65,481 matches
-
atingerea scopurilor propuse: - mâncatul doar șezând la masăpărăsirea mesei îndată după terminarea alimentației - a nu combina mâncatul cu alte activități - nu se pun platouri cu alimente pe masă - la restaurant va fi limitat consumul de pâine - nu vor fi depozitate acasă alimente inadecvate regimului alimentar - cumpărăturile vor fi făcute după listă - limitarea bugetului alocat cumpărării de alimente - mese și gustări programate resturile alimentare se vor arunca la gunoi sau vor fi congelate - familia nu trebuie să mănânce alimente nepermise în preajma pacientului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
inclusiv cazul lui Paul Cornea și a tinerilor din Secția elevi a UTC grupați în preajma sa. Memorialistul își amintește că la finele lui februarie 1945: "Am hotărât să-i sfătuiesc pe cei mai nevârstnici dintre nevârstnicii mei ucenici să rămână acasă; la fel, dacă vor, să procedeze și fetele. Primul lucru semnificativ e că în dimineața de 24 [februarie], în pofida recomandărilor mele, n-au existat absenți (...). Și mai remarcabil e un alt fapt: comportamentul uteciștilor în momentul în care, aflându-ne
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de o parte, un mediu urban splendid și un cerc de colegi simpatici, prietenoși și binevoitori, pe de altă parte. Mai aveam nevoie de timp până să mă dumiresc cu privire la Stalin și la eșafodajul stalinist de la fața locului și de acasă [din România]. Deocamdată, m-am înhămat la buchisirea disciplinelor prescrise, inclusiv a schemelor și dogmelor acestora. Am compensat însă, din capul locului, chingile studiului filosofiei în termeni oficiali, cu splendorile culturale leningrădene, cu miezul lor petersburghez. Dacă m-a imunizat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
intelectuală și cea manuală stau împerecheate", pare el convins de această dată. Dar tot nu renunță la utopiile sale: Când clopotul a sunat lucrătorul poate să-și arunce șorțul, să se îmbăieze, să se îmbrace în haine decente, să facă acasă muzică de Bach și Händel, să meargă la teatru și operă în smoking, să-și răsfoiască volumele din bibliotecă. Mi s-ar părea o surpriză plăcută ca la restaurant vorbind cu un amic despre stilul lui Flaubert, chelnerul să intervină
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
forma superioară de libido este aceea a angajamentului revoluționar față de Partid. Reacția tânărului comunist când descoperă interesul erotic al fetei pentru persoana sa este stupefacția și condamnarea morală. O soție invizibilă, pe care nu o amintește măcar odată, îl așteaptă acasă, însă nu aceasta este cu adevărat problema. Adevărata soție este doctrina, mireasa celestă este comunismul, Matei este cu trup și suflet angajat ideologic. Dezamăgirea provoacă o acțiune de recul, o acțiune revanșardă, aruncarea în brațele burgheziei. Eva se aventurează în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
bun, Să-l bei cu mine sus, pe tun". La o primă lectură, s-ar putea crede că feciorul își îndeamnă tatăl la un gest sinucigaș. Dar, bubuitul katiușei este un soi de bună vestire, de semn al întoarcerii fiului acasă. Acesta îi propune tatălui o mică petrecere pe tun, dacă tatăl va supraviețui gestului de a primi bubuitul katiușei cu ușa deschisă; dacă nu, vinul va fi consumat pentru un eveniment mai trist. Cam aceștia au fost primii muncitori intelectuali
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a întâlni un coleg francez însemna intrarea în ilegalitate? Mi-amintesc că-i spusesem asta și inspectorului șef (al Inspectoratului județean al MI, la care fusesem în audiență): chiar dacă merg ca turist în străinătate, n-am cum să las sociologul acasă. N-am întrebat însă dacă, mergând ca sociolog, aș fi avut voie să fac turism, să intru într-un muzeu sau să văd o expoziție. Principalul motiv pentru care refuzam să fac demersul recomandat la "forumuri" pentru a obține un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
îl copleșește de beatitudini uitate sau puțin cunoscute. "Moartea e pentru mine, astăzi, ca vindecarea pentru un bolnav. ca parfumul de mirt. ca mireasma florilor de lotus. ca aroma (câmpurilor) după ploaie. ca dorul unui om de a se întoarce acasă, după o robie lungă și grea." Sufletul său (ba) îi amintește întâi că sinuciderea îi va interzice îngroparea și slujbele funerare; el se străduie apoi să-1 convingă să-și uite grijile căutând 43 Traducere de J. Wilson, ANET, pp. 414-418
