5,680 matches
-
parte a poemelor din volume detaliază, amar, istoria unui coup de foudre transformat în poveste de iubire (mereu te aleg), în care bărbatul optează, iar și iar, din varii motive, pentru aceeași unică femeie și relevat, în fine, ca un teribil, îngrozitor IERI (suspiciune, gelozie, speranță, dezgust și confuzie). Texte ca nesfârșită-i surparea, e prea târziu, iubito, ca să mă mai grăbesc, iubita mea m-a părăsit, când femeia ta te părăsește sau mâinile unui străin pe umerii tăi configurează o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un Eros la rândul lui total, cumulând inclusiv virtuți de agapé fără a știrbi din pasiunea încă vie. Fiecare pagină de jurnal liric nu acumulează niciodată declarații patetice ori detalii voit sensibilizatoare ale dublei suferințe a femeii în luptă cu teribilul cancer ori a celui amenințat să rămână singur. Agonia asistată, splendida Rugă a femeii ("Lasă-mă să trag eu toate ponoasele,/ să fiu eu cea care suferă./ tu rimează un nufăr cu o nufără,/ îngrijește crinul,/ soarbe și pentru mine
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să fiu eu cea care suferă./ tu rimează un nufăr cu o nufără,/ îngrijește crinul,/ soarbe și pentru mine o picătură din vinul/ care a mai rămas-/ Amână cât poți acel ceas,/ acea oră-// Pe mine oricum mă devoră") sau teribilul Bocet al bărbatului urlându-și singurătatea, înmormântarea, doliul, visul-coșmar, spaima de uitare nu lipsesc, e adevărat, din volum. Prevalează însă frumusețea "de nepătruns" a femeii, "sfârșirea sălbatică" prelungită în imaginația ce refuză întotdeauna moartea imaginii. Chiar când scrie aparent ludic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gîndește, vede, crede, acționează cum vrea el..., iar atunci cînd este al nostru, în cîteva luni nu mai este decît o aparență; inteligența, spiritul, rațiunea, conștiința, liberul arbitru, totul la el e paralizat, slăbit, atrofiat de practica unei obediențe tăcute, teribile, de practica unor exerciții ascunse care afectează și nimicesc tot ceea ce este liber și spontan în gîndirea omului. Atunci, acestor trupuri fără suflet, acestor oameni reduși la tăcere, posomoriți, le insuflam spiritul ordinii noastre; imediat aceste cadavre încep să se
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
seacă. Așa cum într-un vis înspăimîntător Octave Mirbeau vede mîna baronului Gustave de Rothschild întinsă pe marginea unei loje, într-o seară de Operă, transformîndu-se în "mrnă ce pradă, cu degetele mișcîndu-se precum tentaculele caracatiței". Această mînă, scrie el, era teribilă. Privind-o aveai impresia că se alungește, că se îngroașă peste măsură... Îmi imaginam că pe scenă era Franța, doborîtă printre ruine, frumoasă, palidă, suferindă. Și văzui această mrnă apropiindu-se de ea, așezîndu-se pe ea și, încet, copleșind-o
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Isus vrea să pună mîna eliminîndu-i pe moștenitorii de drept prin mijloace mîrșave. Or, înainte de a muri, Rennepont, prevăzător și corect, își avertizează viitorii moștenitori despre uneltirile ale căror victime vor fi. (Nu era oare el însuși deținătorul unui secret teribil? Acela potrivit căruia la originea asasinatului lui Henric al IV-lea au fost iezuiții.) Avertismentul era completat de exprimarea dorinței ca Asociației perfide care va încerca să-i lovească, moștenitorii să-i opună o alta, bună și sfîntă, devotată în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
weberian, aceea pe care se sprijinea monarhia antică capețiană și care a consacrat dublul principiu al dreptului divin și al dreptului istoric (Benjamin Constant însuși evocă în acest sens "sfințenia generațiilor trecute"), nu a putut pînă la urmă să reziste teribilei zguduiri a epocii revoluționare; ea s-a dezagregat progresiv. Aceasta s-a întîmplat fără ca în mod real și valabil să i se fi substituit, sub forma unor instituții stabile și definitiv acceptate, un alt tip de legitimitate, aceea a unui
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Petrică Nicolau. E o femeie voluntară și imprevizibilă. Căsnicia cuplului Nicolau este un infern. Poetul are o fire sucită, tenebros de bănuitoare. Căsătorit, este dominat de tatăl său, autoritar și absurd. Matilda nu e însă o inocentă, umorile ei sunt teribile, inventivitatea ei în rău nu are măsură. Petrică este, în varianta dată de el însuși, un martir, iubirea nu e libertatea, ci servitutea lui cea mai înjositoare. Avertizat, Victor Petrini intră în viața acestui cuplu în destrămare și, trecând peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
