54,616 matches
-
mama elvețiană formată dintr-un grup de companii fondate în 1989 de către Gary Burrell și Min Kao. Filiala să Garmin Internațional, Inc. servește că sediu central în SUA și se află în Olathe, Kansas, Statele Unite ale Americii. Cea mai mare filiala de operare și unitate de productie primară al Garmin Limited este Garmin (Asia) Corporation, cu sediul în Xizhi District, Taiwan, un cartier din New Taipei City. În 1983 Gary Burrell îl recrutează pe Min H. Kao, de la contractantul Ministerului Apărării
Garmin () [Corola-website/Science/321245_a_322574]
-
Process Outsourcing (BPO) de pe piața locală, la Cluj. Genpact a fost prima companie de management al proceselor de business intrată în România. În anul 2009, compania avea 1.400 de angajați în România, din care 1.200 erau concentrați în filiala din București. Cifra de afaceri în 2011: 52 milioane euro
Genpact () [Corola-website/Science/321292_a_322621]
-
(n. 10 noiembrie 1955, Gura Humorului) este un poet, eseist, publicist, istoric literar și critic literar român. Este doctor în științe filologice. Din 2004, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. este absolvent în 1978 al Facultății de Filologie (Universitatea ”Al.I.Cuza”-Iași ) iar în 1997 obține titlul de doctor în științe filologice - cu lucrarea Spirit și Logos, în poezia eminesciană (coord. științific: prof. univ. dr. DUMITRU IRIMIA, de la
Adrian Botez () [Corola-website/Science/320606_a_321935]
-
A deținut funcția de președinte al "Comitetului de Cultură și Artă" al județului Prahova, apoi, timp de mai multe decenii, a fost cadru didactic la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. În prezent e pensionar și activează, ca profesor de politologie, la filiala din Ploiești a Universității "“George Barițiu”" din orașul Brașov. Este căsătorit și are doi copii și doi nepoți. După absolvirea școlii primare și gimnaziale în localitatea natală, Ion Șt. Baicu a devenit elevul Liceului Pedagogic "„Costache Negri”" din Galați, unde
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
apariția revistelor de specialitate "“ANUAR”" și "“Arhivele Prahovei”" (1992-2002). În anul 2002, Ion Șt. Baicu a ieșit la pensie, dar a continuat să activeze în învățământul superior particular; el a predat aceleași cursuri studenților de la Universitatea "“Mihai Viteazul”" și de la filiala din Ploiești a Universității "“George Barițiu”" din orașul Brașov. Simultan cu munca didactică a desfășurat și încă mai desfășoară o rodnică activitate de cercetare științifică: a publicat articole, evocări și studii de istorie și pe teme ale științei politice în
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
HSBC, „Every little helps” pentru Tesco, „The Axe Effect” pentru Axe (Lynx în Regatul Unit) și „Dirt is good” pentru Omo/Persil și „Just for the taste of it” pentru băutura dietetică a Coca-Cola. Lowe dispune de 101 birouri (inclusiv filialele) în întreaga lume, inclusiv de agenții ca Deutsch și Huge în America de Nord, Lintas în India, Ponce PA în Argentina, GGK în Europa de Est și Adventa Lowe în Rusia. Lowe deservește în prezent patru dintre cele mai importante companii din lume, precum
Lowe Worldwide () [Corola-website/Science/320680_a_322009]
-
treptat ca urmare a stabilirii aici a unor muncitori germani, care lucrau în industria sticlăriei. Astfel, în anul 1938 erau aici 54 familii cu 104 credincioși. Hârlăul făcea parte pe atunci din județul Botoșani, iar biserica catolică din Hârlău era filială a Parohiei Botoșani (unde păstorea pr. Wilhelm Clofanda). În anul 1940, locuitorii germani au emigrat în Germania, comunitatea catolică locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
din Hârlău era filială a Parohiei Botoșani (unde păstorea pr. Wilhelm Clofanda). În anul 1940, locuitorii germani au emigrat în Germania, comunitatea catolică locală scăzând la un grup de 6-8 familii. În anul 1946, biserica romano-catolică din Hârlău a devenit filială a Parohiei romano-catolice din Cotnari (localitate aflată la 10 km distanță). Liturghiile erau celebrate prin rotație de un preot care vine de la Cotnari. Conform datelor furnizate de Episcopia Romano-Catolică de Iași, în anul 1950 a fost construită o nouă biserică
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
o fabrică de pâine, care este astăzi în ruine. La 8 februarie 2004, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Cotnari, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghia în biserica din Hârlău și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. Biserica a fost consolidată și renovată în perioada iunie-iulie 2010 cu fonduri de la un donator din Germania. S-a construit o sacristie, s-au consolidat pereții exteriori, care au fost izolați termic cu polistiren, s-a modificat forma turlei (inițial
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
a modificat forma turlei (inițial era octogonală, în prezent este pătrată), s-a înlocuit învelitoarea de tablă de pe acoperișul bisericii și al turlei și s-a montat o ușă metalică și ferestre termopan. În prezent, Biserica romano-catolică din Hârlău este filială a Parohiei romano-catolice "Sf. Înălțarea Sfintei Cruci" din satul Cotnari. Liturghii sunt celebrate doar în zilele de marți (dimineața) și duminică (seara) sau cu ocazia unor sărbători religioase. Comunitatea catolică din Hârlău avea în anul 2004 un număr de 25
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
absolvirea școlii generale de opt clase în localitatea natală (1977), el a urmat studii teologice la Iași, fiind sfințit preot la 29 iunie 1988 de către episcopul Ioan Robu. În anul 1991 a fost înființată Parohia romano-catolică din Târgu Frumos, având filiala Podu Iloaiei. Primul paroh de Târgu Frumos, pr. Maricel Medveș (1991-2002), a început în același an să construiască o biserică parohială. În paralel, în mai 1994 a fost începută construcția unei biserici catolice la Podu Iloaiei, aici fiind întâmpinate la
