541,899 matches
-
benefică produsului final? În ce măsură noul Solaris este un film puternic, de sine-stătător așa cum a dorit-o unul dintre producătorii săi, James Cameron ("știam că Steven Soderbergh poate transforma acest material într-un film despre care oamenii să vorbească încă mult timp după ce l-au văzut")? Într-un viitor nedefinit, sterp din punct de vedere al peisajului (lipsa oricărui element natural cu excepția ploii pare a corela cu starea sufletească a eroului - secătuit și singur fie printre oameni depersonalizați ale căror chipuri nu
Cronica unui eșec anunțat by Miruna Barbu () [Corola-website/Journalistic/14068_a_15393]
-
Reproduc pentru fidelitatea datelor, "cuprinsul" cărții. În fond, ediție critică, punctul său de pornire fiind ineditele, descoperite de Mihai Apostol în Muzeul de Istorie și Arheologie din Ploiești, însoțite de bogatele și informatele "note" aferente, atât de cuprinzător răspândite în timp și spațiu, încât solicită interesul imediat și nevoia de a stabili relații între oameni și faptele lor: I: Documente: Lucrări nepublicate; Referate despre cărți sau manuscrise; Documente personale; Documente privind activitatea desfășurată la Arad; Convocări, invitații. II: Corespondență: Trimisă; Primită
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
George Radu Am văzut zilele trecute un spectacol de la Teatrul Național din București, cu Revizorul, de Gogol, și am încercat să scriu câteva rânduri despre el. N-am reușit, pentru că tot timpul am avut în minte spectacolul, cu aceeași piesă, de acum treizeci de ani, de la Teatrul Bulandra, în regia lui Lucian Pintilie și scenografia lui Liviu Ciulei - un spectacol magistral, incomparabil cu tot ce s-a montat timp de patruzeci de
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
reușit, pentru că tot timpul am avut în minte spectacolul, cu aceeași piesă, de acum treizeci de ani, de la Teatrul Bulandra, în regia lui Lucian Pintilie și scenografia lui Liviu Ciulei - un spectacol magistral, incomparabil cu tot ce s-a montat timp de patruzeci de ani (de când eu văd teatru) pe scenele românești și europene. Dintre spectacolele și filmele lui Lucian Pintilie, acesta a fost - după părerea mea - Capodopera sa, lucrarea pentru care ar fi meritat un eventual Premiu Nobel pentru cel
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă mi s-a părut încă de atunci extraordinară, cu o forță de expresie uluitoare și care, iată, peste treizeci de ani, ea poate fi
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
să afle, ulterior, că Brownlow însuși a perceput o taxă destul de piperată pentru proiecția bucureșteană de la Cinematecă. O fi fost el cel mai ieftin film făcut vreodată, dar ceva-ceva tot a costat. Și cine-a scos toți banii din buzunar, timp de 7 ani cît s-au întins filmările? Brownlow. Dacă mă gîndesc la ediția viitoare, n-am nici un motiv de stres. Oricine va dori să vadă: ultimul film al lui Mike Leigh (și să plîngă pe cinste) - All or Nothing
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
1920: la Conservatorul bucureștean, cu acordul lui George Enescu, un grup de muzicieni reuniți în jurul lui Ion Nonna Otescu și Constantin Brăiloiu decide constituirea Societății Compozitorilor Români, organism profesional, cu funcții organizatorice și administrative, ce avea să primească în scurt timp recunoașterea juridică. Un organism ce, de voie, de nevoie, a funcționat în baza unui metabolism dominat de normalitatea unor parametrii pe cât de incoercibili, pe atât de intolerabili la tratamentele speciale menite să le sublimeze, dar și să le submineze valorile
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
sentimente ce ar trebui să estompeze și să frâneze forțele fizice în acțiune. Numai că în această operă de patru sunete (mi, fa# , sol, si), energia declanșată de un travaliu intensiv, de sorginte beethoveniană, dezvoltă un cinetism aflat mai tot timpul la un înalt voltaj al tensionărilor și rezolvărilor stimulate de prezența semitonului, căci acolo unde se află semitonul există și iminența unui funciar determinism. Totul se leagă, totul este necesar ca într-un dans cu pași dinainte stabiliți pe care
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
