9,918 matches
-
λ - lungimea de undă a unei radiații metazoar - animal pluricelular, inclusiv omul miceliu - totalitatea hifelor, aparatul vegetativ al ciupercilor mitocondrie - organit citoplasmatic, implicat în respirația celulară, prezent doar la eucariote mixotrof - calitate a unui organism de a folosi succesiv/alternant, temporal sau spațial, autosau heterotrofia, ca o reacție la condițiile de mediu specifice variabile - tot temporal sau spațial moluscă - reprezentant al unei încrengături polimorfe de animale nevertebrate, în majoritate acvatice, în care sunt cuprinse, ca reprezentative, atât scoicile cât și melcii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aparatul vegetativ al ciupercilor mitocondrie - organit citoplasmatic, implicat în respirația celulară, prezent doar la eucariote mixotrof - calitate a unui organism de a folosi succesiv/alternant, temporal sau spațial, autosau heterotrofia, ca o reacție la condițiile de mediu specifice variabile - tot temporal sau spațial moluscă - reprezentant al unei încrengături polimorfe de animale nevertebrate, în majoritate acvatice, în care sunt cuprinse, ca reprezentative, atât scoicile cât și melcii, sepiile, caracatițele nematod - reprezentant al unei clase de viermi nesegmentați, atât acvatici cât și tereștri
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care, în multiplele ei manifestări, am „muncit-o“ pentru a mărturisi ceea ce ați auzit, dar și altele... - Mulțumiri și mîngâiere prietenilor felini, aceia care au sancționat și inspirat. - Considerație distinsului auditoriu, îngăduinței și răbdării sale față de lipsa mea de măsură temporală și conceptuală. - Respect profesorilor mei, aceia care au pregătit această devenire, creând un inginer dar implementându-i ideea de a defini corect o problemă, indiferent de natura ei. Și, dacă am adus vorba de profesorii mei, fără a vrea să
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
gravitației iar relativiștii leagă noțiunea de spațiu de cea de timp datorită interdependenței demonstrate cu ajutorul vitezei de deplasare a luminii. în acest sens, fizica se referă la spațiu și timp ca la o unitatate dialectică sub numele de continuu spațio temporal. Teoria relativității generalizate evidențiază că spațiul este neomogen și anizotrop, iar timpul neuniform. Geometriile neeuclidiene și-au găsit astfel o confirmare în realitatea obiectivă. Această caracteristică fizică a spațiului timp a fost experiată de omul religios cu mult înainte de constatarea
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, Într-un asemenea context să Înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz Învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica metodele folosite În Învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd Învață topica În propoziție după reguli, căci
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se prezintă într-un număr de cinci și anume: a. Funcția de previziune ce constă în ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale firmei, precum și resursele și principalele mijloace necesare realizării lor. Prognozele acoperă un orizont temporal de minim 10 ani, în timp ce planurile cuprind perioade între o lună și 5 ani și se referă la obiectivele fundamentale ale firmei, dar și la principalele resurse necesare a fi mobilizate. b. Funcția de organizare ce reprezintă ansamblul proceselor de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
raționale prezente. Contextul ne ajută să Înțelegem atât fapte prezente, cât și fapte trecute, și tot el ne ajută să speculăm, În prezent, asupra unor fapte viitoare. Dintre componentele care intră În ceea ce, În general, numim structura unui context, componenta temporală este, poate, cea mai reprezentativă. Ea ancorează enunțul Într-un acum reprezentat de momentul producerii / interpretării acestuia. În procesul de Înțelegere / interpretare totul se petrece În acest acum! Prin lentila acestui acum se vede prezentul, trecutul și viitorul. Eminescu a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mințim) Încă (șase luni); (decât să spunem) Încă (șase luni). Aceste generează o semnificație secundă, mult mai relevantă pentru ei. Cele câteva adverbe au rolul de a modifica semnificația verbelor cu care se află În raporturi semantice, sub aspectul referinței temporale, a duratei acțiunilor pe care acestea le exprimă. Ele conferă verbelor cu care se află În relație semantică două referințe temporale: 1) una viitoare ( În raport cu un anumit moment de referință anterior producerii enunțului - momentul În care președintele Țării a anunțat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