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
aici fiind întâmpinate la început multe necazuri (după cum afirma preotul Medveș). Prima sfântă liturghie a fost celebrată în noua biserică în anul 1995, în prima duminică din Advent, deși lucrările nu erau încă terminate. În ciuda obstacolelor ivite, construcția bisericii din filiala Podu Iloaiei a avansat rapid, iar la 23 octombrie 1997 PS Petru Gherghel, episcop de Iași, a sfințit noul lăcaș de cult cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La invitația Patriarhiei Române, a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Diecezei
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
s-a aflat și comunitatea din Podu Iloaiei. În această vizită cardinalul austriac a fost însoțit de către episcopul diecezan de Iași. La 1 august 2004, printr-un decret episcopal al PS Petru Gherghel, a fost înființată Parohia Podu Iloaiei cu filiala Sprânceana. Tot atunci a fost numit și primul paroh în persoana preotului Robert Gașpal. În perioada 2-3 decembrie 2006, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Podu Iloaiei, a participat la liturghia din
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
paroh în persoana preotului Robert Gașpal. În perioada 2-3 decembrie 2006, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Podu Iloaiei, a participat la liturghia din biserica parohială și s-a întâlnit cu credincioșii filialei. În prezent, în această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Comunitatea catolică din Podu Iloaiei avea în anul 2010 un număr de 189 familii cu 563 de credincioși. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
1.002 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 33,51% din populația localității. Ei erau în majoritate de etnie germană, dar existau și enoriași de etnie poloneză. O statistică din anul 1934 aducea informația că Parohia Gura Putnei (cu filialele Brodina, Falcău, Putna, Seletin și Vicov) avea în îngrijire spirituală un număr de aproximativ 3.500 de credincioși romano-catolici. Biserica romano-catolică din Putna a fost construită în anul 1936, primind hramul "Coborârea Duhului Sfânt". În 1940, ca urmare a emigrării
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
sate există comunități catolice care aparțin de Parohia Rădăuți. La 11 martie 2007, aflat într-o vizită pastorală în Parohia Rădăuți, episcopul Petru Gherghel de Iași a participat la liturghie în biserica din Putna și s-a întâlnit cu credincioșii filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu 36 de credincioși. Comunitatea din Gura Putnei avea 5 familii cu 14 credincioși. În prezent, Biserica romano-catolică din Putna este filială
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
filialelor Putna, Gura Putnei și Falcău. În anul 2009, comunitatea catolică din Putna era formată din 21 de familii cu 36 de credincioși. Comunitatea din Gura Putnei avea 5 familii cu 14 credincioși. În prezent, Biserica romano-catolică din Putna este filială a Parohiei "Nașterea Sfintei Fecioarei Maria" din Rădăuți. În această biserică sunt celebrate liturghii doar în zilele de duminică sau cu prilejul diverselor sărbători religioase.
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
comunității romano-catolice din Gura Humorului. Din această comunitate provin: pr. Rudolf Dobosch (1913-1994) - care a activat în Arhidieceza de Viena - și pr. Eduard Lang (1915-1977) - care a activat în Austria. În prezent, Parohia „Preasfânta Treime” din Gura Humorului are 10 filiale, dintre care 3 cu biserică (Frasin - cu Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din 1898, Stulpicani - cu Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului, Capu Codrului, Drăgoiești
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Biserica „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din 1898, Stulpicani - cu Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului, Capu Codrului, Drăgoiești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Măzănăești și Voroneț). În filiala Ostra se celebrează Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă după programul celebrărilor credincioșilor ortodocși, deoarece aici nu este biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la mină din localitățile catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești, Izvoarele, Răchiteni, Săbăoani, Tețcani, Barați, Galbeni (Bacău), Butea, Răducăneni, Gherăești (Neamț), Adjudeni, Brusturoasa (Bacău), dar și din unele localități din Bucovina ori din alte zone ale țării. Anterior, Parohia Gura Humorului a avut o filială și la Vadu Negrilesei, a cărei biserică a fost cedată în folosința comunității ortodoxe din localitate. În biserica parohială se oficiază Liturghii în limba română zilnic. În filiala Frasin se celebrează liturghii în fiecare duminică, iar în filialele Stulpicani, Ostra
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
avut o filială și la Vadu Negrilesei, a cărei biserică a fost cedată în folosința comunității ortodoxe din localitate. În biserica parohială se oficiază Liturghii în limba română zilnic. În filiala Frasin se celebrează liturghii în fiecare duminică, iar în filialele Stulpicani, Ostra și Valea Moldovei se celebrează o dată pe lună, respectiv în prima duminică din lună la Stulpicani, în a doua la Ostra și în a treia la Valea Moldovei. Este de menționat faptul că de hramul bisericii se oficiază
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
catolică din Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cacica. În această biserică sunt celebrate
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]