56,318 matches
-
rezervației) și este loc de premigrație și migrație pentru circa 100 specii. Prima menționare a insulei Sacalin, cu un singur nucleu, a fost într-o hartă rusească întocmită în anul 1771 în timpul confruntărilor cu Imperiul Otoman pentru impunerea supremației la gurile de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Sub egida Comisiunii Europene a Dunării, în anul 1856 căpitanul Thomas Spratt a realizat a nouă hartă, în care insula Sacalin apărea cu două nuclee submerse. În anul 1924, cercetătorii români au efectuat noi
Insula Sacalin () [Corola-website/Science/305939_a_307268]
-
teritoriului Principatului Moldovei dintre Siret și Nistru. Evoluțiile militare și politice i-au determinat pe unii politicieni și generali ruși să ceară guvernului țarist să accepte doar ocuparea Bugeacului (viitoarele județe Cahul, Ismail și Cetatea Albă), care dădea acces la gurile Dunării. Odată cu îmbunătățirea situației sale pe front, Imperiul Țarist și-a mărit din nou pretențiile, cerând cedarea întregului teritoriu dintre Prut și Nistru (ulterior numit Basarabia, nume care până atunci desemnase doar teritoriul numit de Turci „Bugeac”). În această ultimă
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
este situată în nordul limanului Razim sau Razelm, la 6 km NV de gura de vărsare a canalului Dunăvăț, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf (Fundea) și a localității Iazurile. Insula este localizată pe teritoriul jud. Tulcea, la 500 m de satul Iazurile, depinzând de comuna Valea Nucarilor. domină partea de nord a
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
frații lui Mărgărint la o nuntă. După mai multe pahare de vin, frații Mărgărint l-au luat separat pentru a-i cere socoteală pentru omorul lui Simion... La aceste vorbe, Teodorovici i-a îndemnat pe frații înfierbântați să-și țină gurile închise. Până la urmă, Teodorovici a cedat și i-a dus aghesmuiți la fratele lor. Simion a deschis doar după ce Vladimir a rostit o parolă, după 22 de ani. Frică de frați După îmbrățișările fraților, Mărgărint l-a dojenit pe Teodorovici
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Abia după aceea a început construcția Vodiței din zid, iar sub Radu I Vodă, cea a bisericii din zid a Tismanei. Mănăstirea Tismana este așezată pe un vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, lângă gura Peșterii Sfântului Nicodim și de sub ale cărei ziduri izvorăște apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana. Celebrul călător - diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei, au vizitat mănăstirea Tismana în
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
de artistul plastic Gheorghe Stoica din București în 1980, care conține trei părticele de Sfinte Moaște: de la Sfântul Nicodim degetul arătător de la mâna dreaptă și crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul și Sfântul Ioan Gură de Aur. Biserica Mănăstirii Tismana își etalează statutul de „monument de artă” prin tot ceea ce reprezintă și există în ea: "catapeteasma" din stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
construit din zid dacă ele erau din lemn. Altele sunt ctitorii ale voievozilor, construite special de ei, pentru a se îngropa acolo. Mai sunt altele care de fapt sunt metoace, adică vechi fundații boierești care au fost ulterior închinate Tismanei: Gura Motrului, Cerneți, Topolnița, Valea cu Apă. Un alt grup, mai ales pentru vremurile mai apropiate nouă, provenea din roirea călugărilor care, în căutare de locuri pustii, prielnice sihăstriei, părăseau incinta mănăstirii și-și formau chilii izolate (cele două Cioclovine, Ploștina
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
disciplina bisericească: diferitele Biserici trebuie să fie în conformitate deplină cu doctrina și tradițiile Bisericii din Roma, fiind astfel unul din puternicii susținători ai principiului "Primatul Papal". Recunoaștere autorității papale vine și din partea Patriarhului Constantinopolului, Sfântul Ioan Chrysostom (Sfântul Ioan Gura de Aur), exilat pentru a doua oară, aflat la Cucuz sau Arabissos, în Armenia Mica, care îi trimite scrisori Papei Inocențiu I pentru a-i cere ajutor împotriva lui Teofil din Alexandria, susținut de curtea imperială. Faptul că un patriarh
Papa Inocențiu I () [Corola-website/Science/305399_a_306728]
-
