55,062 matches
-
tatăl oilor‟). El își păștea turmele prin valea unde se află astăzi orașul. El a observat că de câte ori treceau oile pe lângă un loc ce părea a fi un mormânt, oile se despărțeau și îl ocoleau. Și cum între turci există credința că oile nu calcă niciodată pe un loc sfânt, el a dedus că acolo trebuie să fie mormântul lui Sarî Saltuk Baba, care fusese ucis într-un război.‟ Localnicii turci ai Babadagului, din dorința de a-și cunoaște obârșia, află
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru mormânt, sunt primitori cu străinii. Lângă acest mormânt se află Ulu Geamia, azi dispărută, care devenise cu timpul loc de [[pelerinaj]], cultul său fiind totuși puternic influențat de credințele creștine. Localnicii știu că Sarî Saltuk a fost un emisar al [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]], care a apărat hotarele Bizanțului în partea de nord, și că după legende, mormântul său se află în Babadag, acum pe strada [[Măcin]], și că
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
află în Babadag, acum pe strada [[Măcin]], și că datorită contribuției comunității, aici s-a ridicat un mausoleu, mausoleul lui Sarî Saltuk Dede. Oamenii se duc acolo, fac rugăciuni la el, atârnă bucăți de cârpe de liliecii de la mormânt, având credința că ceea ce au ei de gând să facă, ce vor, se îndeplinește dacă se roagă la el. [[Categorie:Secolul al XIII-lea]] [[Categorie:Islam]] [[Categorie:Imperiul Otoman]] [[Categorie:Balcani]] [[Categorie:Dobrogea]]
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
sunt reprezentate de culturile adoptate înainte de islamizarea tuturor regiunilor turcice și a populației lor. Șamanismul a fost cea mai veche credință a popoarelor turce, păstrându-se și azi amprentele sale în tradiția populară. Cuvântul mongol , ongon” care avea corespondentele ,töz” sau ,eren” în triburile turce, desemna idolii cu chip de om sau animale. Cuvântul eren există și azi în vorbirea turcă
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
corpul bolnav, trăgea aer în piept, își ridica capul și îl întorcea în altă direcție, dând drumul la aer. Prin acest procedeu avea loc extragerea totemului din organismul cuprins de boală. Acest procedeu de vindecare se păstrează și azi, deși credința în existența totemului a dispărut. Șamanii odată cu trecerea timpului și-au dat seama că acest procedeu le punea viața în pericol mai ales celor ce sufereau de boli contagioase și au schimbat metoda. Animalele vii au luat locul totemului confecționat
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
animalelor. Animalul totem era sacrificat când un membru al tribului se îmbolnăvea. Inima animalului sacrificat era pusă pe pieptul bolnavului sau în alte cazuri cei bolnavi erau înfășurați în blana animalului sacrificat, care încă era caldă . De-a lungul timpului credința , ongon” a căpătat diferite forme. ,Îdîk” este forma întâlnită în zona Altai-Enisei a populației turce șamanite. Cuvântul , îdîk” este compus din rădăcina ,îd”, la care se adaugă terminația ,îk” sau ,uk” , care are înțelesul de a lăsa slobod. În cazul
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
fruntea tribului până la începutul secolului al XIX -lea este de fapt Ceddü âlâ. Șamanismul a fost înlocuit de către maniheism. Maniheismul provine de la Mani, cel ce a creat această religie și care a fost născut și a crescut în Mesopotamia. Această credință este o combinație între budism, religiile creștine și concepțiile gnostice. Încă din timpul lui Mani au fost înființate mânăstiri și comunități maniheiste în India și Iran. Din izvoarele musulmane și creștine aflăm că această religie avea mulți adepți din regiunile
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
acesta a devenit un drept obligatoriu pentru oricare dintre țările care făceau parte din Comunitatea Europeană. Printre prevederile "Tratatului de la Roma" se numără și următoarele: interzicerea discriminării pe baza naționalității ("Articolul 12"), al sexului, rasei sau originii etnice, religiei sau credinței, dizabilităților sau orientării sexuale ("Articolul 13"), promovarea egalității pe piața muncii, al oportunităților sau al tratamentului la locul de muncă ("Articolul 137"), dar și încurajarea principiului egalității dintre sexe pe toate planurile:economic, cultural și socio-familial. Aceleași prevederi s-au
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
consideră sufiți adevărați, ce au urmat învățăturile Profetului și ale însoțitorilor săi. Manaqib este o colecție de panegirice ce prezintă date biografice despre persoane considerate a fi modele de conduită conformă preceptelor islamice. Scopul lui Ibn al-Jawzi ca apărător al credinței adevărate este ilustrat în Talbis iblis, una dintre operele polemicii hanbalite. În această operă, Ibn al-Jawzi lansează un atac nu doar asupra unor secte eretice ci și asupra celor pe care îi consideră responsabili pentru introducerea bid`a (noutate, erezie
