54,793 matches
-
blazare, de scepticism, pe un fond de melancolie, pe când Primarul Lunii și iubita sa, scrisă nu mult după prima aselenizare, e o încercare de meditație, în spirit umoristic, asupra relelor de pe pământ. Despre unele lipsuri, deficiențe și neajunsuri în domeniul dragostei, o comedie cu un umor ca la spectacolele de revistă, uneori chiar de un gust îndoielnic, semnalează cât de mult s-a subțiat vechiul filon al înzestrării sale de autor dramatic. La fel, compunerile intitulate „simple texte antifasciste” - Cineva trebuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
la „Înșir’te mărgărite”, „Exil”, „Căminul” (Brazilia), „Carpații” (Spania), „Cuvântul românesc” (Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de schițe și nuvele Încrustări în bancă (1939), urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil scrie și publică în limba română poezie - Magul care-și caută steaua (1951), grupajul Catapetesme, în volumul colectiv Poeme fără țară (1954, împreună cu Vasile Posteucă și N.S. Govora), Ultimul învins (1965) -, grupajul de nuvele La capătul drumului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
victima unui destin tumultuos și nefericit, dar animată de voință și omenie, sau Annemaria, din nuvela omonimă, care pe fondul traiului plin de privațiuni din Germania sfârșitului de război, îndrăgostită, se sinucide când e bănuită de infidelitate. Alteori, povestea de dragoste se împletește cu lupta împotriva prigoanei instituite de dictaturile de tot felul (antonesciană, în Într-o noapte de toamnă, sau comunistă, în La capătul drumului). Străbătute de patriotism și de aversiune față de regimul stalinist sunt și prozele din Cetăți sfărâmate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
aer a rezervelor de benzină dintr-o garnizoană sovietică. Marcate însă de maniheism în crearea personajelor și a situațiilor, prozele nu se ridică la valoarea poeziei pe care o scrie N. SCRIERI: Încrustări în bancă, pref. Grigore Bugarin, Reșița, 1939; Dragoste albă, București, 1941; Magul care-și caută steaua, Paris, 1951; Catapetesme, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu desene de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; La capătul drumului în Povești fără țară, Madrid, 1957; Ultimul învins, pref. Vasile Posteucă, Cleveland
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
colaborare cu Vasile Posteucă și Nicholas Dima). Traduceri: Tălmăciri din lirica amerindiană, introd. George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1982, 70; Ion Cristofor, Nicolae Novac sau Spovedania omului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
Scriitori bisericești (PSB), vol. 5, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (IBMBOR), București, 1982, p. 268. footnote>. Câteva rânduri mai jos, în aceeași operă, tot el completează: „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Bisericii Ortodoxe Române (IBMBOR), București, 1982, p. 268. footnote>. Câteva rânduri mai jos, în aceeași operă, tot el completează: „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul și pentru dragostea lui de Dumnezeu
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul și pentru dragostea lui de Dumnezeu, dă înapoi lui Dumnezeu, cu recunoștință și dragoste, ca pe o comoară încredințată lui, omul pe care îl cere Dumnezeu”<footnote Ibidem, IX, 75.4., p. 269. footnote>. La rândul său, Origen, încercând să arate ce este
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul și pentru dragostea lui de Dumnezeu, dă înapoi lui Dumnezeu, cu recunoștință și dragoste, ca pe o comoară încredințată lui, omul pe care îl cere Dumnezeu”<footnote Ibidem, IX, 75.4., p. 269. footnote>. La rândul său, Origen, încercând să arate ce este în fond martiriul și câtă îndrăzneală ne dă față de Dumnezeu, scrie
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Facerii, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, București, 2008, p. 273-274. footnote>. Martirii refuzul lor de a fi numiți „martiri” Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă hotarul dragostei lor nehotărnicite pentru Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale modestiei și fericitei smerenii, pe care le-au întrupat și le-au făcut să rodească în mod desăvârșit. Aceasta și pentru faptul că îi opreau pe frați să-i numească
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
loc, sunt impresionate de curajul fizic, iar curajul fizic se demonstrează la maximum în fața morții. Martirii au fost următorii cei mai fideli și mai devotați ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care mai înainte de alții și-au pus sufletele lor pentru dragostea Lui și L-au mărturisit cu mare și înflăcărată credință în fața celor ce le cereau să se lepede într-un fel sau altul de credința în El și ajutorul Lui. „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mai mari insulte și ne amenințați cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu. Suntem gata să suferim tot felul de chinuri: să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, IV, traducere, introducere, note și
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
înflăcărat decât focul acesta material. De asta mucenicul nu simțea văpaia aceasta din afară, pentru că înlăcea fără pricină, ci pentru că mucenica se făcuse mai întâi vrednică de ajutorul Acelu ăuntrul lui ardea focul cel tare arzător și cu vâlvătăi al dragostei de Hristos”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 493. footnote>. În Omilia de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
fusese dată în vileag nerecunoștința față de Cel de sus?). Ca atare, el a decretat că aceștia vor trebui să părăsească curtea împărătească și să plece cât mai departe; despre ceilalți, în schimb - pe care însuși adevărul îi dovedise vrednici de (dragostea lui) Dumnezeu - a socotit Constanțiu că tot astfel se vor purta ei și cu împăratul lor, și, drept urmare, i-a rânduit în garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând să se
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