-i recunoaștem pe Popeye și Olive pornind de la detalii (părți) alese drept indicii caracteristice: (22) Pipa și brațul bine făcut, un ochi acoperit și rînjetul din colțul gurii: iată-l exact ca în desenele cu el și cu iubita sa, teribila Olive. [...] Cu pantofii săi butucănoși și silueta lipsită de orice fel de grație, cu picioarele împleticite, cu cocul său mult prea mare și greu, Olive Oyl sosește alergînd. Télérama, nr. 1665, 9-12-1981, p. 26 și p. 29 Conotațiilor pozitive ale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
iar o femeie, sărind noaptea pe o fereastră, nimerește într-un pom și adoarme agățată de crengi. Este vorba despre un sat în care o bătrână a murit nu la multă vreme după ce satul a parcurs o etapă de convulsii teribile, suferind toate chinurile cauzate de încercările comuniste de a restructura arbitrar lumea rurală. Perioada cea mai crâncenă a colectivizării forțate a trecut, însă calvarul continuă și nu s-au stins suferințele și spaimele îndurate. În cele ce își spun oamenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
activitatea și subiectele de discutat, de a considera educatorul ca pe un simplu camarad mai mare etc. Idei similare erau aplicate la Summerhill (Anglia) începînd cu 1924, de către ALEXANDER SUTHERLAND NEILL (1883-1973), despre care Ad. Ferrière spunea că este "copilul teribil al pedagogiei extremiste din Anglia". Astfel de "inovații", ca și diversele modalități de a realiza selfgovernment-ul cu puternice influențe ale "educației libere" au supraapreciat potențele copilului, interesele sale spontane, nesocotind vîrsta la care apar tendințele spre cooperare; în consecință, ele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
matematic relativ simplu. Să afli astăzi că Stéphane Lupasco este un profet al iraționalului e pur și simplu hilar. În fond, întreaga derivă a argumentației lui Dominique Terré din recenta sa carte, Derivele argumentației științifice 45, are ca sursă o teribilă confuzie: convingerea că "știință" înseamnă exclusiv "a prezice" e o viziune perimată și falsă. Știința include înțelegerea, fundament al unei anumite viziuni despre natură și Realitate. Ea face tot mai mult apel, în tentativa sa de unificare, la ființe virtuale
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
diseminează germenii prin lume, instaurîndu-și hegemonia. Credem în victoria de nestăvilit a Culturii umaniste, chiar cu prețul nimicirii unor culturi multimilenare. Nu știm că dezvoltarea în strînsă legătură și reciprocă a științelor și tehnicilor însuflețește o mașină din ce mai teribilă și din ce în ce mai puțin controlabilă. Nu știm că știința și tehnica aduc viață și moarte, libertate și înrobire. Nu știm că dezvoltarea puterii lor de distrugere va depăși orice alt progres. Nu știm că această controlare a lumii prin tehnică permite
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
antidoturile la relele pe care le-am generat și putem începe să ajutăm lumea să se de-zinfecteze de morburile pe care noi i le-am transmis. Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate naționalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea dreptului națiunilor prin intermediul formelor de asociere meta-naționale. Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate fundamentalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea tuturor religiilor și mesajelor spirituale, lăsînd dialogicii lor grija de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate naționalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea dreptului națiunilor prin intermediul formelor de asociere meta-naționale. Începem să înțelegem că cel mai bun mijloc pentru a combate fundamentalismele cele mai teribile este salvgardarea și valorificarea tuturor religiilor și mesajelor spirituale, lăsînd dialogicii lor grija de a dezvălui trama profundă care le unește. Începem să înțelegem că această cultură planetară nu reclamă nicidecum o omogenizare, ci, dimpotrivă, dezvoltarea liberă a culturilor prin intermediul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de regim în ultimele săptămâni. Dominația sovietică în Europa de Est a înlesnit instaurarea unui sistem rupt de tradițiile noastre, ineficient și inuman. Vechile structuri de putere abolite, valorile autentice puse sub interdicție ori distruse, lupta formațiunilor de partizani lichidată cu o teribilă cruzime, populația stoarsă treptat de resurse, elita politică și intelectuală aruncată în închisori, era firesc ca rezistența anticomunistă să nu aibă șanse de succes într-o luptă deschisă. Ea a luat însă forme mai subtile, a căror enumerare numai ar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu mai era dispusă a se mulțumi cu măsuri cosmetice. Radicalizarea ei, clar exprimată în Proclamația de la Timișoara și în adeziunile produse de aceasta pretutindeni, e un fapt pe care oficialitatea nu-l mai poate ignora. Cum se explică însă teribila rezistență pe care i-o opune de atâta timp, chiar cu riscul de a destabiliza țara? Regimul comunist s-a impus în numele unei doctrine ce se voia definitivă și infailibilă. Orgoliul puterii l-a făcut nesimțitor la nevoile celor de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