câteva adverbe au rolul de a modifica semnificația verbelor cu care se află În raporturi semantice, sub aspectul referinței temporale, a duratei acțiunilor pe care acestea le exprimă. Ele conferă verbelor cu care se află În relație semantică două referințe temporale: 1) una viitoare ( În raport cu un anumit moment de referință anterior producerii enunțului - momentul În care președintele Țării a anunțat un set de măsuri de austeritate), unde acțiunile sunt negate: Nu am mințit după ce președintele Țării a anunțat măsurile de austeritate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care se referă la ambianța social-istorică „... cel care impune momentul personal, care provoacă o schimbare emoțională, o succesiune de percepții etc.” Acest context nu este suficient explicat. Ar trebui incluse aici, probabil, și acele „corelate situaționale” care reprezintă cordonatele spațio temporale În care se desfășoară actul de comunicare. O caracteristică comună a contextelor emițătorului și receptorului și a contextului general, așa cum au fost ele descrise mai sus, ar putea fi aceea că ele par să existe anterior producerii enunțului. Asta ar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și succesiunea În care acestea intră În funcțiune În desfășurarea evenimentului. Această structură În serie a schemei unui eveniment ne ajută să anticipăm etapele viitoare ale acestuia precum și ordinea lor. Principalul tip de relație În schema unui eveniment este relația temporală. Schema unui scene (un cabinet dentar, o plajă, o școală, un restaurant etc.), pe de altă parte, este importantă prin informația oferită de relațiile spațiale, topologice existente Între entitățile ce constituie evenimentul. Putem spune că o mulțime de obiecte cum
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sistemul limbic, anormal de mic, au fost detectate celule dens împachetate pe când în cerebel există o descreștere a numărului de celule Purkinje. S-a observat și o creștere substanțială a creierului dar numai în anumite regiuni ( ca de exemplu lobul temporal, parietal și nucleii). În contrast cu aceasta, corpul callos, o conductă fibroasă care leagă cele două emisfere ale creierului, a scăzut ca mărime în partea de mijloc și posterioară a sa. Creșterea creierului la indivizii autiști sugerează existența unei anormalități în dezvoltarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
au efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face? De ce face?Cu ce face?Unde face? S-a lucrat mult cu setul de imagini PECS , cu care s-a urmărit formarea noțiunilor de mărime, formă , culoare, poziție , succesiune spațială și temporală ,denumire de acțiuni. Formarea și dezvoltarea vocabularului folosind noțiuni ca păsări, animale, familie, fructe, legume, îmbrăcăminte, mobilier, mijloace de transport, ocupații, locații, camere. Permanent cuvintele însușite au fost legate de obiecte, imagini, acțiuni, demonstrații. Propozițiile au fost reluate , repetate de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ale mâinilor, sau într-un anume mediu, generalizarea nu are șansa de a se produce. Generalizarea de cele mai multe ori se verifică sau se realizează cu ocazia programelor de socializare. Pentru memorarea , înțelegerea , compararea noțiunilor , folosirea proboziților și orientarea spațială și temporală am folosit mult material intuitiv și demonstrativ. Copilul este cel care ne arată în fiecare moment dacă ceea ce folosim ca material este bun sau trebuie înlocuit sau modificat. Jocurile folosite au fost de tipul „Ghicește ce am ascuns”, „ Eu întreb
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
1. Principii de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru Subsistemul de manipulare a obiectelor de lucru, ca parte din structura sistemului de fabricație, are funcția de a genera anumite mișcări ale obiectului manipulat, organizate spațial și temporal corespunzător cu cerințele de manipulare care urmează a fi îndeplinite. Manipularea presupune deci o succesiune de mișcări elementare (translații și rotații), efectuate în conformitate cu o anumită logică secvențială, cu scopul deplasării în timp și în spațiu a obiectelor de lucru, astfel încât
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
diferențe, iar relațiile cu alte culturi îi asigură condițiile necesare evoluției. Numai stabilrea unor relațiile proprii, specifice între culturi, asigură funcționalitate interculturală, întrun anumit timp și spațiu social. Cultura trebuie racordată la temporalitate. Similaritatea răspunsurilor culturale indică faptul că circumstanțele temporale impun acest lucru. O cultură se dezvoltă în prezent pe baza unui trecut determinat. Cultura trecutului se menține sau se modifică într-un prezent. Condițiile culturale noi, ale prezentului, prefigurează viitorul culturii de mîine. Ea este un continuum temporal, vine
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
circumstanțele temporale impun acest lucru. O cultură se dezvoltă în prezent pe baza unui trecut determinat. Cultura trecutului se menține sau se modifică într-un prezent. Condițiile culturale noi, ale prezentului, prefigurează viitorul culturii de mîine. Ea este un continuum temporal, vine din trecut, se dezvoltă în prezent și deschide căi favorabile pentru viitor, în aceiași timp. Cultura se schimbă fără încetare ca un tot organic, unele elemente dispar, alte componente favorizează răspunsurile achiziționate ieri, iar altele stimulează generarea unor răspunsuri