suferi sau va fi păsuită. Se știe și că păcătoșii de atunci vizitau mărturisitorii pentru a primi iertarea greșelilor<footnote Ibidem, p. 14. footnote>. Trupurile martirilor, devenite sfinte moaște, erau ridicate în grabă de creștini și îngropate cu mare grijă, dragoste și pietate în locuri de taină, cunoscute numai de ei. Noaptea mergeau la mormintele lor, le tămâiau, aprindeau lumânări și se rugau. Creștinii păstrau pe ascuns evlavia sfintelor moaște și scriau scurte biografii cu viața și pătimirea sfinților mucenici. Așa
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
era considerată o mare greșeală și o pierdere irecuperabilă pentru țară, În 1937, cineva scria, cu Îndreptățită mîndrie, că „Românul american trece În rîndul celor mai respectați cetățeni ai marei republici de peste ocean, unde munca se cinstește și se răsplătește. Dragostea, pe care Românul o are pentru ordinea publică, Îl pune În rîndul celor mai pașnice națiuni din America, fapt care este confirmat de autoritățile americane de cîte ori coloniile noastre sînt vizitate de către o personalitate marcantă din România. Maiestatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
produs o mare schimbare”, „azi știu bine că e destul să ai o odăiță și În ea poți fi atît de fericit” și, vai, „viața nu e așa cum ne-o dorim”. Iată un pasaj despre „intimitatea” În timp de război, „dragoste”/poftă combinată cu „puterea”, ambele pe măsura vremurilor În care are loc acțiunea: „Odaia noastră era nelocuită, dar aveam totuși o mulțime de stăpîni. Noi eram chiriașii tuturor. LÎngă noi era o rusoaică blondă, destul de frumoasă, bărbatul ei era În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un act necesar”, deoarece ipostaza de exilat devenise caducă. Așa se explică vizitele făcute În România, singur sau Împreună cu familia, pentru a Încerca „să punem În ordine raporturile sentimentale dintre țara «veche» și cea «nouă», identitatea noastră de români-americani cu dragostea de neamul românesc de care ne-am rupt”. Dar reîntoarcerea ocazională În România și primirea, În martie 1999, a pașaportului românesc, care l-a „emoționat profund”, nu s-au repercutat defavorabil asupra statutului său de român american, ci, dimpotrivă, scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
victima comportamentului agresiv chiar daca acesta nu-și atinge finalitatea. Agresivitatea nu presupune în mod obligatoriu durere fizică, chiar dacă provoacă suferință; ea se poate compara în acest caz cu nemulțumirea studentului care a luat o notă proastă sau cu suferința din dragoste. Agresivitatea se manifestă atunci când consecințele ce rezultă de pe urma unui comportament agresiv sunt percepute de către victimă ca fiind "aversive". Ținând cont de acest lucru, putem afirma că sunt agresive nu doar atacurile fizice directe ci toate comportamentele care produc dezonoarea victimei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate crea copilului o viziune negativă despre lumea socială. Pentru a-i face față, copilul va agresa și el la rândul lui pentru că agresivitatea ar fi comportamentul cel mai adaptat (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron, 1994). Familia locul dragostei și dușmăniei. Relațiile sociale ale copilului încep să se dezvolte încă de la naștere. Grija maternă și relațiile sociale afectuoase (contactul fizic, privirea etc.) contribuie la formarea atașamentului securizant față de cel care se ocupă de bebeluș. Atașamentul securizant poate fi de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pozitivă față de oameni, importanța bunăstării celorlalți), părinții își pot ajuta copii să-și dezvolte o viziune largă și plină de semnificații despre lumea socială fără a fi nevoie de instaurarea unor reguli autoritare. Practicile din familie fundamentate pe afecțiune și dragoste, asociate cu raționalizarea inductivă a respectului pentru ceilalți și cu nevoia de a interveni sau de a participa la anumite evenimente, îl pot ghida pe copil să-și creeze o viziune structurată despre lumea socială, percepând-o ca fiind logică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezvoltarea unei identități de sine pozitive, a unei tendințe de ajutorare a aproapelui și a unei evaluări pozitive a oamenilor în general. Este foarte important ca în aplicarea pedepselor disciplinare părinții să nu-i priveze pe copii de afecțiune și dragoste (Staub, 1996). Este vorba despre o formă de control fără violență. Aplicarea abuzivă a pedepselor, mai ales a celor fizice, de către părinți este adesea cauza formării unei personalități și a unor credințe ce valorizează comportamentele agresive. Părinții sunt primele modele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o modalitate excelentă de a-i învăța pe copii că întrajutorarea este așteptată, valorizată și mulțumitoare. Cauzele ostilității și agresivității. Familia este primul loc în care copilul câștigă experiența vieții sociale. În sânul familiei copilul va cunoaște pentru prima oară dragostea și tot acolo va trăi primele experiențe de furie și de violență. Familia poate oferi afecțiune și grijă, dar tot ea poate manifesta neglijență, respingere, ostilitate sau agresivitate la adresa copilului. Staub consideră că așa cum contactele pozitive îl determină pe copil
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ocaziile de dezvoltare a competențelor sociale și școlare. În consecință, nu vor dispune de capacitățile cognitive, motivaționale sau de autoreglare, atât de indispensabile unei școlarizări satisfăcătoare. Permisivitatea poate fi considerată drept o formă de neglijență dacă este asociată cu absența dragostei sau cu dezinteresul față de copil. Permisivitatea poate avea și alte origini ca, de exemplu, dorința de a nu-l sufoca pe copil, bazată pe ideologia care spune că un copil își poate dezvolta de unul singur competențele, o familie dezorganizată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dar poate avea și alte consecințe negative precum indiferența față de victimele unor violențe sau apariția unor convingeri de felul "violența este un aspect necesar vieții sociale". Literatura de specialitate citată ne permite să afirmăm că familia poate fi izvor de dragoste dar și de agresiune, atât pentru copii, cât și pentru adolescenți. Influențele factorilor socioculturali asupra părinților și a familiei pot contribui la modelarea comportamentelor parentale, marcând felul în care funcționează o familie. Rolul colegilor și al semenilor în dezvoltarea agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]