54,926 matches
-
aceea. N-aveți idee ce cumplită era, îmi ieșeam din minți, n-aveam ce căuta în ea, pur și simplu simțeam că trebuie să plec. Ce mă miră azi este că am avut tăria s-o fac eram atât de tânără și lipsită de orice sprijin, dar trebuia s-o fac. Nu copiii mi-i părăseam ci acea... nu, nu poate nimeni să înțeleagă ce mutilantă e o colonie de acest gen, dacă n-a trăit în ea... Un alt interviu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
renunțat la predare și s-a dedicat scrisului. În primul lui roman se amestecă tradiția realistă cu Fluxul conștiinței. Este împărțit în episoade care evocă istorii de cupluri. Mai întâi cuplul mai în vârstă cu familie mare (familia irlandeză Mallory), tânăra orfană care în cele din urmă se mărită cu tânărul sărac din armată, juna care rămâne însărcinată cu un bărbat însurat între două vârste, fosta aspirantă la călugărie al cărei iubit o părăsește pentru a se călugări el însuși, adolescentul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a teoreticienilor. Helen ascultă cum explică Robyn că toate sunt represive și tiranice și trebuiesc deconstruite... (p. 225) Reacția ei e să se întristeze: M-a deprimat că se transmitea un mesaj așa de sec și de uscat celor mai tineri din public, care erau de altfel terorizați. Unde era oare plăcerea lecturii? Descoperirile fiecăruia, bucuria creșterii intelectuale? (p. 225) E evident că nu o aprobă pe Robyn. Vede în ea un nod de contradicții fundamentale și n-are niciun chef
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
furișezi ca un copil chiulind de la școală cel puțin așa reușesc eu să văd totul în mintea mea. Dar acum te văd în fusta ta indiană și bluza simplă de in albăstriu în grădină, sub frunziș, și pari nici mai tânără, nici mai bătrână decât mine. Mămica mea dragă! Sigur că mă bucur că ai găsit o mobilă care se leagă de tinerețea ta; sigur că-mi place zău că da: lustrul ei și aerul de Art Nouveau nu-mi displac
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
își smulge firele albe în fața oglinzii. Poeta vede gestul ca "jalnic și ridicol" ("jalnic" amintește iar de Yeats, de Sailing to Byzantium: "Un om în vârstă e jalnic, / O haină-n zdrențe pe un băț..."). Încercarea de a arăta mereu tânăr e o "bătălie pierdută": Știu că bătălia e pierdută, jalnică, ridicolă. Mai devreme ori mai târziu va trebui să aleg între a fi cheală sau căruntă. Yeats spumega de furie, Eliot jelea, Fainlight surâde. Trist dar inteligent, accentul ei cade
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Larkin îi spune "copilărie răsucită". Întreaga lui poezie, ca și a lui Eliot, e oarecum răsucită. Prinde putere și dragoste de viață, de frumusețea realului, abia când îmbătrânește. Îl împinge în poem același sentiment al pierderii, pe care era prea tânăr pentru a-l invoca în poemele dinainte. Neputința lui e acum întreagă. O trăiește. Eliot a observat odată că Yeats a fost în primul rând poetul vârstei de mijloc. Larkin este poetul vârstei din urmă o vârstă de care moartea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ziarul Times La subțioară, urcând Demn, fragil, prelungă Dezbrăcare măsurată De pași grei, tuse, Cu grijă să nu ne necăjească, Politicoasă atragere a atenției noastre, apoi Tăcerea mormântului. A doua strofă are un subiect, și acesta e cheia poemului. Cândva tânărul fiu, tată acum, își aude la rândul lui fiul cum gândește. Fiul simte moartea apropiindu-se nici nu-și dă seama cum îl împinge pe tată către ea, la fel cum făcuse și tatăl pe când era el tânăr: De ce-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poemului. Cândva tânărul fiu, tată acum, își aude la rândul lui fiul cum gândește. Fiul simte moartea apropiindu-se nici nu-și dă seama cum îl împinge pe tată către ea, la fel cum făcuse și tatăl pe când era el tânăr: De ce-mi amintesc asta acum Urcând scările, când Îl aud pe fiul meu adult strigând Te duci la culcare, tată? Mai devreme? Somn ușor. Poemul are o economie perfectă, iar prima parte eliptică se echilibrează cu a doua parte
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a degetelor vii cu sunetul. Poetul e obsedat de nevoia de contopire. Frumosul (muzica, aici) are totdeauna un tipar, o "flacără" care e "hrănită de degete". Tiparul acesta are și un nume: "mai mult" ("Era mereu/ Mai mult"), "veșnic" ("veșnic tânără"), "timp" ("Timpul era un joc"). Când rimele se abat de la monotonie către imperfecțiunea asonanței, ele tânjesc după acea concentrare a ființei în suflet (Taină), la care nu se poate ajunge fizic. Acest punct imposibil e clipa (locul) când (unde) ea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