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
li s-a comandat să i se supună: „Când Noi am spus îngerilor: Aruncați-vă cu fața la pământ înaintea lui Adam!, ei s-au aruncat, afară de Iblis, care a refuzat cu trufie, căci era dintre cei tăgăduitori.”, sura II, versetul 34. Credința în îngeri este o credință de bază în islam, a doua ca ordine după credința în Dumnezeu: „cuvios este cel care crede în Dumnezeu, în Ziua de Apoi, în îngeri, în Carte și în profeți”, sura II, versetul 177. Creatorul
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
i se supună: „Când Noi am spus îngerilor: Aruncați-vă cu fața la pământ înaintea lui Adam!, ei s-au aruncat, afară de Iblis, care a refuzat cu trufie, căci era dintre cei tăgăduitori.”, sura II, versetul 34. Credința în îngeri este o credință de bază în islam, a doua ca ordine după credința în Dumnezeu: „cuvios este cel care crede în Dumnezeu, în Ziua de Apoi, în îngeri, în Carte și în profeți”, sura II, versetul 177. Creatorul lumii a dezvăluit numele și
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
cu fața la pământ înaintea lui Adam!, ei s-au aruncat, afară de Iblis, care a refuzat cu trufie, căci era dintre cei tăgăduitori.”, sura II, versetul 34. Credința în îngeri este o credință de bază în islam, a doua ca ordine după credința în Dumnezeu: „cuvios este cel care crede în Dumnezeu, în Ziua de Apoi, în îngeri, în Carte și în profeți”, sura II, versetul 177. Creatorul lumii a dezvăluit numele și îndatoririle unora dintre îngeri; un musulman trebuie să creadă în
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
era chestiunea începutului califatului; în încercarea de a limita disensiunile care au apărut după uciderea lui Uthman, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru Abu Bakr și Umar, dar au luat în considerare meritele lui Uthman și Ali.Murji`a considerau credința individului ca nefiind subiectul unei creșteri sau descreșteri în intensitate și că aceasta nu includea obiceiuri precum rugăciunile zilnice. Această atitudine hanefită a grupului Murji`a a dus la formarea atitudinilor politice și teologice ale viitorului Ahl al-Sunna. În scrisoarea
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
lui Abu Hanifa către juristul din Basra, Uthman al-Batti, pe care înțelepții îl vedeau ca autentic, Abu Hanifa apără adeziunea acestuia la principiile Murji`a. În crezul cunoscut sub numele Fiqh al-Akbar I, Abu Hanifa subliniază zece articole referitoare la credință, articole contradictorii pozițiilor exprimate de Kharjiți, șiiți, Qadariyya și Jahmiyya. Opozanții săi din ultima perioadă i-au atribuit lui Abu Hanifa anumite doctrine nepopulare, derivate nu numai din Murji`a, ci și din Jahmiyya; spre exemplu, acesta este descris ca
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
în spiritul și cu puterea lui Iisus.[5]. Ahmad este considerat de adepții ramurilor oficiale ale islamului ca fiind un eretic pentru că se pretinde a fi profet (folosea termenul "nabi" - din arabă profet atunci când făcea referire la propria persoană), în timp ce credința generală este aceea că Muhammad este pecetea profeților. Mișcarea ahmadiyya, fondată în 23 martie 1889 are, potrivit fondatorului său, rolul de a propaga islamul în forma sa pașnică, el susținând că un islam agresiv nu își are locul în această
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
generală este aceea că Muhammad este pecetea profeților. Mișcarea ahmadiyya, fondată în 23 martie 1889 are, potrivit fondatorului său, rolul de a propaga islamul în forma sa pașnică, el susținând că un islam agresiv nu își are locul în această credință, propovăduind adepților să practice un jihad intelectual al stiloului pentru a-și apăra religia. A călătorit de-al lungul subcontinentului indian pentru a-și predica ideile și idealurile religioase, câștigând un număr substanțial de adepți încă din timpul vieții. Mirza
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
să iasă din casă în zilele de vineri pentru a-și face rugăciunea de vineri (Jumu'ah) într-o moschee părăsită. Deși și-a declarat numirea divină ca reformator încă din 1882, Ghulam Ahmad nu a făcut niciun legământ de credință. În decembrie 1888 a anunțat că Dumnezeu a ordonat ca adepții săi să intre în bay'ah cu el și să îi jure credință, iar în ianuarie 1889 a publicat o broșură în care enunța zece condiții pe care inițiatul
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
