55,711 matches
-
Acesta, format din șase stâlpi frumoși ornamentați cu diferite tipuri de rozete ce se continuă cu contrafișe frumos ornamentate și acestea susțin o grindă ce la rândul ei este împodobită cu un brâu sub forma unui zig-zag. Dintre cărțile de cult ce au făcut parte din patrimoniul bisericii de lemn din Subpiatră sunt amintite o Evanghelie, tipărită la Blaj în anul 1765 precum și un Octoih, tipărit tot la Blaj în anul 1792.
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
participarea unui arhitect, în prezența lui Constantin Istrătoiu. Acest lucru dovedește o rupere voită de modelul tradițional, perpetuat până atunci prin meșterii dulgheri itineranți de biserici. Cei chemați la refacerea acestui lăcaș au dat formă nu încă unui spațiu de cult ci unui model demn de remarcat în arhitectura sacrală de lemn, unic între bisericile de lemn cunoscute în Oltenia. Tradiția constructivă la bisericile de lemn a stat secole de-a rândul încuiată în tipare rigide, limitate față de nevoile comunităților mai
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
Francez" (D.P.L.G.). Întors la București, a lucrat în biroul arhitectului Dimitrie Maimarolu și a contractat, în paralel, unele mici lucrări particulare. La 1 iunie 1909 a fost numit de Ministrul Spiru Haret, Arhitect-șef al Ministerului Instrucției publice și al Cultelor. Pe lângă funcția de la Minister avea și lucrări de arhitectură personale. La 11/24 decembrie 1912 a fost numit Arhitect șef al Ministerului de Interne. În iunie și iulie 1913 a făcut campania în Bulgaria, ca sublocotenent de infanterie. Între 1916
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
a fost transferat ca Profesor, șef de atelier, la școala de Arhitectură, iar de la 1 decembrie 193 pana la 7 octombrie 1940 a fost Decan al Facultății de Arhitectură. În 1937 s-a implicat în restaurarea și extinderea locașului de cult din satul Uiești, azi situat pe raza comunei Bucșani,județul Giurgiu, așa cum rezulta din inscripția care se află pe peretele de la intrarea în biserică: ACEST SFÂNT LOCAȘ DIN SATUL UIEȘTI - VLAȘCA CĂRUIA NU I SE CUNOAȘTE NICI ANUL ZIDIRII, NICI
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
putut de la celelalte popoare, în special de la străvechii Toltec (cu care au fost parțial confundați, cu cea mai veche civilizație de la Teotihuacan) Pentru azteci, toltecii erau la originea întregii culturi, "Toltecayotl" era sinonim cu cultura. Legende aztece identifică toltecii și cultul lui Quetzalcoatl cu legendarul oraș Tollan, pe care ei de asemenea l-au identificat cu anticul Teotihuacan. Deoarece aztecii au adoptat și combinat câteva tradiții cu propriile tradiții timpurii, ei au câteva mituri ale creației; unul din acestea, „Cei Cinci
Mitologie aztecă () [Corola-website/Science/319293_a_320622]
-
acolade ce continuă și pe pereții laterali, la același nivel sub forma torsadei. Altarul păstrează, de asemenea, câteva scene și chipuri de Sfinți, în aceeași cromatică plăcută ochiului, cât și o Sfântă Masă din piatră cioplită și unele obiecte de cult, cum ar fi o cruce de lemn sculptată, două cădelnițe și câteva sfeșnice. Biserica mai are are câteva icoane pe lemn, dintre care Înălțarea lui Iisus și Iisus Pantrocator sunt deosebite, dar și altele pe sticlă, alături de o cruce candelabru
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
care Curtea Europeană a Drepturilor Omului l-a recunoscut drept corect. Corectitudinea politică și globalizarea tind să pună presiune pe instituții, culturi și persoane să accepte în contradicție cu propriile valori morale diferite practici care lezează libertatea exercitării actelor de cult conform principiilor morale și religioase. Stereotipizarea este o formă de discriminare. Mulți oameni devin țapi ispășitori pentru problemele care nu sunt din vina lor. Acest lucru este comun atunci când două grupuri etnice defavorizate concură cu alta pentru recompense economice. Acest
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
destin, biserica de lemn din Drăganu-Olteni dăinuie ca o impresionantă mărturie în timp despre arta remarcabilă a "crucerului Marin" și a ucenicilor săi: "„Ioan crucer sin Radu crucer și Matei crucer”", ale căror nume sunt încrustate pe trupul locașului de cult. Pomelnicul pictat în proscomidiar cuprindea altădată, alături de numele credincioșilor din obștea satului, pe slujitorii dintru început al bisericii: Păun erei, Dumitru erei, Vladu, Pavel și Tudor, care au contribuit la desăvârșirea importantului act ctitoricesc, după moartea dascălului Ilie. Testamentul în
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
