15,959 matches
-
2.3. N1 articulat hotărât + între În astfel de context, între intră în concurență cu prepoziția dintre. Așa cum arată Avram 2001 (vezi supra, 1), apariția prepoziției între se datorează și prezenței în context a unui verb sau a subînțelegerii unui verb. Multe dintre exemplele noastre, pe care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține un verb, prepoziția selectată este, de regulă, între: contractul încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și concernul german EADS (EZ, 27.II.2006) Din recuzita lichelei face parte ambiguitatea întreținută între "ascuns" și "pe față", între lovitura dată pe la spate, în întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
pe care o fac pedanții între plăcerile "spiritului" și cele al "trupului", pe lângă că e nesinceră, este și ea o mostră de lene a minții (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). De apariția prepoziției între poate fi responsabil și verbul care precedă N1: Se poate atunci face paralela între KGB, STASI, Securitate etc. și CIA? ("22", 1-7.II.2006) În câteva ore, drumul județean 670, care face legătura între localitățile Godeanu și Balta, a fost blocat (EZ, 27.II.2006
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
STASI, Securitate etc. și CIA? ("22", 1-7.II.2006) În câteva ore, drumul județean 670, care face legătura între localitățile Godeanu și Balta, a fost blocat (EZ, 27.II.2006). Este evident că, în construcțiile în care este prezent un verb, GPrep având drept centru prepoziția între se include în GV, nu în GN. Posibilitatea schimbării topicii GPrep, mai precis, a apariției lui imediat după verb, și nu după numele "simetric", reprezintă o dovadă în acest sens: se poate face între
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
blocat (EZ, 27.II.2006). Este evident că, în construcțiile în care este prezent un verb, GPrep având drept centru prepoziția între se include în GV, nu în GN. Posibilitatea schimbării topicii GPrep, mai precis, a apariției lui imediat după verb, și nu după numele "simetric", reprezintă o dovadă în acest sens: se poate face între KGB, STASI, Securitate etc. și CIA paralela, drumul care face între localitățile Godeanu și Balta legătura. Faptul că prepoziția între apare după un N1 articulat
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
simetric", reprezintă o dovadă în acest sens: se poate face între KGB, STASI, Securitate etc. și CIA paralela, drumul care face între localitățile Godeanu și Balta legătura. Faptul că prepoziția între apare după un N1 articulat hotărât provenit dintr-un verb "simetric" (prin transformarea de nominalizare) este, de asemenea, semnificativ, aceasta fiind prezentă și în structura de bază conținând verbul respectiv: Există o ierarhizare didactică, pe care o învățam pe vremuri la școală și pe care văd că o folosește și
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
care face între localitățile Godeanu și Balta legătura. Faptul că prepoziția între apare după un N1 articulat hotărât provenit dintr-un verb "simetric" (prin transformarea de nominalizare) este, de asemenea, semnificativ, aceasta fiind prezentă și în structura de bază conținând verbul respectiv: Există o ierarhizare didactică, pe care o învățam pe vremuri la școală și pe care văd că o folosește și maestrul Cioculescu, anume distingerea între comicul de caracter, cel de moravuri și cel de situație (Al. Paleologu, Despre lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
asociază cu între sunt următoarele: raportul, distincția, conflictul, echilibrul, legătura, sinteza, opoziția, separația, alternativa, disputele, distingerea, distincțiile, paralela, dezbaterea, bătălia, confuzia, schimbul, contractul, disparitatea, mărul discordiei, fuziunile, ambiguitatea, continuitatea, limita. Aceste substantive sunt, cum am arătat, în relație cu un verb exprimat sau subînțeles. Printre cauzele apariției prepoziției între în locul lui dintre în contextul reprezentat de numele "simetric" articulat hotărât, am luat în calcul și prezența unui modificator pe lângă N1. În corpusul cercetat am întâlnit 11 contexte în care N1 articulat
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