presa liberă nu s-a lăsat intimidată, ea continuă să-și facă datoria de a informa și lămuri societatea asupra a ceea ce se întâmplă. Putem spera într-o diminuare a somnolenței colective, a inerției ce vine din istorie ca o teribilă povară. Adevărata resurecție e, probabil, opera viitorului și ea necesită o pregătire metodică. Nu ajunge să știi adevărul, trebuie să-l și aperi. Nu e suficient să te indignezi, ca Tacit în istoriografie ori ca binecunoscutul satiric roman, ci e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spune că există o scrisoare a Marthei Bibescu de condoleanțe trimise cu acea ocazie familiei îndoliate. Scrisoarea rostea un "Dumnezeu să-l ierte", după rânduiala creștină, însă adăuga aceeași formulă (cât de potrivită!) și pentru neamul românesc. A urmat un teribil demisecol. Cele mai grozave experiențe, menite să ne schimbe sufletul însuși, după ideea preconcepută a "omului nou", adică a neomului, s-au produs în acel interstițiu pe seama noastră. Odată cu pădurea Strejnic au dispărut clase sociale, instituții, valori incomensurabile, cultura spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
după avertismentele privind regimul termic al planetei, după spaimele declanșate de analiștii resurselor energetice, lumea cunoaște acum neliniști la fel de mari și mai strict motivate în legătură cu dezechilibrul ecologic. Fiecare secol a avut Casandrele lui. Secolul XX a debutat cu o criză teribilă, din care s-au nutrit sumbrele profeții spengleriene. Însă deja cu o generație mai înainte Nietzsche vestise un secol de războaie, iar R. Guénon avea să recunoască în desfășurarea evenimentelor, ceva mai târziu, un sfârșit dramatic de ciclu. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și chiar datoare să și le aducă mereu aminte, cel petrecut la 1 decembrie 1918, când Transilvania s-a unit cu "Țara" e poate cel mai de seamă. Fiindcă atunci, în pragul unei ierni aspre și la capătul unui război teribil, marea Unire, înfăptuită pentru o clipă în pragul secolului XVII, a fost proclamată, solemn, de națiunea însăși, cu un entuziasm pe care contemporanii îl evocă unanim. Începea o nouă epocă, un "alt Timp", după expresia lui Blaga, participant și el
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
atins odată cu inventarea a ceea ce se numește piața duală (Smick, 2009), acea piață pentru uzul propriu al băncilor pe care se operează cu instrumente financiare garantate cu ipoteci, dar în afara bilanțului contabil, adică exact canalul pe care s-a indus teribila criză actuală. Nu este lipsit de interes să spunem că tocmai această piață totalmente liberă a aruncat în aer credibilitatea finanțelor globale și, odată cu ea, a pus sub semnul întrebării ideea în sine de piață liberă. Dogma ecranează adevărul, ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
creat drama istorică și drama sentimentală, ca reacție la rigorile esteticii clasicismului impuse în teatru încă din vremea Renașterii. În prefața la Cromwell, Victor Hugo definea drama ca pe „o oglindă de concentrare în care se îmbină grotescul și sublimul, teribilul și bufonul, tragedia și comedia“. O altă trăsătură definitorie pentru această specie dramatică este conflictul puternic care se dezvoltă prin acțiunea scenică a unor personaje complexe. Spre deosebire de drama romantică - în care conflictul drama tic, element de mare forță, declanșator al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
atrag". (Dewey, 1992, p. 245) Resemnat și apatic în școală, obligat să funcționeze pragmatic ca să-și asigure liniștea în sala de clasă și acasă, copilul își va utiliza "forțele economisite" în mediul virtual, pe facebook cu prietenii sau în lupte teribile, în cadrul jocurilor video, împreună cu ghilda din care face parte; mediul virtual îi permite să dețină controlul, să aibă acces instantaneu la resurse și să se consulte cu alte persoane interesate de un subiect anume, să greșească fără consecințe, să înceapă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mari, mulțumindu-se doar să semnaleze din când în când experimentatorului că lucrurile nu par în ordine. Milgram conchide: "[...] oamenii obișnuiți, care își fac treaba și care nu manifestă nici o formă de ostilitate, pot deveni agenți într-un proces distructiv teribil. Mai mult, chiat atunci când efectele distructive ale muncii lor devin clare, dacă li se cere să ducă la bun sfârșit acțiunile incompatibile cu standardele fundamentale ale moralității, relativ puține persoane au resursele necesare pentru a rezista autorității. Mulți dintre subiecți
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]