65,481 matches
-
viteaz, singurul țel al acestui neam fiind Înfrângerea dușmanului. Actul al IV-lea se compune din trei tablouri, Înfățișând o Întâlnire a sultanului cu căpeteniile lui, un spectacol al actorilor, precum și moartea unuia dintre căpitanii voievodului. Toma, rănit, se intoarce acasă „galben de frumos” și se stinge Într-o atmosfera de tragedie senină, ca În baladele populare. Personajele tragediei se grupează În doua categorii, În funcție de direcțiile conflictului: Vlad Țepeș, Pânzaru, Toma, Papuc, Stanca, Văcarul, Floarea, Vica, Gherghina, Rita, Manda, Tilina, Stan
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
incursiuni în literatura și cultura Finlandei, cu furnizarea unor date importante cu privire la relațiile de ordin politico-militar și diplomatic dintre cele două țări, la bogate detalii despre receptarea literaturii finlandeze în spațiul nostru de cultură, la lumea finlandeză văzută la ea acasă de călători români, ca și de o serie de "studii de caz", furnizate de presa românească actuală care menține Finlanda într-o sferă de interes privilegiat, după cum se poate vedea din aceste succinte diorame. Cadrul general al lucrării ne este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de artă românească 45. Diplomatul român va avea șansa să cunoască diferite personalități locale care îl vor introduce în stilul de viață finlandez, patriarhal, în special prin călătoriile în mijlocul naturii, la conacuri care-i amintesc autorului de cele boierești de acasă. Mai mult decât atât, multora dintre aceștia le este familiar spațiul țărilor române: "Mai multe dintre familiile aristocrației finlandeze avuseseră înaintași care, în calitate de ofițeri în armata imperială rusă, petrecuseră luni - sau ani - în țările române, pe vremea ocupațiilor muscălești, îndeosebi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandeze avuseseră înaintași care, în calitate de ofițeri în armata imperială rusă, petrecuseră luni - sau ani - în țările române, pe vremea ocupațiilor muscălești, îndeosebi în 1828. Mi s-au pus la dispoziție, din arhivele familiale, scrisorile 46 pe care ei le trimiteau acasă din București, descriind stările de acolo"47. Pe 28 noiembrie 1936, Raoul Bossy avea să părăsească definitiv orașul Helsinki. 2.1.3. Expediții în Laponia și Scandinavia Pe 17 iulie 1934, Raoul Bossy pleacă spre nordul îndepărtat finlandez, parcurgând mii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în planul creației contrastează cu traiul cotidian al scriitorului, marcat de deviere psihică, de lipsuri, de foamete și de alcoolism. Cu toate acestea, suedeza Charlotte Lönnqvist, deși nu înțelege "o boabă din opera fineză a lui Kivi"93 îl ia acasă la ea și îl îngrijește, oferindu-i acestuia posibilitatea de a scrie "capodopera literaturii fineze Șapte Frați"94. În anul 1870 boala scriitorului se agravează, în cele din urmă fiind internat într-un ospiciu din Helsinki. Doi ani mai târziu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
realizare a poporului finlandez este canalul Saimaa, care leagă lacurile din interiorul țării cu Marea Baltică. Tot din seria impresiilor de călătorie în Finlanda fac parte și cele două scrieri ale lui George Radu: Finlanda 257 (1976) și Finlanda la noi acasă 258 (1993). În urma consultării acestor cărți am remarcat că nu sunt diferențe mari în ceea ce privește conținutul, modificările realizându-se mai degrabă la nivelul structurii lor, unde unele subcapitole au devenit capitole sau invers. De exemplu capitolul Romantismul național finlandez din Suomi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