de pe pat, se odihnește pe pat - odihna de pe pat, locuiește pe lângă Universitate - locuința de pe lângă Universitate. 7 În GA I: 354 se precizează, în acest sens, că prepoziția dintre "introduce atributul (sublinierea noastră) care exprimă [...] reciprocitatea (după substantive verbale corespunzătoare unor verbe reciproce și, în general, după substantive care exprimă legătura, raportul): datorită acestei întâmplări s-au strâns legăturile de prietenie dintre ei, În lupta dintre mine ș-un om de valoare, triumful e al meu (Vlahuță, O. A. I 202)". 8
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
Era alături acolo, ierau cabinetele care ieu aveam nevoie (IV: 395). O tendință similară prin efectul pe care îl creează, dar diferită din punctul de vedere al mecanismului sintactic implicat 8 este tendința manifestată în construcțiile relative libere dominate de verbul depinde, a cărui prepoziție regim este destul de frecvent omisă: În principal depinde ceea ce vrei să obții și cum te obișnuiești... (www.phpromania.net) Depinde ce-ți dorești cel mai mult. Gândește-te întotdeauna la ceea ce ai face cu plăcere, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
într-un fel marcarea relației dintre restul relativei și nominalul comun redundant: [...] rom. pop. mândrulița mea, care m-am iubit CU EA". 8 Spre deosebire de exemplele anterioare, în care se omite prepoziția din categoria relativizată, aici se omite prepoziția impusă de verbul din regentă. 9 Frecvența conectorilor a fost calculată pe baza unui corpus alcătuit din aproximativ 8000 de construcții relative propriu-zise (fără relative interogative), extrase din texte beletristice, jurnalistice, academice și transcrieri ale unor înregistrări de limbă vorbită. Tabelul 1 prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
divinitate, al neînțelegerii "semnelor" divine. Lumea e bolnavà ("Cautà universul alt zugrav,/ birtul celest își încàlzește magii,/ pe buzele lui Iuda se coc fragii;/ nàravul nou trage la vechi nàrav!") și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul nou trage la vechi nàrav" (Ronsetul 36). Perfecțiunea formalà a ronsetului primește valoarea unei tentative salvatoare, în care verbul poetic încercà sà restituie - magic - armonia lumii, iar poetul este
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul nou trage la vechi nàrav" (Ronsetul 36). Perfecțiunea formalà a ronsetului primește valoarea unei tentative salvatoare, în care verbul poetic încercà sà restituie - magic - armonia lumii, iar poetul este asemeni unui nou Crist: "Lepàdatu-m-am de toate cele,/ toate cîte-au fost s-au depàrtat,/ doar de tine nu m-am lepàdat,/ cum de pîntecele maicii mele" (Ronsetul 44), "Doar spinii
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
Anquetil, fapt ce ne conduce să calificăm această lucrare drept una apocrifă. Nici o enciclopedie sau cronică a vremii nu menționează un autor sau un istoric purtând acest nume. Din punct de vedere etimologic, substantivul propriu„Enquetil“ își are rădăcina în verbul„enquêter“, care înseamnă„a ancheta“. Referitor la complotul în care era implicat și Cinq Mars, autorul afirmă:„Favoriții, amantele și confesorii regilor, sunt îndepărtați brutal pentru că nu mai satisfac interesul regelui. În timpul lui Ludovic al XIII-lea, chiar dacă regelui îi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sub)clase de conjugare 2.1.1. Se manifestă cu putere vechea tendință (cf. Iordan 1948: 126−128, Graur 1968: 229, Guțu Romalo 1972, în 2000: 96−97, Pană Dindelegan 1987: 64−65, GALR I: 558 etc.) de atragere a verbelor cu infinitivul în -ea (conjugarea a II-a, în clasificările tradiționale, respectiv a VIII-a, în GALR) în paradigma verbelor cu infinitivul în -e (conjugarea a III-a, respectiv a IX-a). Modificarea implică o schimbare a sufixului de infinitiv
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
229, Guțu Romalo 1972, în 2000: 96−97, Pană Dindelegan 1987: 64−65, GALR I: 558 etc.) de atragere a verbelor cu infinitivul în -ea (conjugarea a II-a, în clasificările tradiționale, respectiv a VIII-a, în GALR) în paradigma verbelor cu infinitivul în -e (conjugarea a III-a, respectiv a IX-a). Modificarea implică o schimbare a sufixului de infinitiv (-e în loc de -ea) și o trecere a accentului de pe sufix pe radical, la persoanele I și a II-a plural
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
infinitiv (-e în loc de -ea) și o trecere a accentului de pe sufix pe radical, la persoanele I și a II-a plural, la prezentul indicativului și al conjunctivului. Această tendință a fost înregistrată la formele compuse cu auxiliar și infinitiv ale verbului a apărea (vor apare elemente noi, OTV, 5.V.2008; în continuare vor apare vânătăi, OTV, 14.V.2008; nu vor apare Europa FM, 22.V.2008) și ale derivatelor verbului a plăcea (displăcea, complăcea): nu v-ar displace (TVR