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
a voinței divine. Ea este cea mai desăvârșită lege, deoarece prin persoana Întemeietorului ei, Iisus Hristos, Care a primit de bună voie să se facă om asemenea nouă, dar fără de păcat (Filip. II, 17), harul și adevărul au primit realitatea temporală. Această lege aduce cu sine o înnoire morală și o restaurare spirituală a creștinului. Ca lege a Duhului și a credinței, spiritualizează viața creștinilor și o face vie; ca lege a harului și a libertății, aduce cu sine ajutorul divin
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fi o componentă a creativității dacă elementele asociativ - verbale nu exprimă și un conținut de idei. Fluiditatea este implicată atât în gândirea creativă cât și în gândirea reproductivă. O caracteristică esențială a flexibilității gândirii este restructurarea ușoară a vechilor legături temporale, a vechilor asociații, în conformitate cu cerințele noii situații, schimbarea ușoară a punctului de vedere, a direcției gândirii, a modului de elaborare, a unei situații. Opusul flexibilității îl reprezintă inerția, rigiditatea gândirii; flexibilitatea poate fi spontană sau adaptativă. Gândirea, prin natura ei
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
nivelul plăgilor, din care se poate decela bacilul tetanic. Semne generale: Inițial pacientul este somnolent, febril, cu cefalee intensă și rebelă; ulterior parcurge două stadii: a. stadiul contracțiilor tonice (spasm și rigiditate): trismus semn precoce datorat spasmului maseterilor și mușchiului temporal; redoarea cefe; risus sardonicus gura deformată de un rictus dureros (fig.9.2); disfagie prin spasmul mușchilor faringieni; rigiditatea tuturor grupelor musculare ale corpului cu excepția mâinii și a antebrațului. b. stadiul contracțiilor clonice (convulsii): Apare un spasm clonic pe fondul
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
fi încadrată în seria marilor dezbateri din istoria disciplinei și care, probabil, poate fi structurată de-a lungul următoarelor puncte de discuție: modul de conceptualizare a realității denumite de termen; instrumentele și metodele adecvate de măsurare a fenomenului; încadrarea sa temporală; evaluarea lui normativă; impactul său asupra statelor; pe baza celor de mai sus, însăși utilitatea academică a conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre hiperglobaliști
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele interblocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații, globalizarea suscită încă dezbateri sub cel puțin trei aspecte raportul de forțe dintre globalizare și localizare în diversele dimensiuni ale relației, încadrarea temporală a globalizării și evaluarea sa normativă, disputa fiind în bună măsură întreținută și datorită dificultății de măsurare a acestor aspecte. În privința primului punct remanent al dezbaterii, el se cuvine judecat în termenii distincției de substanță dintre modernizare grupând aspectele materiale
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
ținte occidentale ei au acceptat aspectele materiale ale globalizării, modernizarea, dar se opun vehement occidentalizării, cu aspectele ei culturale, morale și spirituale. Un alt punct major al dezbaterii pe marginea globalizării îl constituie aspectul ei cronologic, mai precis, delimitarea ei temporală. În perspectiva hiperglobaliștilor, momentul de sfârșit al Războiului Rece a marcat trecerea într-o veritabilă epocă a globalizării, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind la nivel global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
candidații extremiști, în cazul cercetării lor (desfășurate asupra unui eșantion reprezentativ), candidatul extremist Le Pen obținând un scor mult mai prost (în turul întâi) decât prin intermediul regulii oficiale de vot1 - regula majorității în două tururi. Astfel, având în vedere proximitatea temporală, costurile relativ mici pentru desfășurarea experimentului și posibilitatea de a pătrunde 1. Vă readucem aminte că alegerile generale din Franța anului 2002 au fost extrem de controversate, având în vedere numărul mare de voturi pe care le-a obținut candidatul extremist
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
turul întâi). Avem mai multe argumente pentru care ne-am decis asupra acestei alegeri: - posibilitatea aplicării experimentului pe un eșantion reprezentativ (aproximativ 1 300 de persoane); - costuri relativ reduse; - aplicarea experimentului într-un alt spațiu politic decât cel românesc; - proximitate temporală. Experimentul a demarat prin trimiterea unei scrisori oficiale către Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova, pentru a obține aprobarea desfășurării cercetării. Deși în fază inițială cererea ne-a fost aprobată, abia în data de 3 iunie am reușit să obținem
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]