J. Guillén, Dámaso Alonso, Gerardo Diego, V. Aleixandre. S-a vorbit atunci despre un nou Secol de Aur al literaturii spaniole. Mai tânăr în cadrul grupării (a fost student al lui Salinas la Universitatea din Sevilla), Cernuda a fost socotit mult timp un poet minor de factură romantică, la fel cu alți doi andaluzi de aceeași vârstă, Altolaguirre și Prados. A debutat cu versuri de arhitectură savantă, cultivând răceala școlii andaluze tributare lui Góngora. Primul său volum are un titlu neoclasic: Profilul
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
vrea să-mi smulg din piept o umbră, să uit o uitare". După războiul civil, Cernuda se exilează, mai întâi în Anglia, apoi în Mexic. Vechile teme romantice de până atunci: dragostea, nostalgia, singurătatea, frumusețea efemeră și trecerea implacabilă a timpului capătă intensități noi și note tragice. Se accentuează dorul paradisurilor pierdute: primul este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când înflorea libertatea și frumusețea, când viața nu era un "delir sumbru" ca în zilele
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Vechile teme romantice de până atunci: dragostea, nostalgia, singurătatea, frumusețea efemeră și trecerea implacabilă a timpului capătă intensități noi și note tragice. Se accentuează dorul paradisurilor pierdute: primul este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când înflorea libertatea și frumusețea, când viața nu era un "delir sumbru" ca în zilele noastre, ci un vis fericit, când, așa cum o evocă Cernuda, "oamenii erau atât de fericiți, încât adorau frumusețea în împlinirea ei tragică". "M-a rănit
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Dă-mi pace. Piei. D: Nu doar pe Domnu-l face după chipu-i Biet om, ci și pe demon mai dihai. Pesemne chipul nu mi-e potrivit Cu-ascunsa vlagă-am fost silit să-nvăț Să fiu viclean, îmbătrânesc, iar timpul Slăbește vijelia de pucioasă A aripei de înger care-am fost. Îți sunt oglindă. Să-ți redau nu pot Hirsuta tinerețe ce-a trecut. O: În clipa fericită a uitării Vii cugetul să-mi tulburi, zgândărești Vechi amintiri ca roiul
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
plop cu-argintul frunzelor în soare Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic preț mai pui pe chintesență. Dușman ți-a fost cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că preamăresc cuvântul. Sminteala cine-n suflet mi-a sădit-o? Amara poftă
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Un debut cu buget mic, cu numai 50% fonduri de stat (CNC), și, din multe puncte de vedere, un debut spectaculos. E spectaculos, în primul rînd, modul profesionist în care sînt rezolvate problemele, în așa fel încît handicapul sărăciei din timpul filmărilor devine absolut invizibil (de la imaginea semnată de Vivi Drăgan Vasile pînă la, să zicem, zgomotele coloanei sonore, realizate de regizor în persoană, din înalte rațiuni economice!). Amănuntul (amuzant, nu-i așa?) că regizorul a făcut zgomotele propriului film l-
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
imagini în care te prinde Cannes-ul, și de care memoria privitorului se apără cum poate, aruncînd peste bord, rapid, tot ce "nu merită". E un veritabil test să vezi ce ți-a mai rămas în memorie, concret, după un timp, dincolo de diagnosticul abstract. Diagnosticul, în cazul Occidentului, ar include simțul replicii, dialogul spiritual, construcția sofisticată (aceeași poveste e reluată de trei ori, cu virtuozitate regizorală, din trei unghiuri diferite), tema "tineretului debusolat și sceptic"față cu străvechiul mit autohton al
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
care în românește ar fi dat cafenea, ceea ce e mult mai inocent ca accepție; revenind la acest titlu, este o aluzie la un cerc al infernului? M.F.: Fără îndoială. În Balcani, în Macedonia, în Bosnia, deci lumea unde, în ultimul timp, au avut loc atîtea conflicte armate, nu există bordeluri. Fetele sînt ținute în "kafanale", clienții vin sub pretextul că vor să bea o cafea. La bază, stă o istorie autentică - de obicei, fetele sînt vîndute din kafana în kafana, pentru că
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau german, popoare cu care am fost adesea în război. Apoi are și o conotație metafizică, mi-
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