, localizată în satul Valea Faurului, comuna Mușătești, județul Argeș, a fost construită în anul 1727. Hramul bisericii este "Sfinții Voievozi" și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Biserica Sfinții Îngeri este încă în cult, fapt căruia i se datorează nu numai dăinuirea, ci și șantierul de reparații, din 1997. Din pisania ce-i consemna înălțarea, a fost preluat, în cele de renovare, anul 1727, iar pentru ctitori, numele lui Pătru și Radu Mușatescu, dar
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
1671 i cra[li]e Arde[a]lu c[r]aiu Mihai Apafi”". Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
, religie politeistă, a fost o formă mai evoluată a religiei sumero-akkadiene. Regele Hammurabi, care a fost și un mare organizator religios, după ce a făcut unificarea politică, întemeind primul stat independent în Mesopotamia, a izbutit să unifice variatele culte locale, dând naștere la religia babiloniană, moștenită și continuată de asirieni, putând fi numită de aceea religie asiro-babiloniană. Panteonul asiro-babilonian cuprindea un foarte mare număr de zei, legați între ei uneori genealogic, alteori prin funcțiile atribuite. În acest mare număr
Religia în vechiul Babilon () [Corola-website/Science/315537_a_316866]
-
pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din stejar și brad. Șarpanta se încheie cu o dantelărie („ciocârlani”). Lăcașul de cult cuprinde elemente ale altor două biserici, cea a schitului „Afteia” din Plăișorul Cioarei, distrusă în 1757, reclădită și distrusă din nou în 1788, dar și din biserica satului Archișul Românesc, azi dispărut, atestat în 1462. Focar de rezistență românească, așezământul
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
opinia publică nu conștientiza valorile culturale pe care trecutul le-a lăsat în acest spațiu plin de frământări. În mod asemănător altor artiști ca Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Ștefan Luchian, pictorul a fost angrenat în zugrăvirea unor lăcașuri de cult ortodoxe. Astfel, el a pictat Biserica din Drăcșani, Teleorman și a restaurat pictura murală executată de Gheorghe Tattarescu la Biserica Oțetari din București (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). Acest pictor a fost cel mai devotat și mai dotat dintre artiștii români
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de prejudecăți"” efectele de lumină. În cadrul comentariilor sale a găsit și deficiențe în compoziția "Moartea lui Lumânărică". După terminarea cursurilor Școlii de Belle Arte din București, Baltazar a făcut și el, asemenea altor artiști, demersuri la Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor pentru a obține o bursă de studii în străinătate. Nu a reușit acest proiect și a îndeplinit pentru o vreme funcția de copist în cadrul ministerului. Din cauza acestui eșec, prietenii s-au scandalizat și au apărut numeroase regrete în presă scrise
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mișcării "Tinerimea artistică" au executat lucrări care contraveneau tradiționalismului cu toate că aveau o afinitate semănătoristă și au căutat noi forme de expresie și tematici împrumutate de la curentele moderniste sau simboliste. Într-un mod similar literaților, artiștii plastici au căutat să sintetizeze cultul pentru sufletul românesc cu tehnica occidentală. Formulele pe care artiștii și scriitorii le-au practicat au fost puternic influențate de operele lui Mihai Eminescu și Nicolae Grigorescu. Totul a fost imitat până la obsesie și epuizare, căzând uneori în penibil. Dacă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
publică nu conștientiza valorile culturale pe care trecutul le-a lăsat în acest spațiu plin de frământări. În mod asemănător altor artiști, ca Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Ștefan Luchian, Apcar Baltazar a fost angrenat în zugrăvirea unor lăcașuri de cult ortodoxe. Baltazar a pictat biserica din Drăcșani, Teleorman și a restaurat pictura murală executată de Gheorghe Tattarescu la Biserica Oțetari din București (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). Pictorul Baltazar s-a documentat temeinic înainte de a aborda zugrăvirea în frescă, fiind un
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lua ca motiv o casă țărănească (Frontispiciu (2)) cu pridvorul înălțat deasupra pivniței cu gârlici din zona dealurilor, pictată adesea de Nicolae Grigorescu, observându-se modul de tratare a compoziției care diferă fundamental de ce s-a pictat tradițional până atunci. Cultul liniei având ca scop frumusețea ei în sine, se distinge remarcabil în arabescul copacilor și al norilor, în contrastul umbrelor sugerate printr-o rețea fină de segmente șerpuite paralel cu albul hârtiei care sugerează lumina, totul ducând la un efect