național finlandez din Suomi - terra magica apare în Finlanda sub denumirea Luminile minții, pictura, sculptura, literatura, teatrul, arhitectura, presa și televiziunea, învățământul, fiind clar delimitate și tratate în câte un subcapitol. Aceeași structură se păstrează și în Finlanda la noi acasă, educația fiind de această dată tratată în capitolul Omul finlandez. 3.2.3.2. Jurnale de călătorie între 1960 și 1989 3.2.3.2.1. Horia Stancu Colecția În jurul lumii propune un jurnal de călătorie semnat de Horia Stancu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
S-au interpretat piese clasic-romantice cu sonorități specifice folclorului finlandez. Tot spectacolul a scos în evidență valoarea și marea ținută a școlii finlandeze, un spectacol de o emoție și sobrietate specifice marelui compozitor finlandez 417. În Finlanda de la noi de acasă, în 2005, Florian Băiculescu relata deja despre seara de la Ateneul Român dedicată compozitorului finlandez Sibelius. Cel care a ghidat Filarmonica "G. Enescu" în interpretarea poemului simfonic Finlandia, op 26, dar și Simfonia I, op 39, a fost Ioan Horia Andreescu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mereu completat de un workshop "despre teatrul de umbre ori cum să realizezi singur o păpușă. Ideea e de apropiere de copilul- spectator, de introducere în arta teatrului, pe care o poate practica, la nivelul și cu deprinderile specifice vîrstei, acasă, și nu de întreținere a iluziei teatrale, de păstrare a distanței între actor și audiență"528. Un alt spectacol pe care îl descrie Oltița Cîntec este cel al lui Moș Crăciun. Rovaniemi este orașul unde Moș Crăciun trăiește, primește scrisori
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Unul dintre exemple este sculptorul finlandez Ville Vallgren 561 ce își dedică munca sculpturii miniaturale 562. 3.3.2.4. Revista "Timpul"563 "Ralf Andtbacka este ironic și discret. Când se plictisește desenează. Îi place să hoinărească mult, când este acasă la el. În Finlanda. Face foarte multe fotografii (nespecific nordicilor). Călătorește. În România a venit pentru prima dată în septembrie anul trecut"564. În felul acesta își începe Cristina Mitocaru articolul despre poetul Ralf Andtbacka, publicat în februarie 2004. Despre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
adaugă și prezentarea succintă a unor festivaluri extrem de populare aici. Un alt lucru pentru care merită să vizitezi Finlanda este bucătăria sa, după cele menționate în acest ghid, mâncarea finlandeză fiind una neobișnuită și inovatoare, bogată în grăsimi și gătită acasă, primele restaurante apărând datorită cererii de feluri exotice. Peștele și renul sunt o apreciată sursă de hrană. Politicile ecologice reprezintă una din preocupările de bază ale finlandezilor, aceștia fiind extrem de implicați în acest proces de protejare și conservare a naturii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la Timișoara. Scopul vizitei a fost constituit de mai multe evenimente culturale, printre care și expoziția Privire asupra Finlandei, organizată la Muzeul de Artă din Timișoara. Cu această ocazia s-a lansat și cartea lui George Radu, Finlanda la noi acasă 749. În numărul 8 al revistei "Columna" sunt prezentate câteva pagini din jurnalul lui Mircea Eliade din perioada în care a fost la Turku, în anul 1973. Prima seară și-o petrece în compania unor prieteni finlandezi, la un restaurant-cabaret
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Scrisul românesc, 1977. Meițoiu, Ioan, Soarele alb de la miezul nopții, București, Albatros, 1985. Radu, George, Finlanda, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976. Radu, George, Suomi - Terra magica. Pe urmele eroilor Kalevalei, București, Editura Sport-Turism, 1984. Radu, George, Finlanda la noi acasă, București, Ara, 1993. Simionescu, I., Finlanda. Oameni, locuri, lucruri, București, Editura Cartea Românească S.A., 1922. Stancu, Horia, Călătorind prin țările