centrală, cu aprobarea papei Ioan Paul al II-lea. În „Divina Comedie”, Dante Alighieri (1265-1321) îl vede pe papa Ioan al XXI-lea, numit în continuare "Pedro Hispano" / "Pietro Ispano", în Paradis, alături de personalități religioase ilustre, între care Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Anselm și Sfântul Bonaventura. "Pedro Hispano" / "Pietro Ispano" este numit „"cel ce strălucește în douăsprezece cărți"”, Dante se referă, în mod clar, la cele douăsprezece tratate științifice scrise de pontiful savant. Prima dintre monede este din argint
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
comburant. Camera de ardere este de obicei o cavitate de o anumită formă volumică curbilinie (datorită efectelor de distorsiune a curgerii laminare și nelaminare a gazelor nearse și arse, combinate cu efectul Coandă) prevăzută cu un singur orificiu de ieșire, gura de ejectare, prin care gazele arse sunt evacuate. Ambele substanțe, atât carburantul, cât și comburantul, trebuie să se găsească la bordul vehiculului. Momentul de rotație se transmite ajutajului, pe pereții fuzelajului apărând astfel un moment de rotație de sens contrar
Rachetă () [Corola-website/Science/305455_a_306784]
-
primar al localității Urechesti din județul Vrancea pe la 1870. n anul 1873 se naște Ion Ț Dîrdala fiul lui Teodor ,de profesie comerciant și în anul 1903 se căsătorește în comuna Popești cu Gherghina Zarzalin din comuna Lacu Baban satul Gură Călitei, născută în anul 1883, fiica lui Ștefan Zarzalin. După căsătoria cu Gherghina se mută în satul Gură Călitei , considerand acest loc prielnic pentru comerțul ce-l desfășura Mai știm despre el că în cîrciuma lui s-a declanșat la
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
lui Teodor ,de profesie comerciant și în anul 1903 se căsătorește în comuna Popești cu Gherghina Zarzalin din comuna Lacu Baban satul Gură Călitei, născută în anul 1883, fiica lui Ștefan Zarzalin. După căsătoria cu Gherghina se mută în satul Gură Călitei , considerand acest loc prielnic pentru comerțul ce-l desfășura Mai știm despre el că în cîrciuma lui s-a declanșat la 1907 sîmburele izbucnirii revoltei țărănești din satul Gură Călitei cand țăranii au ars conacul arendașului Ion Georgescu. În
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
Ștefan Zarzalin. După căsătoria cu Gherghina se mută în satul Gură Călitei , considerand acest loc prielnic pentru comerțul ce-l desfășura Mai știm despre el că în cîrciuma lui s-a declanșat la 1907 sîmburele izbucnirii revoltei țărănești din satul Gură Călitei cand țăranii au ars conacul arendașului Ion Georgescu. În 1922 a înfiat pe Mărită Gavrilă, ce a devenit Maria Dîrdala , născută în anul 1910 . Ion Ț. Dîrdala moare în anul 1930 in varsta de nici 57 de ani și
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
În 1922 a înfiat pe Mărită Gavrilă, ce a devenit Maria Dîrdala , născută în anul 1910 . Ion Ț. Dîrdala moare în anul 1930 in varsta de nici 57 de ani și e inmormantat în cimitirul Bisericii Sf Voievozi din localitatea Gură Călitei. Următorul copil al lui Teodor Dîrdala este Isofache Dîrdala, bunicul deputatului, născut între 1875-1880 . Isofache Dîrdala s-a căsătorit în 1905 cu Lină I. Dîrdala , fiica lui Ștefan și Stana Carnu, născută, se pare, pe la 1884 în comuna Popești
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
se știe nici unde și-a pierdut viața și nici unde este îngropat .Este pomenit în lista eroilor de război, prezentată de P. Abeaboeru în lucrarea monografica Urechesti și pe crucea monument aflată în curtea bisericii Sf Voievozi din satul Gură Călitei. Pentru copiii acestuia , Ioana , Ion și Dumitru , statul prin Judecătoria Plainesti și Primăria comunei Urechesti au decis să deschidă un dosar de tutelă , adică de administrare a puținelor bunuri mobile și imobile ce au aparținut lui Isofache Dîrdala care
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
ani conform actului nr 1/1927 al Primăriei Comunei Popești. Incepand cu anul 1925 tatăl deputatului, Ion zis Mitrache ,Dumitrache sau chiar Dumitru a preferat să se apropie de unchiul său Neculai zis Constantin Ț. Dîrdala cu domiciliul în satul Gură Călitei comună Lacu Baban și a cumpărat în 1926 prin intermediul tutorelui Vasile Carnu locul numit la Țarna , dovedind că dorește să se instaleze în noua comună. În anul 1934 unchiul și mătușa să, Neculai zis Constantin Dîrdala și Nedelea Dardala
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
