5,612 matches
-
au suspendat acordul și/sau autorizația privind protecția mediului și/sau cea de protecție a muncii; ... d) titularul periclitează, prin modul de executare a activităților miniere, posibilitatea exploatării viitoare a zăcământului, încalcă normele privind protecția și exploatarea în siguranța a zăcămintelor; ... e) titularul aduce grave încălcări privind sănătatea și siguranța muncii, constatate de autoritățile competente în domeniu. ... (2) Suspendarea licenței/permisului pentru oricare dintre motivele prevăzute la alin. (1) produce efect asupra titularului de la data comunicării făcute de autoritatea competentă până la
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
a fost abrogat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 237 din 7 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 553 din 22 iunie 2004. Capitolul VII Închiderea minelor Articolul 51 (1) Activitatea minieră de exploatare a unui zăcământ încetează când: ... a) resursele minerale exploatabile s-au epuizat; ... b) continuarea exploatării a devenit imposibilă datorită unor cauze naturale - inundații, surpări, alunecări de teren sau provocate - focuri endogene, explozii de gaze -, ale căror efecte nu pot fi înlăturate prin intervenții
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
impunerea acestora; ... h) avizează documentațiile privind executarea activităților miniere, precum și documentațiile de încetare a activităților miniere, numai cu prevederea și aprobarea, conform legii, a măsurilor de protecție a mediului și de reconstrucție ecologica; ... i) instituie perimetre de protecție hidrogeologică pentru zăcămintele de ape subterane minerale naturale, geotermale și termominerale, de nămoluri și de turbe terapeutice și avizează instituirea perimetrelor de protecție sanitară; ... j) în exercitarea activității de control, colaborează cu autoritățile teritoriale de gospodărire a apelor, de protecție a mediului și
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
mediului și de protecție a muncii; ... k) dispune suspendarea activităților miniere executate în afară perimetrului instituit, a celor fără documentații tehnice aprobate, precum și a celor care prin modul de desfășurare pot conduce la pierderi nejustificate de rezerve ori la degradarea zăcămintelor, până la înlăturarea cauzelor care le-au produs; ... l) elaborează normele și instrucțiunile tehnice pentru aplicarea prezentei legi, cu asistența ministerelor interesate; ... m) elaborează și tine la zi Cartea minieră și Cadastrul extractiv, după cum este prevăzut în normele de aplicare a
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
situațiile în care: ... 1. sunt distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme; 2. au fost încheiate contracte de asigurare. (2) Contribuabilii autorizați să desfășoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligați să înregistreze în evidența contabilă și să deducă provizioane pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalațiilor, a dependințelor și anexelor, precum și pentru reabilitarea mediului, inclusiv refacerea terenurilor afectate și pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
de resurse naturale, cu excepția rezultatului din exploatare corespunzător perimetrelor marine ce includ zone de adâncime cu apă mai mare de 100 m și fără a include rezultatul altor segmente de activitate ale contribuabilului, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale. ... (3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalațiilor, a dependințelor și anexelor, precum și pentru
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
bancar; ... b) desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii; ... c) desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc; ... d) desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale. ... (7) Pentru anul 2017, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47 sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
de foraj 29521320-6 Echipament de foraj petrolier 29521321-3 Utilaje de foraj 29521322-0 Troliu de foraj 29521323-7 Sondeze 29521324-4 Echipament pentru conducte 29521325-1 Agățător pentru coloană pierdută 29521330-9 Echipament pentru platforme petroliere 29521331-6 Unități glisante 29521332-3 Module glisante 29521340-2 Utilaje pentru zăcăminte de petrol 29521341-9 Pompe submersibile 29521350-5 Echipamente submarine 29521351-2 Sisteme de control submarin 29521360-8 Echipament cu sape verticale 29521400-1 Suporturi miniere mobile cu comandă hidraulică 29522000-4 Utilaje pentru terasamente, utilaje de excavare și piese ale acestora 29522100-5 Utilaje pentru terasamente