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de pacificare sunt efectuate de către preot; a se vedea textul tradus de Th. Gaster, Thespis, pp. 311-312. 8 Illuyanka, literal, "dragon", "șarpe", e totodată și nume propriu. Religiile hittiților și ale canaaneenilor rugat-o pe Inara să-1 lase să plece acasă. Urmarea textului s-a pierdut, dar se presupune că Hupașiya a fost ucis. A doua versiune face următoarea precizare: Dragonul învinge pe zeul furtunii și îi ia inima și ochii. Atunci zeul s-a căsătorit cu fiica unui om sărac
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dar respinse de religia olympică. "Revelarea" continuității misterioase dintre viață și moarte îl reconcilia pe epopt cu ineluctabilitatea propriei sale morți. Inițiații în Misterele din Eleusis nu formau o "Biserică", nici o asociație secretă comparabilă cu Misterele din epoca elenistică, întorși acasă, myștii și epopții continuau să participe la cultele publice, în fond, numai după moarte inițiații se regăseau din nou împreună, despărțiți de mulțimea celor neinițiați. Din acest punct de vedere, Misterele eleusine de după epoca lui Pisistrate pot fi privite ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Bacovia face trimitere la un eveniment real, petrecut chiar în anul respectiv. Dovada producerii lui e o schiță, intitulată tot „Furtună”, de C. Vaer, fratele cel mic al poetului. Acesta povestește că a plecat, împreună cu un prieten, s-o aducă acasă pe una dintre surori „ce era învățătoare într-un sat nu tocmai departe de oraș”. în timp ce ei mergeau pe cărarea de pe malul stîng al Bistriței, se stîrnește o ploaie mare, cu vînt grozav, care-i obligă să se adăpostească într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
triști: „Barbar, cînta femeia-aceea.../ Și noi eram o ceată tristă -/ Prin fumul de țigări, ca-n nouri,/ Gîndeam la lumi ce nu există...” Era deci un cîntec insinuant, care pînă la urmă copleșește: „Și nici nu ne-am mai dus acasă,/ Și-am plîns cu frunțile pe masă”. Rămînerea echivalează cu o alegere, determinată de faptul că grupul visătorilor se recunoaște în tristețea cîntăreței. Realitatea apare mai puternică decît imaginația: cîntecul „barbar” e propriul lor cîntec. în mod paradoxal, și-l
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sfîrșitul anului 1939. După Al Doilea Război Mondial noțiunea de „palat” se estompează, „palatele” amintind de reprezentanții claselor exploatatoare, pe care istoria abia îi „măturase”. Puterea populară construia blocuri pentru cei mulți, nu, cu o excepție, „palate”! O fugă de acasă Poezia „Rar” începe cu următoarea strofă: „Singur, singur, singur,/într-un han, departe - / Doarme și hangiul,/Străzile-s deșarte,/Singur, singur, singur...” 1) Sînt mai multe lucruri de remarcat aci, cel dintîi fiind prezența cuvîntului „han”. Deși „Rar” a fost
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se relatau „lucruri minunate”. Tatăl, țăran, speră să ajungă „un domn bogat”, iar fiica zîmbește „la gîndul unui trai boieresc”. Drumul lor se transformă însă într-un „drum de jale și mizerii”. Nimic nu corespunde visului cu care plecaseră de acasă. Desfășurate în trei etape, „peregrinările pentru căutarea pîinii” sfîrșesc dramatic. La puțin timp după ce a ajuns colon, tatăl moare; mor și cei care ar fi putut s-o ajute pe fiică, iar pînă la urmă moare și ea, nebună, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cîți au murit? 50, 80, 100 sau mai mulți? Cîte sute au fost răniți? Nu s-a știut niciodată și nu se va ști niciodată. Chinurile pe care le-au îndurat cu toții acei scăpați cu viață sau cei luați de-acasă sau de pe stradă, au întrecut tot ce-și poate închipui mintea omenească”5). „Nebunie”. Aci intră amintirea încă dureroasă a răscoalei din 1907 și cea a războiului. Aproape nu există referiri la aceste două mari evenimente care să nu conțină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost puse față în față „Cubul negru” de Bacovia și schița (tot un poem în proză) „Bunul meu amic” de N. Pora, publicată cu doi ani înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1913”. Ambele încep cu pretextul întoarcerii acasă, noaptea, după apăsătoare reflecții de inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor tulburate de vînt. încolo nici un zgomot nu despica tăcerea prin care însuși zgomotul pașilor mei pierea, ca zgomotul impalpabil al unei ființe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poem în proză) „Bunul meu amic” de N. Pora, publicată cu doi ani înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1913”. Ambele încep cu pretextul întoarcerii acasă, noaptea, după apăsătoare reflecții de inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor tulburate de vînt. încolo nici un zgomot nu despica tăcerea prin care însuși zgomotul pașilor mei pierea, ca zgomotul impalpabil al unei ființe nemateriale. Și revenindu-mi gîndul tors o seară întreagă în taciturnia unei visări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de ironica reflexiune a unui poet din veacul viitor al frumuseții, veneam spre casă într-o noapte, tîrziu, înnebunit de mizeria și minciuna în care am apărut. Eram pierdut, inutil, mai ridicol ca niciodată. Orașul mic dormea în noaptea lui. Acasă, un plic alb, la aprinsul lămpii, apăru pe podele lîngă ușă, în tăcuta odaie unde stau de mult fără să fi avut nici o corespondență de nicăieri. Am deschis plicul și pe cartonul negru-mat era scris cu alb: «Vino pe podul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