instaleze în noua comună. În anul 1934 unchiul și mătușa să, Neculai zis Constantin Dîrdala și Nedelea Dardala au hotarat să oficializeze relația cu acest nepot, considerat că și fiu adoptiv și i-au vandut proprietatea lor din mijlocul satului Gură Călitei cu construcții și anexele aferente pastrandu-si pentru ei doar două camere de locuit și destinate comerțului de băcănie ce-l practicau. În schimbul acestor bunuri Ion I Dardala plătește 10 000 lei bani obținuți parțial din vanzarea unei vii
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
în Oreavu comună Gugesti, provenită de la Isofache Dîrdala ,la vanzarea căreia a convenit și fratele său Enache Dîrdala. Prețul luat pe vie a fost de 4000 lei . În acest fel ion I Dîrdala a decis ca ramane definitiv în satul Gură Călitei și a acceptat că locuința lor părinteasca din comuna Urechesti sa ramana în proprietatea lui Enache Dîrdala. Cu toate că a ales sa ramana în satul Gură Călitei, Ion I Dîrdala a fost mai tarziu, după ce copii i-au crescut, dispus
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
lei . În acest fel ion I Dîrdala a decis ca ramane definitiv în satul Gură Călitei și a acceptat că locuința lor părinteasca din comuna Urechesti sa ramana în proprietatea lui Enache Dîrdala. Cu toate că a ales sa ramana în satul Gură Călitei, Ion I Dîrdala a fost mai tarziu, după ce copii i-au crescut, dispus să se retragă langa fratele și alte rude ale sale din cele două comune lipite Urechesti și Popești și unde putea să aibă aproape, la nevoie
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
anume Neculai zis Constantin Dîrdala. A urmat la rand nașterea deputatului petrecută la anul 1948, sora Maria și ultimul copil Mereuță . Neculai zis Constantin Dardala, unchiul care l-a înfiat pe tatăl deputatului , Dumitrache zis Ion Dîrdala , a venit în Gură Călitei , probabil la îndemnul fratelui Ion Ț Dîrdala , aflat deja aici după anul 1903 și confirmat în 1907 la izbucnirea răscoalei Neculai s-a instalat definitiv în anii 1919 și 1920 după căsătoria cu Nedelea Spanu . și în 1919 a
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
cumpărat o moară pe benzină a arendașului Ion Georgescu-situata pe actualul loc al morii satului și în anul următor locul cu casa , livadă și prund de garla de la un anume Gh Păduraru , loc situat în centrul satului langa actuala Școală Gură Călitei
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
reduc drastic consumul de alimente și apă, nu mănîncă cartofi, usturoi și ceapă fiindcă cred că plantele cu rădăcini sau tuberculi comestibili au suflete multiple și folosesc lampa cît mai puțin pentru a nu risipi lumina. Monahii chiar își acoperă gura cu o bucată de pânză albă, pentru a nu inhala insecte sau ființe microscopice și nu fac mișcări bruște pentru a nu perturba aerul, vântul sau praful. Jainiștii disting cinci tipuri de suflete, după modul de distibuire a simțurilor: În
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
schimb, sihaștrii iau măsuri suplimentare. Ei umblă desculți și mătură pământul din fața lor pentru a ocoli strivirea unei insecte cu piciorul, strecoară apa printr-un filtru pentru a nu atenta la viața microorganismelor și poartă o bucată de pânză peste gură pentru a respira fără inhalarea unei viețuitoare de mici dimensiuni. Când pășesc fac mișcări prudente, nevătămătoare pământului și aerului, folosesc rar flacăra din lămpi pentru a proteja viața flăcării și când utilizează această lampă o acoperă ca să nu ardă organismele
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
de mai multe concesii față de digambarași. Svetambarașii au dreptul să folosească o serie de obiecte necesare unei vieți ascetice, cum ar fi veșmântul alb, bolul pentru pomeni, un pămătuf utilizat ca mătură și o bucata de pânză ("mukhavastrika") ținută deasupra gurii. Spre deosebire, digambarașii umblă dezbrăcați cu excepția călugărilor novici cărora li se îngăduie un veșmânt de 1,4 metri lungime, își mătură calea cu o pană de păun și își cerșesc singura masă a zilei cu mâinile goale, fără a folosi
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
gazda ce are titlul oficial de "teishu" să îi invite în "chashitsu". Cu puțin timp înainte de a-și primi oaspeții, "teishu" umple un "tsukubai" (bazin de piatră) cu apă rece. Luând apă cu un "hishaku", "teishu" își purifică mâinile și gura apoi înaintează spre "chūmon" pentru a-și saluta oaspeții cu o plecăciune. Nu se vorbește deloc. "Teishu" îi conduce pe "hanto", pe oaspetele de onoare și pe ceilalți invitați (în această ordine) spre "chashitsu" trecând prin "chūmon". "Chūmon" (poarta de
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]