declarat numirea divină ca reformator încă din 1882, Ghulam Ahmad nu a făcut niciun legământ de credință. În decembrie 1888 a anunțat că Dumnezeu a ordonat ca adepții săi să intre în bay'ah cu el și să îi jure credință, iar în ianuarie 1889 a publicat o broșură în care enunța zece condiții pe care inițiatul trebuia să le respecte pentru restul vieții. Pe 23 martie 1889, a fondat comunitatea ahmadiyya prin luarea unui angajament de la 40 de adepți. Metoda
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
680-681) erau încă departe de a fi clarificate atunci cand creștinii din Liban au avut de înfruntat un pericol extern: năvălirea arabilor musulmani. Din acel moment, comunitățile creștine rar au mai găsit prilejurile necesare reconcilierii, strădaniile lor fiind îndreptate către păstrarea credinței într-o lume islamică în expansiune. Astfel, s-a ajuns la o divizare locală a Bisericii în comunități maronite, melkite, armene, monofizite și nestoriene. Dintre acestea, unele au supraviețuit până astăzi, altele au dispărut ori și-au modificat numele. Maroniții
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
schisma. Motivul invocat a fost că năvălirile arabe făceau imposibilă comunicarea cu scaunul patriarhal bizantin, insă motivul real era erezia monotelită, condamnată la Sinodul al VI-lea Ecumenic din 680, erezie îmbrățișată de adepții lui Maron. Melkiții își datorează numele credinței fără compromisuri pe care au păstrat-o vreme de secole. În urmă sinodului de la Calcedon (451), ei au respectat hotărârile acestuia și faptul că împăratul (malka, în siriană) era ocrotitorul Ortodoxiei, fiind denumiți melkiți în derâdere, de către adepții monofizismului. Libanul
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
mod clar de la islam. Dintre cele zece acuzații aruncate asupra Darul Arqam, mesianismul a fost una dintre cele mai importante probleme ce au stat la baza fricțiunilor dintre autoritățile religioase oficiale și Darul Arqam. În ceea ce privește mesianismul, trei idei fundamentale diferențiază credințele milenare ale lui Ustaz Ashaari de fostele curente mesianice. În primul rând, credința lui că Shaykh Muhammad Abdullah Al-Suhami,al cărui mormânt se spune că se află în Kelang, Malaysia, este de fapt viu în lumea spirituală și Dumnezeu îl
Ustaz Ashaari Muhammad () [Corola-website/Science/331985_a_333314]
-
a fost una dintre cele mai importante probleme ce au stat la baza fricțiunilor dintre autoritățile religioase oficiale și Darul Arqam. În ceea ce privește mesianismul, trei idei fundamentale diferențiază credințele milenare ale lui Ustaz Ashaari de fostele curente mesianice. În primul rând, credința lui că Shaykh Muhammad Abdullah Al-Suhami,al cărui mormânt se spune că se află în Kelang, Malaysia, este de fapt viu în lumea spirituală și Dumnezeu îl pregătește pentru reapariția lui ca al-Mahdi. Credinta lui Ustaz Ashaari în reînvierea lui
Ustaz Ashaari Muhammad () [Corola-website/Science/331985_a_333314]
-
în repetate rânduri "nu sunt legionar" i se poate aduce acuzația că își declară apartenența la Mișcarea legionară. Și mi-e absolut imposibil să admit că, după publicarea de către mine a acestui material video extrem de relevant, un om de bună credință își poate menține acuzațiile la adresa mea. https://www.youtube.com/watch?v=SVf8WJ9mEng Cu stimă, Oana Stănciulescu"
Oana Stănciulescu, scrisoare deschisă către Ambasada Statului Israel () [Corola-website/Journalistic/101272_a_102564]
-
nicio ezitare în a recunoaște în holocaust ceea ce istoricii au demonstrat deja de decenii: o acțiune criminală, condusă de către stat, planificată, calculată, la scară industrială, având ca scop exterminarea evreilor din Europa. Nicio persoană cu minimă educație și de bună credință nu poate nega caracterul sinistru al unei acțiuni care în numai cinci ani a dus la moartea a 11 milioane de persoane, alese ca țintă pentru simpla lor apartenență etnică. Eu însămi mi-am dedicat mulți ani pentru recuperarea memoriei
Oana Stănciulescu, răspuns pentru "Elie Wiesel": Nu pot ignora () [Corola-website/Journalistic/101280_a_102572]
-
schimb, vor păzi și veghea locuința respectivă. - Oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Bună Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac și previziuni meteorologice. În popor există credință că așa cum este vremea ziua de Bună Vestire, așa va fi și în ziua de Paști. De Bună Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrană îngerilor. - În tradiția populară, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpină
Buna Vestire: De ce NU este bine să te cerți de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc tot anul by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101279_a_102571]