57,196 matches
-
Când a plecat din București spre garnizoană i-a scris lui Ovid Densusianu: Ca răspuns, Șerban Cioculescu nota: „Rețineți vă rog această splendidă formulă lirică prin care poetul erou definea una dintre armele glorioasei noatre armate - pe grăniceri: poeți ai munților și ai hotarelor”. Entuziasmul și curajul său în luptă a fost menționat de către Alexandru Macedonski: A murit pe un munții din nordul Văii Oltului la data de 23 octombrie 1916, în urma unui bombardament de artilerie. A fost multiplu decorat post-mortem
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
rog această splendidă formulă lirică prin care poetul erou definea una dintre armele glorioasei noatre armate - pe grăniceri: poeți ai munților și ai hotarelor”. Entuziasmul și curajul său în luptă a fost menționat de către Alexandru Macedonski: A murit pe un munții din nordul Văii Oltului la data de 23 octombrie 1916, în urma unui bombardament de artilerie. A fost multiplu decorat post-mortem. Constantin T. Stoika a fost înmormântat pe o colină la marginea satului Boișoara. Irene, mama sa a primit post-mortem ultima
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
stilul lor de viață, prea delicat și sofisticat. Filmul a fost realizat în întregime în Brazilia, la Rio de Janeiro. Printre locurile unde s-au făcut filmări sunt de menționat: Aeroportul Santos Dumont din Rio, marea statuie Cristos Mântuitorul de pe Muntele Corcovado, plaja Praia Vermelha, Stadionul Maracană. Titlul filmului se referă la proverbul italian "non c'è due senza tre". Ca și în celelalte filme, cei doi actori joacă aceleași roluri pe care le au avut și în celelalte filme în
Substituire cu bucluc () [Corola-website/Science/326816_a_328145]
-
centralizări electrodinamice) linii electrificate: București-Bacău; București-Găiești-Pitești. Acum începe și activitatea sa ca scriitor. Scrie o serie de lucrări mistice/spirituale, câteva din ele împreună cu Măicuța Veronica : "Din tainele Universului spiritual negativ" (redactată final în 1982), "LIGURDA" (1975), "Sensul celor trei munți" (1976) și lucrarea sa de vârf, "Nunțile Necesare" (1980), apoi " În căutarea sensului vieții"- autobiografică. De asemenea compune mai multe volume de poezii: "Cântecul singurătății albastre", "Imnuri", "Poemele Gnozei", "Canon la crin". În 1969 e chemat de Patriarhul Justinian și
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
în Registrul Național al Arhitecților (cod R.N.A.00057/D din decembrie 1996). Moare subit, în circumstanțe suspecte, pe 11 septembrie 2001 și este înmormântat pe 14 septembrie, la Brăila. "Din tainele Universului spiritual negativ" (1962) "Ligurda" (1975) "Sensul celor trei munți" (1976) "Nunțile Necesare" (1980), Solteris, Piatra Neamț " În căutarea sensului vieții", autobiografică, Solteris, Piatra Neamț "Cercetări în lumea nevăzută", Solteris, Piatra Neamț, 2001 "Imnul acatist la Rugul Aprins, cu o introducere de George Văsii", 2002 Volume de poezii: "Cântecul singurătății albastre", "Imnuri", "Poemele
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
Cuviosul (greacă Γέρων Παΐσιος ο Αγιορείτης, născut Arsenios Eznepidis) (1924 - 12 iulie 1994) a fost un călugăr ortodox care a trăit la Sfanțul Munte Athos. Este îngropat în incinta Mănăstirii "Sfanțul Ioan Evanghelistul" din Suroti, lângă Tesalonic. este cel mai renumit pentru învățăturile sale spirituale. În ședința din 13 ianuarie 2015, Sfanțul Sinod a proclamat cu unanimitate canonizarea Cuviosului Paisie Aghioritul și înscrierea în
Paisie Aghioritul () [Corola-website/Science/326868_a_328197]
-
maghiari care îl sprijineau. „Radu Șerban nu putea admite prinderea Țării Românești într-un clește de către Imperiul Otoman de la sud de Dunăre și un Ardeal supus acestora”. Avangarda oștilor române, sub comanda căpeteniilor Gheorghe Raț și Vasile Mârza a trecut munții pe Valea Teleajenului și și-a așezat tabăra în apropierea Brașovului (cetate săsească ce rămăsese fidelă Habsburgilor), mai întâi la Feldioara, apoi la Râșnov, în așteptarea forțelor principale. Voievodul, cu grosul oștilor, a trecut Carpații prin Pasul Rucăr-Bran făcând joncțiunea
Bătălia de la Brașov () [Corola-website/Science/326877_a_328206]
-
perspectivă monografică contribuțiile pe care le-a avut la dezvoltarea picturii religioase în Transilvania. Acest însemnat pictor muralist și pictor de icoane pe lemn a împodobit cu talentul său veritabil aproape treizeci de biserici de lemn sau de zid din Munții Apuseni, Zarand, Banat, Bihor, Sălaj, de pe văile Someșului și Mureșului, lucrând, vreme de șase decenii, ultimele trei din secolul al XVIII-lea și primele trei din cel următor, într-o perioadă de vârf a luptei românilor din Transilvania, cu o
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
icoane s-au făcut în zilele acestor oameni scriși, din cheltuiala eclejii și s-au făcut în casa lui Comdor Ioan, ficurator Groză Ioan, Roca Ioan, Colde Ștefan, Zirbo Gavrilă, împreună cu toti sătenii. An 1776”. Odată cu stabilirea sa în zona Munților Apuseni, la Abrud, pictorul va activa mai mult în această zonă, unde va primi o serie de comenzi de pictură murală și icoane. În primele decenii ale secolului al XIX-lea va picta la biserici de pe Valea Arieșului și de pe