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
înregistrată la formele compuse cu auxiliar și infinitiv ale verbului a apărea (vor apare elemente noi, OTV, 5.V.2008; în continuare vor apare vânătăi, OTV, 14.V.2008; nu vor apare Europa FM, 22.V.2008) și ale derivatelor verbului a plăcea (displăcea, complăcea): nu v-ar displace (TVR 2, 13.III.2008); s-ar complace (TVR 2, 17.XI.2007); de asemenea, la indicativul prezent al verbului a se complăcea - le suportăm, ne complacem (Radio România Actualități, 18.III
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2008; nu vor apare Europa FM, 22.V.2008) și ale derivatelor verbului a plăcea (displăcea, complăcea): nu v-ar displace (TVR 2, 13.III.2008); s-ar complace (TVR 2, 17.XI.2007); de asemenea, la indicativul prezent al verbului a se complăcea - le suportăm, ne complacem (Radio România Actualități, 18.III.2008). 2.1.2. La imperativ, accentuarea pe sufix în loc de radical ar părea să indice o regularizare analogică de sens contrar: verbele cu infinitivul în -e se comportă
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de asemenea, la indicativul prezent al verbului a se complăcea - le suportăm, ne complacem (Radio România Actualități, 18.III.2008). 2.1.2. La imperativ, accentuarea pe sufix în loc de radical ar părea să indice o regularizare analogică de sens contrar: verbele cu infinitivul în -e se comportă ca verbele în -ea, de fapt ca toate celelalte clase de verbe. Deplasarea accentului pare totuși să țină nu atât de presiunea celorlalte conjugări, cât de factori prozodici 3: a fost înregistrată doar în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
se complăcea - le suportăm, ne complacem (Radio România Actualități, 18.III.2008). 2.1.2. La imperativ, accentuarea pe sufix în loc de radical ar părea să indice o regularizare analogică de sens contrar: verbele cu infinitivul în -e se comportă ca verbele în -ea, de fapt ca toate celelalte clase de verbe. Deplasarea accentului pare totuși să țină nu atât de presiunea celorlalte conjugări, cât de factori prozodici 3: a fost înregistrată doar în cazurile în care forma verbală era urmată de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
III.2008). 2.1.2. La imperativ, accentuarea pe sufix în loc de radical ar părea să indice o regularizare analogică de sens contrar: verbele cu infinitivul în -e se comportă ca verbele în -ea, de fapt ca toate celelalte clase de verbe. Deplasarea accentului pare totuși să țină nu atât de presiunea celorlalte conjugări, cât de factori prozodici 3: a fost înregistrată doar în cazurile în care forma verbală era urmată de un clitic pronominal, pentru verbele: a spune (spuneți-mi, Național
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
ca toate celelalte clase de verbe. Deplasarea accentului pare totuși să țină nu atât de presiunea celorlalte conjugări, cât de factori prozodici 3: a fost înregistrată doar în cazurile în care forma verbală era urmată de un clitic pronominal, pentru verbele: a spune (spuneți-mi, Național TV, 15.XI.2007, TVR Cultural, 20.XI.2007, 11.III.2008, 20.III.2008, Radio România Actualități, 20.III.2008; spuneți-ne, Radio Antena Satelor, 5.III.2008, 19.III.2008, Realitatea TV, 12
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
scrie (scrieți-ne, Radio România Actualități, 7.V.2008), a contrazice (contraziceți-mă, OTV, 2.III.2008), a convinge (convingeți-mă, B1 TV, 12.V.2008). În unele cazuri, deplasarea de accent implică și alternanțe vocalice suplimentare: oa/o (la verbul a scoate - scoteți-le, Realitatea TV, 14.XI.2007), a/ă (la verbul a face: făceți-o, TVR 1, 23.XI.2007, 26.XI.2007, la a bate: băteți-i, Kiss FM, 17.X.2007). Se constată așadar o foarte frecventă deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
-mă, OTV, 2.III.2008), a convinge (convingeți-mă, B1 TV, 12.V.2008). În unele cazuri, deplasarea de accent implică și alternanțe vocalice suplimentare: oa/o (la verbul a scoate - scoteți-le, Realitatea TV, 14.XI.2007), a/ă (la verbul a face: făceți-o, TVR 1, 23.XI.2007, 26.XI.2007, la a bate: băteți-i, Kiss FM, 17.X.2007). Se constată așadar o foarte frecventă deplasare a accentului pe sufix (deci spre finala cuvântului) în prezența unui clitic
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]