comparatist ar putea fi amplificat prin includerea în discuție a încă unui exemplu: poemul în proză „Florile care se duc” de Ștefan Petică, text care începe similar cu cele două puse față în față pînă aci: „Mă întorceam seara tîrziu acasă. Pe străzile singuratece și întunecate nici o mișcare și nici un zgomot. Tăcerea plutea deasupra ca un giulgiu negru. Numai pașii mei răsunau puternici pe pietrele mari de pe stradă. Și era în acest răsunet al lor ceva ca o prevestire tristă, ceva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
particular. Din toate aceste cauze, problema a figurat pe agenda Congresului Național al Medicilor, ținut în mai 1929, la Galați. „Din statisticile culese, se constată frecvența covîrșitoare a maladiilor venerice (blenoragie, sifilis) la tinerii între 15-21 ani”, scria, după întoarcerea acasă, dr. Al. Schapira, medicul-șef al Bacăului.4) Pentru prevenirea lor s-au stabilit măsuri educative, între care aceea ca, în cadrul „lecțiunilor de higienă”, medicii să atace „în mod direct problema higienei sexuale în termeni consacrați la studiul științelor naturale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îndeosebi cei indiferenți la cronologii, și-a format o imagine despre Bacău pornind de la acesta: de „tîrg mizerabil”, „tîrg jidovit”, „tîrg sărăcit”. Or, pentru băcăuanii anului 1930, locuitori ai unui municipiu, „Proză” putea fi considerat denigrator. în anul dinainte, reîntors acasă după un deceniu de absență, un publicist făcea, sincer surprins, următoarele constatări: „Bacăul s-a schimbat mult și este aproape de nerecunoscut. E de ajuns să remarci mulțimea clădirilor noi și a noilor magazine care-i împodobesc străzile, să vezi străzile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
putea pune capăt nepriceperii, inerției și neglijenței. Deși proza critică a gazetarilor confirmă „proza” evocată de Bacovia, la 1930 și după, cred că nimeni dintre localnici nu mai recunoștea drept actuale definițiile date de poet orașului său. Dovadă e că, „acasă”, nimeni nu le ia drept referințe, fiindcă nimeni nu mai percepea lucrurile atît de categoric. Dezvoltarea postbelică obliga la nuanțări. „Proză” reducea Bacăul la o imagine de tîrg oriental, supărătoare pentru niște oameni care erau convinși că el merită chiar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe terenul grădinii Busuioc, de vis-à-vis de poștă, cu magazine la parter, baie comunală, teatru, iar la etaje cluburi, hotel, locuințe etc.” (Ioan Nicolau, „Problema abatorului comunal”, în „Bacăul”, 13, nr. 685, 19 noiembrie 1934, p. 1). O fugă de acasă 1. Opere, p. 25. 2. Ibidem, p. 382, 384. 3. Deloc surprinzător, în Bacău, probabil și-n alte părți, denumirea de ,,han” s-a păstrat (limbajul are inerțiile lui) și în deceniul al patrulea, dovadă această frază extrasă dintr-un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ca histrion, nu o dată, și mai tîrziu, îndeosebi atunci cînd, fiind în societate, „încerca să facă față”, adică să fie, după împrejurări, ca și ceilalți. Numai că aceste eforturi de „integrare” îl împingeau la exagerări și-l oboseau. Cînd revenea acasă, „cădea iarăși în lipsa lui de comunicativitate”. Această observație explică de ce unii l-au văzut, la vreo ocazie, „vesel”, „glumeț”: aceea era dispoziție la comandă, trecătoare. Odată „reprezentația” încheiată, urma tăcerea, „mutismul”, revenirea la figura de om bolnav, melancolic, reținut. N-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia a avut față de ea „anumite sentimente”, de vreme ce a scris poezia, a încheiat Marcel Marcian. El e în posesia a două fotografii ale „Ebreiei”, comunicate de nepoata uneia din verișoarele ei. Nu mi le-a arătat, probabil că le păstrează acasă, la București. La sfîrșitul convorbirii, i-am zis: „Uite o «treabă» asupra căreia, în mod sigur, n-o să ne încontrăm. Rămînem, însă, pe poziții diferite în chestiunea Clement Bacău”. A zîmbit și, strîngîndu-i mîna, la fel am făcut și eu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]