șaptea pecete, poate fi și unul din cercurile infernului, există al șaptelea cer, deci cifra șapte are ceva mistic în ea. M.N.-P.: E interesant cum titlul spectacolului rezumă, într-un fel, evoluția dumneavoastră: implicare în politic și în același timp desprinderea de politic, salvarea prin estetic, prin căutarea unei soluții pe alt plan. M.F.: Am avut de la bun început o dilemă de rezolvat. Vroiam să rămîn fidel documentului, fără să cad în didacticism. Și de aceea le-am cerut actrițelor
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
deja integrat. Ceea ce mi-a permis să fiu destul de liber în spațiu. M.N.-P: Structura spectacolului, mizanscena sînt perfect stăpînite. Spectacolul este foarte fizic, corpurile se rostogolesc, se tîrîie, se înlănțuie, triumfă sau dispar într-o sintaxă riguroasă. în același timp, e evidentă dimensiunea psihologică, deși rămîne în subteran. Este o tradiție a școlii românești sau a școlii ruse de teatru, care pleacă în-tr-un fel, să zicem de la metoda lui Stanislavski. Cînd ați vorbit despre actrițele care s-au întîlnit
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
urma teatrul, aici, în Statele Unite, studenții nu-și manifestă această dorință până în anul 3 de studiu. Asta înseamnă că în primii doi ani tinerii nu știu ce vor să facă: medicină, biologie, chimie, orice, iar după ce se decid le rămâne prea puțin timp de studiu ca să devină profesioniști în adevăratul sens al cuvântului. Noi, în Rusia, avem un singur profesor, un maestru. Maestrul meu a fost Lev Dodin, eu l-am ales, m-am zbătut să devin elevul lui și lui îi datorez
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
Cristina Ionica Carmen Firan este o (inițial) poetă (debut editorial: 1981) a cărei relație cu proza începe în 1990 și ajunge, prin Farsa, la a doua carte. între timp, a mai semnat cîteva volume de versuri pentru copii, piese de teatru și scenarii de film. Are cîteva volume publicate în străinătate, este membră a colegiului editorial al cunoscutei reviste Lettre Internationale și a colaborat, în timp, la numeroase reviste
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
doua carte. între timp, a mai semnat cîteva volume de versuri pentru copii, piese de teatru și scenarii de film. Are cîteva volume publicate în străinătate, este membră a colegiului editorial al cunoscutei reviste Lettre Internationale și a colaborat, în timp, la numeroase reviste culturale din România și din S.U.A.. Prozele incluse în Farsa "călătoresc", la rîndul lor, între aceste spații. Dacă prima este o relatare, din perspectiva unui personaj participant-spectator la evenimentele din decembrie '89 (el însuși incapabil să-și
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
totuși, un țap ispășitor, el s-a numit, după caz, ori acarul Păun, ori dezastruoasa moștenire a trecutului, ori incapabila conducere precedentă, ori proasta aliniere a planetelor, ori vitregele condiții economice, ori mortul îngropat săptămîna trecută. Cîteodată mai intervenea și timpul probabil, mereu contra naturii cînd era vorba de poporul Bundy, fără a mai pune la socoteală rapița, pîrșii, răspîndacii și albinele, toate avînd un dinte împotriva lui. (Dacă vă întrebați de ce albinele, vă răspund simplu: de ce vreți dumneavoastră, nu contează
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
jivine tremurătoare au început să adulmece noile avantaje, vechii lupi și-au tras pe ei costume Armani și jeep-uri la scara piscinei, Bulă a devenit "Domnul Bulă", om prosper de afaceri, iar Păcală s-a trezit șomer. După un timp, și-a găsit o slujbă pe măsură: vînzător de pantofi într-un magazin cu desfacere imediată și posibilități nelimitate de avansare. Multiplicat la scară națională, omul Bundy își aduce nostalgic aminte de vremurile cînd era tînăr și la trup curat
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
și la trup curat, se înfurie dacă pierde la table, suferă în jurul terenurilor de fotbal, mănîncă semințe înjurîndu-și adversarii, face herpes de la bătutul din buze, plătește impozite pînă la cocoșare, tinde către statutul de lebădă, își urăște conducătorii, ține tot timpul o pușcă gata încărcată pentru capra vecinului, oftează în somn, se îmbată cu apă rece, fiindcă e mai ieftin și speră că pe lumea cealaltă, la termenul numit paștele cailor sau odată și-odată, îi va fi și lui bine
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]