joc"). Când rimele se abat de la monotonie către imperfecțiunea asonanței, ele tânjesc după acea concentrare a ființei în suflet (Taină), la care nu se poate ajunge fizic. Acest punct imposibil e clipa (locul) când (unde) ea (femeia, iubirea) rămâne "veșnic tânără". Pe convingerea că esențialul există dincolo de certitudine, de real și palpabil, poezia lui George Szirtes clădește un spațiu de siguranță, de intimitate împărtășită, care apără trăirea. "Sufletele animalelor" ard "pe dinăuntru" și se arată ca un abur, iese din ele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de sine. Pe de altă parte, ai mare dreptate fiindcă încă din copilărie scriam poezie cum respiram. Ceea ce vreau să subliniez este că nu am deloc încredere în revărsările năvalnice de poezie "spontană" ori "poetică". Când studenții sau poeții mai tineri îmi declară cu mândrie că nu-și lucrează "poemele" fiindcă nu vor să piardă prima "inspirație"(ca și cum n-ar vrea să ia culorile de pe aripa fluturelui), îmi vine să le explic că, pentru a face un poem să pară simplu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la New York, mai exact într-o maternitate pe Grand Concourse din Bronx, în mai 1931. La vremea aceea, dacă e să ne luăm după ce mi s-a spus, era un cartier agreabil, cu străzi largi și blocuri noi pentru familii tinere din clasa de mijloc, multe dintre ele de evrei. Dar familia mea s-a mutat în Anglia când aveam cinci ani, deci n-am multe amintiri. Îmi amintesc destul de clar că m-au dus s-o văd pe mama la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
13-14 ani. Nu-mi doresc putere absolută asupra altor inteligențe. Caut o putere mai restrânsă, aceea de a le amuza. Dacă mi-ar sta în putere, nu aș sili pe nimeni să mă citească, elevi ori studenți. Prea multe minți tinere strălucite ar ajunge să mă deteste. Thaw era un adolescent nefericit, pradă unei fantazări fasciste. LV. Primul tău roman, Lanark (1981), preschimbă coșmarul într-o copleșitoare bucurie de a trăi, distopia într-o lume cât se poate de atrăgătoare. Aveai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu țin de nicio școală poetică, dar nu e vina mea. Mi-ar place să fie altfel. Când am început să scriu, mi-am făcut ucenicia la textele pe care le admiram. M-a influențat ideea lui Eliot că poetul tânăr începe prin imitație, care e o lectură intimă. Am trecut prin nenumărate intimități de lectură, nu mai lungi de trei luni fiecare, cu Roethke, Bishop, Eliot, Hughes. Mai am și acum idile de lectură când descopăr un autor nou, ori
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din Serbia; romancierii Aleksandar Prokopiev (strălucit postmodern din Macedonia), Beverley Farmer (Australia) și Leslee Becker (SUA). Am și o fostă studentă în SUA, de la care am vești când și când, dar care n-a publicat încă nimic, deși e o tânără romancieră pasionată: Karin Bolender. Am prieteni universitari la catedrele de relații internaționale, la care țin mult, și un număr de artiști plastici. La Oxford Brookes, Stevens Matthews (remarcabil critic literar și unul din lectorii mei pentru The Distance Between Us
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alături de o mamă bolnavă, pătimașă, adesea deloc rezonabilă, dar eroică, pe care parcă o aud: "Orice ai simți tu e mai puțin decât am îndurat și mai îndur eu". Sentimentele proprii sunt parcă anesteziate, cad într-un fel de visare. Tânăr fiind, eram domol dar scriam uneori dur, iar acum cred că sunt mai degrabă un dur care-și permite să scrie un pic doar un pic mai domol. Puțini critici/ recenzenți comentează "tandrețea" mea, unii nici nu pot găsi emoție
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că, odată cu creșterea copilului, intensitatea bolii va diminua. În perioada în care copiii sunt instituționalizați apar bolile infectocontagioase, virale sau bacteriene și mai ales reumatismul articular acut grvat de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de zgomote: Zgomotul I intens, de tonalitate joasă, cu intensitate maximă în focarul mitralei și tricuspidei; Zgomotul II, de tonalitate înaltă, cu intensitate maximă în focarul pulmonarei; Zgomotul III, de tonalitate redusă, cu senzație palpatorie, poate fi ascultat la persoanele tinere; Zgomotul IV se ascultă fiziologic în copilărie. Între Z1 - Z2 se identifică mica tăcere care corespunde sistolei, iar între Z2 - Z1 marea tăcere care corespunde diastolei. Examenul aparatului cardiovascular