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
de foraj 29521320-6 Echipament de foraj petrolier 29521321-3 Utilaje de foraj 29521322-0 Troliu de foraj 29521323-7 Sondeze 29521324-4 Echipament pentru conducte 29521325-1 Agățător pentru coloană pierdută 29521330-9 Echipament pentru platforme petroliere 29521331-6 Unități glisante 29521332-3 Module glisante 29521340-2 Utilaje pentru zăcăminte de petrol 29521341-9 Pompe submersibile 29521350-5 Echipamente submarine 29521351-2 Sisteme de control submarin 29521360-8 Echipament cu sape verticale 29521400-1 Suporturi miniere mobile cu comandă hidraulică 29522000-4 Utilaje pentru terasamente, utilaje de excavare și piese ale acestora 29522100-5 Utilaje pentru terasamente
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
conducte 8430[.4+.5+.6] 29521325-1 Agățător pentru coloană pierdută 8430[.4+.5+.6] 29521330-9 Echipament pentru platforme petroliere 8430[.4+.5+.6] 29521331-6 Unități glisante 8430[.4+.5+.6] 29521332-3 Module glisante 8430[.4+.5+.6] 29521340-2 Utilaje pentru zăcăminte de petrol 8430[.4+.5+.6] 29521341-9 Pompe submersibile 8430[.4+.5+.6] 29521350-5 Echipamente submarine 8430[.4+.5+.6] 29521351-2 Sisteme de control submarin 8430[.4+.5+.6] 29521360-8 Echipament cu sape verticale 8479.89.3 29521400-1 Suporturi miniere
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
dintre care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Tătarului și Creasta Cocoșului din munții Gutâi și izbucul de la Izvorul albastru al Izei din munții Rodnei. Rezervații naturale sunt și lacurile Tăul lui Dumitru și Tăul Morărenilor din Gutâi. Bogația zăcămintelor de metale neferoase, mai ales în munții de origine vulcanică, a favorizat o activitate minieră intensă, care a scos la lumină și frumusețile subpămîntene ale florilor de mină, agregate minerale formate prin depunere și cristalizare în cavitățile largi ale rocilor
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
În Țara Maramureșului au trăit în antichitate triburile dacilor care au lăsat aici urme de locuire, obiecte și câteva cetăți. Centre importante de olărit, prelucrarea metalelor, a bronzului și mai târziu a fierului se găseau aici sau în zonele adiacente. Zăcămintele de sare cum este cel de la Slatina au fost exploatate încă din această perioadă. După cucerirea romană, Provincia Dacia care se întindea până în apropierea Maramureșului a avut o importantă influență culturală și economică în regiune, care în final a dus
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
sau 9,1% din suprafața totală a orașului din care 70% sunt acoperite cu vegetație forestieră, iar restul se completează anual. Conform datelor pentru anul 2001 pădurile ocupă 22 ha, iar arbuștii - 8 ha. Din resursele minerale orașul dispune de zăcăminte de piatră și argilă. De asemenea pe teritoriul urbei sunt terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene. Stema orașului Orhei a fost aprobată la 5
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
alte rezervații care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată. Suedia este bogată în păduri de conifere, în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat și sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinație cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a raionului ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei. Zăcăminte de calcar pentru construcție se găsesc de obicei la adîncimi mici în zona de subdezvoltare a rocilor calcaroase de vîrstă miocenă. Calcarele care pot fi folosite pentru construcție formează straturi cu o grosime de 2-18 m. Se caracterizează printr-o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
XX-lea, cu ocazia amplelor lucrări militare desfășurate de sovietici. Insula nu a avut în trecut importanță din punct de vedere economic, dar apele sale teritoriale au căpătat una deosebită după 1980, odată cu descoperirea sub sedimentele submerse dimprejur, a unor zăcăminte de petrol și gaz natural. În antichitate, este menționată „la gurile Dunării” o insulă numită de către greci Λευκός ("Leucos": „insula Albă”), denumire care apare pentru întâia oară în secolul VI înainte de Hristos. După mitologia greacă, zeița Thetis s-a rugat
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
