fi apoi testate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra ei, pot fi aduse lasuprafață cunoștințe tacite, care pot fi confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
practică, însă reprezintă doar punctul de plecare în elaborarea teoriilor formale, prin ele însele nedezvoltând procese articulate de gândire și generalizare teoretică. Reflecțiile pe care practicienii le fac sunt la nivelul simțului comun și, de multe ori, nu conștientizează cunoștințele tacite. Chiar dacă sunt reflecții asupra practicii, ele sunt mai degrabă focalizate pe eliminarea problemelor pe care le-au întâmpinat, nu pe îmbunătățirea practicii; punctează mai degrabă cauzele imediate și evidente, iar explicațiile pot fi simple, mai degrabă liniare decât multicauzale și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respective (profesia, nivelul de educație, venitul personal sau familial, calitatea vieții etc.); - apartenența sexuală: participarea femeilor având o pondere mai redusă, ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
94). Corelația dintre teorie și practică reprezintă, de asemenea, un factor important în determinarea unei rețele de comunicare. Astfel, activitatea în rețea presupune aplicarea practică a informației teoretice. În acest caz, sunt aduse în discuție următoarele concepte: - Know-how, adică informația tacită, conținând abilități fizice, psihice și mentale; - Know-what, care se referă la cunoașterea faptelor, a fenomenelor și la cunoașterea informației; - Know-why, ce se referă la înțelegerea desfășurării fenomenelor; - Know-who, adică informația despre cine deține o anumită resursă; altfel spus,capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specialitate ale experților și cele codificate în cadrul sistemelor informatice (Armstrong, 2003); 2. distribuirea informațiilor către ceilalți membri ai organizației are ca rezultat promovarea învățării și facilitarea cunoașterii și a înțelegerii, această cunoaștere putând fi explicită (codificată) - transmisă prin intermediul documentelor - sau tacită („existând în mințile oamenilor”) și împărtășită prin intermediul relațiilor interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea organizațională" Fiecare organizație își are misiunea și scopurile sale, strategiile, politicile și procedurile care să favorizeze atingerea acestora, sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicare și autoritate trebuie să permită achiziționarea, stocarea, interpretarea și distribuirea cunoașterii, astfel încât să poată fi asigurată calitatea și promptitudinea deciziilor, pe baza accesului la informație. Un climat ce promovează încrederea, deschiderea și dialogul facilitează în special transmiterea cunoașterii implicite, tacite (know how), cu impact asupra învățării prin acțiune (learning by doing). Managementului îi revine un rol important în dezvoltarea și modelarea unei culturi care să susțină și să faciliteze învățarea productivă, cooperarea, și nu competitivitatea dintre diverse grupuri, fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dramatice ale filmului, Valerian Sava găsește asemănări evidente și ecouri din Moara cu noroc; Stavrache e, într-adevăr, rudă bună cu Ghiță nu numai în ce privește dorința lui de a aduna avere, ci și în felul cum o face: el acceptă tacit relația dintre soție și popa Iancu, fratele său, căpitan de hoți ca și Lică Sămădăul; pe hangiță o cheamă Ana, ca și pe cea din Moara cu noroc; hanul este așezat într-un spațiu cu virtuți tragice conținute; însingurarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
arar, alene, greoi ca în vis. E drept că suntem în actul III, după teribilul incendiu, când "toți sunt obosiți, aproape că dorm" și e "o atmosferă întunecată". Dar în spatele paravanelor se simte... lehamitea totală, abandonul, vidul... Se semnează aici, tacit, despărțirea definitivă a fiecăruia de ceilalți. Violent, fascinant, tulburător spectacolul lui Alexa Visarion ne avertizează parcă: "Aveți-vă ca frații și mâncați-vă ca câinii." (Valentin Silvestru) [...] Paravanul lui Cehov, obiect metaforă ce domină finalul actului III, a devenit strategie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o formă de discriminare, de orice fel; această durere sau suferință sunt provocate de un agent al unei funcții publice sau o persoană acționând în postură oficială sau la instigațiile unei astfel de persoane sau cu consimțământul ei expres sau tacit.” Raportul OMCT argumentează încadrarea violenței domestice ca o formă de torturare a femeii (Benninger-Budel, Lacroix, 1999), luând în discuție cele cinci elemente principale ale definiției de mai sus: 1. Tortura constă într-o durere sau suferință acută, fizică sau mentală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
calea spre destindere. După octombrie 1962, confruntarea Est-Vest continua, momentele de tensiune și criză nu lipseau, cursa înarmărilor cunoștea noi spirale ascendente, războaiele locale nu erau mai puțin numeroase, dar toate acestea aveau loc pe fundalul unei înțelegeri, la început tacite, apoi tot mai conștiente, între Statele Unite și URSS privind evitarea unui conflict între ele, care ar fi devenit inevitabil o catastrofă nucleară. Acesta era cadrul general în care destinderea se manifesta ca proces, devenind o trăsătură importantă a vieții internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a regulei rotației se consolida. Acceptarea caracterului deschis al tuturor formelor de lucru și activităților ce se desfășurau în cadrul Consultărilor apoi, al Conferinței a trecut mai ușor prin furcile caudine ale reuniunii de la Dipoli. El a fost, într-un fel, tacit, considerat de la sine înțeles, deși înscrierea sa între regulile de procedură întrerupea practici devenite adevărate tradiții în forumurile internaționale ale vremii. Amintesc în acest sens structurile ad-hoc NATO-Tratatul de la Varșovia-Țări neutre, secretariate ale diferitelor reuniuni internaționale constituite în aceeași formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
diplomație subtil] a revelat dorința cuplului de a se reîntoarce și de a încerca un aranjament f]r] precedent de tipul ménage à trois. Poliandria era o practic] total necunoscut]; p]rea a fi adulter, dar era, din moment ce era acceptat] tacit de toate p]rțile implicate? Soluția a fost acceptat] tacit de toat] lumea, nu a fost considerat] adulter, iar grupul, cuplul și soțul p]r]sit au tr]it mai fericiți. În ciuda entuziasmului lor pentru armonie și ordine, cei din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de a încerca un aranjament f]r] precedent de tipul ménage à trois. Poliandria era o practic] total necunoscut]; p]rea a fi adulter, dar era, din moment ce era acceptat] tacit de toate p]rțile implicate? Soluția a fost acceptat] tacit de toat] lumea, nu a fost considerat] adulter, iar grupul, cuplul și soțul p]r]sit au tr]it mai fericiți. În ciuda entuziasmului lor pentru armonie și ordine, cei din tribul G/wi sunt nestatornici și pasionali și ap]reau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin urmare, c] insistența asupra nevoii de dorințe care s] motiveze acțiunile, care caracterizeaz] imaginea standard, este îndrept]țiț]. Astfel, aspectul care trebuie abordat în ceea ce privește imaginea standard nu se refer] la explicația privind motivele acțiunii, dar mai degrab] la combinația tacit] între motive și dorințe. A intelege motivele pentru care aceasta este o combinație ne permite s] înțelegem de ce putem vorbi în mod legitim despre credințele noastre privind motivele pe care le avem și de ce a avea astfel de credințe cere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]