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
colțul de nord-vest se afla Poarta "Sfântul Gheorghe", care rămăsese neblocată de asediatori și care era folosită de Yaghi-Sian pentru aprovizionarea trupelor proprii. În părțile dinspre sud și de est se aflau mai multe dealuri, cunoscute sub numele generic de Muntele Sfântul Silpius, către aceste dealuri deschizându-se Poarta "de Fier" a cetății. Asediul a continuat deși cruciații au îndurat foametea și plecare bizantinilor în frunte cu Tatikios, iar la sfârșitul lunii mai 1098, în ajutorul Antiohiei a sosit o armată
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
se confrunte cu două mari forțe din vecinătate: Imperiul Bizantin, ale cărui pretenții asupra Antiohiei erau sprijinite de către alți cruciați (în primul rând, Raymond de Toulouse]], și puternicele principate musulmane din nord-estul Siriei. Orașul Malatia, care străjuia porțile Ciliciei prin Munții Taurus în perioada imediat ulterioară Primei cruciade, fusese capturat către 1100 de către un soldat armean. În acel moment, se primeau vești potrivit cărora emirul danișmenid Ghazi Gümüștekin din Sivas, pregătea o expediție care să captureze Malatia, drept pentru care armenii
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în județul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gură Râului, Jina, Rășinari și Tilișca. Parcul natural se află în limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul Albă, în Munții Parâng, lanț muntos aparținând Carpaților Meridionali, în masivele montane ale Cindrelului cu Vârful Cindrel (2.244 m) și Lotrului cu Vârful Șteflești (2.242 m). Parcul natural a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană"), stupitu-cucului ("Cardamine amară"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafa ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană"), stupitu-cucului ("Cardamine amară"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafa ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), sau rogozuri (cu specii de
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănen ("Triturus vulgaris"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Păsări protejate: cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), presura de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănen ("Triturus vulgaris"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Păsări protejate: cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), presura de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Păsări protejate: cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), potârniche de tundra ("Aegolius funereus"), ploier-de-munte ("Eudromias morinellus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), presura de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), huhurez mare ("Strix uralensis") sau ciocârlie urechiată balcanică ("Eremophila alpestris balcanică"); toate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Avenul Independenței”) are o lungime totală a galeriilor ce însumează 1.125 m, și o denivelare ce se termină într-un sifon cu o adâncime de 286 m. și este inclus în Parcul Natural Apuseni. Aria protejată se află în Munții Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) la o altitudine de 1.710 m. și reprezintă un aven activ cu o intrare în forma unei guri de peșteră. Avenul este încadrat în „clasa B
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
totală a galeriilor ce însumează 1.125 m, și o denivelare ce se termină într-un sifon cu o adâncime de 286 m. și este inclus în Parcul Natural Apuseni. Aria protejată se află în Munții Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) la o altitudine de 1.710 m. și reprezintă un aven activ cu o intrare în forma unei guri de peșteră. Avenul este încadrat în „clasa B” conform "Legii 462" din 18
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
elemente floristice de pajiște și stâncărie (dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă); cu specii de: gâscariță ("Arabis alpina"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), in galben ("Linum flavum"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica") sau "Taraxacum hoppeanum" - o specie carpato-balcanică.
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba Aria naturală aflată în partea vestică a județului Alba (în sudul Munților Trascăului), pe teritoriul administrativ al orașului Zlatna (în nordul satului Feneș) și este străbătută de Valea Feneșului Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată (inclusă în situl de importanță comunitară "Munții Trascăului") reprezintă o zonă având la intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în partea central-vestică a Munților Trascăului (pe cursul mijlociu al Văii Geogelului), pe teritoriul administrativ al comunei Râmeț, în sud-vestul satului Cheia, în imediata apropiere a drumului comunal DC62 care străbate localitatea. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]