unor mari companii irlandeze (cum ar fi Ryanair, și ) și exporturile de resurse minerale: Irlanda este al șaptelea cel mai mare producător de concentrați de zinc și al doisprezecelea cel mai mare producător de concentrați de plumb. Țara are și zăcăminte importante de gips, calcar, și cantități mai mici de cupru, argint, aur, baritină și dolomit. Turismul contribuie cu circa 4% din PNB și este o sursă importantă de locuri de muncă, cu peste 200.000 de angajați. Alte bunuri exportate
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
sud-vest și Arad și Bihor la nord-vest. Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin "albus, -a, -um" însemnând "alb". În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu "Apulum" (astăzi Alba Iulia), "Ampelum" (Zlatna), "Apulon" (Piatra Craivii) și colonii "Aurelia Apulensis", "Nova Apulensis", "Alburnus Maior" (Roșia Montană) și "Brucla" (Aiud). După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
la Chișinău. Fostul Președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a acuzat România de intervenții în politica internă a Republicii Moldova. România a avut neînțelegeri cu Ucraina în legătură cu Insula Șerpilor și cu platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina, miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zonă. Problema a fost prezentată în fața Curții Internaționale de Justiție. CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 (a 100-a decizie din istoria ei) a acordat României 79,34% din zona
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
Sahara”. Arabii denumesc Sahara „Bahr bela mă” ce ar însemna „Mare fără apă”.Nordul Saharei dispune de numeroase bogații naturale. Petrolul și gazele naturale sunt extrase din Algeria, Libia și Tunisia, iar fierul și fosforitele, din Mauritania și Sahara Occidentală. Alte zăcăminte existente: sare, cărbuni, cupru, mangan, uraniu, plumb, volfram, titan și zinc. Are o suprafață de circa 259.000 km² acoperind mare parte din Botswana, regiunea de S-V a Africii de Sud și vestul Namibiei. Pe platoul deșertului se încrucișează șanțuri formate
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
țării, în Marghita se construiește enorm. Fabricile se măresc, se construiesc altele noi. Populația din satele apropiate este atrasă spre noul centru. Se construiesc blocuri de locuințe, se deschid magazine, se înființează școli, unități sanitare, etc. În zonă se depistează zăcăminte de petrol, ceea ce duce la o diversificare a economiei și la o nouă afluență de populație din mai multe părți ale țării. Revoluția din 1989, care a dus la prăbușirea regimului comunist, a deschis și pentru Marghita un drum nou
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
în valea râului Larga (comuna Constantinești), pe terasa inferioară a Prutului (Bărboieni) și în valea râului Nârnova. Principalele substanțe minerale extrase din subteran reprezintă materia primă pentru industria materialelor de construcție. În 2011 erau luate la evidență circa 400 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de calcar, piatră brută, prundiș, argilă etc. În sudul țării
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
natural (Victorovca, Cantemir) și cărbune brun (Etulia, Găgăuzia). Potrivit estimărilor efectuate conform datelor din perioada sovietică rezerve de petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale - 960 de milioane m. Totodată, se prognoza existența altor zăcăminte la adâncimi mai mari. Solul constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldovei. Fondul funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2010 constituie 3,384 mln ha. Terenurile agricole ocupă circa 2 mln ha (74,0 la sută), inclusiv: terenuri arabile - 1820
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și originală. Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș) . Zăcămintele de bioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
agricultură. În cea mai mare parte însă, cultivarea pământului nu aduce beneficii, datorită barierei munților, a verilor călduroase și a solurilor sărace, deși există livezi de măslini și plantații de vița-de-vie care prosperă. Resursele de minereuri sunt sărace. Există câteva zăcăminte de cărbune, în special în Bulgaria, Serbia și Bosnia. Zăcămintele de lignit sunt ceva mai bogate. Petrolul este întâlnit în câteva zăcăminte mici în Serbia, Croația și Albania. De asemenea, zăcămintele de gaze naturale sunt rare. Pentru obținerea energiei electrice
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]