trebuie să facă referire și la frecvența cardiacă centrală și periferică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pluridisciplinar față de evoluția, obiectivele și finalitatea sistemului științelor medicale. Ca pedagog, autoarea este convinsă că Istoria Medicinei nu se predă studenților pentru a fi învățată reproductiv, ci se transferă prin spiritul și ilustrările ei, în măsură să rodească recreator în tinerele generații de medici, prin cultivarea interesului de a ieși din limitele cursului spre universalitate (căci pentru înțelegerea prezentului și întrezărirea viitorului medicinei trebuie cunoscut trecutul acestei științe). Acest filon paideic este benefic și el traversează paginile sugerând respectul și gratitudinea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și Sf. Evanghelist Luca. În Constantinopol, Noua Romă, ridicată pe malurile Bosforului în anul 324 și inaugurată cu numele împăratului, la 11 mai 330, în acest Constantinopol politic administrativ și Bizanț Creștin, donatorii către Biserică se înmulțeau, comerțul înflorea, capitala tânără și promițătoare atrăgea ca un imens magnet cultural iubitori și făuritori prin spirit. Au început să apară biserici, mânăstiri și pe lângă ele școli în toate domeniile, dar și așezăminte de binefacere și îngrijire a tuturor nevoiașilor. Aici veneau călugări poligloți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sec. XVIII medicii sunt rari în provinciile românești, deoarece sunt de proveniență străină, faptul este însă un prilej ca românii să fie la curent cu medicina din aceste țări, și un stimul de a trimite la studii în centre europene tineri, care în sec. XIX, vor pune bazele medicinei românești, onorându-și magiștrii, universitățile respective și toți desfășurând o operă de luminare a poporului, după cum vom vedea. MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX Secolul formării statelor naționale și al marilor curente științifice și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Franța. Elev a lui Corvisart este Gaspard-Laurent Bayle (1774 - 1816) care, tot pe baza metodei anatomo-clinice face experimente și cercetări finalizate în Recherches sur la phtisie pulmonaire (1810). Dar fondatorul medicinei anatomo-clinice, părintele medicinei interne este Théophile-René Laënnec (1781-1826). Mai tânăr decât prietenii săi Bichat și Bayle, Laënnec susține la vârsta de 23 de ani, teza de doctorat: Propositions sur la doctrine d’Hippocrate, relativement à la médecine pratique în care se face prezentă concepția sa medicală. Plecând de la rolul major
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
țesuturilor cu detalii privind funcțiile acestora. După Bernard viața depinde prioritar de echilibrul mediului interior, al glandelor cu secreție internă, amintind de echilibrul umorilor a lui Hippocrate, pe care Littré îl traduce în franceză chiar în acest timp. Bernard încurajează tinerii fiziologi, spunându-le că în acest domeniu, fiecare cercetător poate ajunge la descoperiri nebănuite. Acuzat de ateism, de materialism, el își afirmă poziția ca fiind la distanță de orice excese precizând că știința nu-și propune să demonstreze existența sau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stimuli în cercetarea reactivității diverselor formațiuni nervoase, a cloropromazinei și a altor derivate de fenotiazină etc. a mărit mult lista experimentărilor și a facilitat îmbogățirea produselor psihofarmaceutice. Pornind de la fiziologia funcțională a sistemului nervos, s-a ajuns la cibernetică, știință tânără, creație a sec. XX — implicată în cercetarea tuturor domeniilor și științelor. În constituirea ei, medicii români Daniel Danielopolu (1884 - 1955) trebuie considerat precursor și ștefan Odobleja, fondator. ștefan Odobleja (1902 - 1987) se dedică studiului neurofiziologiei și psihologiei fiziologice. În 1935
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vor dezvolta și îl vor explicita romanele realiste publicate în anii următori. Deși modest ca reușită estetică, romanul Lumină pentru cei singuri (1975; Premiul Comitetului Central al UTC) se instalează într-o perspectivă critică bine determinată: personajul principal este un tânăr activist la Centrul Universitar, victimă a inadecvării sale existențiale și, în cele din urmă, sociale. Eroul romanului respinge lumea în care trăiește, realitatea cotidiană devenind pentru el din ce în ce mai apăsătoare, până la a ajunge să-i distrugă eul. Analiza psihologică se centrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]