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
reprezintă nu numai un valoros monument de arhitectură, evocator pentru lăcașurile de lemn dispărute de pe întreaga vale a Pianului, dar și un document istoric, ce completează conscripția lui Bucow, care nu înregistrează străvechile așezări ale Pianului, și nici edificiul de cult, existent cu certitudine. După ce-a fost terminată biserica de lemn, biserica de grădele s-a stricat din interior. Din patrimoniul lăcașului anterior au răzbit veacurile, printre alte bunuri, două prețioase tipărituri de la sudul munților: Evanghelia bucureșteană, din 1682 și
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
sudică a orașului Craiova. În momentul de față, Parcul Nicolae Romanescu, deci si Hipodromul, este monument național, înscris la pozitia 98 - cod LMI 2004: DJIIaA 07924 pe lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004 al ministrului culturii și cultelor, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România. Acesta ocupă aproximativ 20,50 de hectare din totalul de 96 de hectare ale parcului și a fost conceput în contextul unui moment în care în Anglia
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
al XVIII-lea, cu bogat decor floral pe ramă și pe aureole, vădesc confluența aici a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana Adormirea Maicii Domnului, de factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad. Lăcașul de cult are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Silueta sa se distinge prin armonia proporțiilor și prin accentuata înălțime a acoperișului, cu învelitoare de șiță. În decursul vremii, construcției i s-au adus înnoiri, cu prilejul lucrărilor
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
De la Revoluția română din 1989, care a pus capăt regimului comunist din România, există 19 culte religioase recunoscute de autorități în România, culte care au șansa de a recâștiga bunuri pierdute după 1945, anul când dr. Petru Groza din Frontul Plugarilor, apropiat comuniștilor, a devenit prim-ministru. De la acea dată, Partidul Comunist Român a început o
Educația religioasă în România () [Corola-website/Science/315711_a_317040]
-
De la Revoluția română din 1989, care a pus capăt regimului comunist din România, există 19 culte religioase recunoscute de autorități în România, culte care au șansa de a recâștiga bunuri pierdute după 1945, anul când dr. Petru Groza din Frontul Plugarilor, apropiat comuniștilor, a devenit prim-ministru. De la acea dată, Partidul Comunist Român a început o campanie de secularizare, încercând să transforme țara
Educația religioasă în România () [Corola-website/Science/315711_a_317040]
-
Deși învățământul a fost un domeniu în care biserica a înregistrat un succes în primele etape ale tranziției post-comuniste, educația religioasă a rămas opțională. La scurt timp după 1945, educația religioasă a intrat sub controlul autorităților comuniste. Un departament de culte religioase, un organism guvernamental care se ocupa de chestiunile religioase, exista din perioada pre-comunistă, el continuând să existe, dar a fost transformat într-o agenție de stat care se ocupa de un control strict asupra afacerilor religioase din țară. Recent
Educația religioasă în România () [Corola-website/Science/315711_a_317040]
-
agenție de stat care se ocupa de un control strict asupra afacerilor religioase din țară. Recent s-a arătat că Securitatea avea inclus un departament special de supraveghere a vieții religioase, care a încercat să rezolve așa-numitele probleme ale cultelor, în special a grupurilor religioase și a persoanelor fizice ostile noului regim. După decenii de ateism susținut oficial, una din primele cereri ale bisericilor a fost reluarea educației religioase preuniversitare în școlile publice. În ianuarie 1990, mai puțin de o
Educația religioasă în România () [Corola-website/Science/315711_a_317040]
-
preuniversitare în școlile publice. În ianuarie 1990, mai puțin de o lună după ce liderul comunist Nicolae Ceaușescu a fost ucis de un pluton de tragere, după ce autoritățile post-comuniste au avut timp să modifice sistemul educațional, noul secretar de stat pentru culte religioase, Nicolae Stoicescu, împreună cu structura de conducere colectivă a Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Sinod, a promis sprijinul lor pentru introducerea educației religioase în școlile publice, la toate nivelurile învățământului pre-universitar. Religia este o materie opțională, la care participă elevii care
Educația religioasă în România () [Corola-website/Science/315711_a_317040]