Nordului: Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, Editura. Tineretului, 1960. Stăvăruș, Ion, Spre Cap nord. Pe urmele lui Giuseppe Acerbi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Băiculescu, Florian, "Brand-ul de țară" și Jean Sibelius, în "Observator cultural", nr. 363, martie 2007, p. 21. Băiculescu, Florian, Spania și Finlanda la București, în "Observator cultural", nr. 446, octombrie 2008, p. 29. Băiculescu, Florian, Finlanda de la noi de acasă, în "Observator cultural", nr. 291, octombrie 2005, p. 25. Băiculescu, Florian, Jazz la București. Part two, în "Observator cultural", nr. 89, noiembrie 2001, p. 32. Bărbat, Rodica, Amintiri și impresii despre o țară de vis, în "Columna", nr. 8, Mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de doisprezece ani este trimis la Helsinki pentru a învăța limba suedeză, acest lucru favorizând contactul cu marii scriitori ai lumii. Foamea, un element prezent în viața finlandezilor, l-a obligat pe Kivi să părăsească Helsinkiul și să se întoarcă acasă, terminând liceul la vârsta de 23 de ani, în 1857. În ciuda dorinței mamei, care îi dorea o carieră preoțească, se înscrie la Universitate, unde-i citește cu pasiune pe Cervantes, Dante sau Shakespeare. Cf. Ibidem, p. 4. 93 Horia Oprișan
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
251 Ibidem, p. 40. 252 Ibidem, p. 58. 253 Ibidem, p. 74. 254 Ibidem. 255 Ibidem, p. 78. 256 Asociația Europeană a Liberului Schimb. 257 George Radu, Finlanda, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976. 258 George Radu, Finlanda la noi acasă, București, Editura ARA, 1993. 259 Horia Stancu, Călătorind prin Țările Nordului. Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, București, Editura Tineretului, 1960, p. 9. 260 Ibidem, p. 15. 261 Ibidem, p. 21. 262 Ibidem, p. 24. 263 Ibidem. 264 Ibidem, p. 25
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
415 Rait Karm este, de fapt, pianist estonian, dar a făcut studii de pian în Finlanda la Academia Sibelius. 416 Cf. Florin Băiculescu, Spania și Finlanda la București, p. 29. 417 Cf. Ibidem. 418 Florian Băiculescu, Finlanda de la noi de acasă, în "Observator cultural", nr. 291, octombrie 2005, p. 25. 419 Ibidem. 420 Cf. Florian Băiculescu, Sfârșit și început de stagiune cu Gustav Mahler, în "Observator cultural", nr. 430, iulie 2008, p. 21. 421 Anca Florea, Festivalul " G. Enescu", săptămâna a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
astfel, finețea. Acumulate, îmbogățite, acestea nasc verosimilitate, umplându-se de o substanță multiformă. Scenele se lărgesc, detaliile, „filmate“ îndelung, iluminează semnificațiile. Dialogurile devin mai clare, dar sunt dialoguri ale surzilor: românul occidentalizat, tânjind după Ithaca lui, nu înțelege teama de „acasă“ a nemțoaicei care a lăsat deja două vieți în urmă și mai multe schelete în dulap. De fapt, s-ar zice, nu există „întâlnire“ nici între soți, darmite între oameni care nu s-au văzut de decenii, dacă s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
De o importanță deosebită este constanta raportare mitologică din roman. O raportare, trebuie spus, adesea ironică (vezi atributele homerice „cronicarul Daniel“, „pisăloaga Casandra“), în același timp însă necesară. Ulise confundă Penelopele, greșește Ithaca, încercând, în tot acest timp, să ajungă acasă. Structura mitologică subminează simetriile romanești, pentru ca, în cele din urmă, ea însăși să fie discreditată. Aluzia mitică are sensul unei structuri de joc, în jurul căreia o altă structură, mobilă, își țese pânza. Iar semnificația acestor referințe se împlinește și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
a apărut scânteia spre drumul bisericesc? Știți cum e... Poate și pe dumneavoastră bunica v-a învățat „Tatăl nostru“ și „Înger, îngerașul meu“. Părinții mei erau credincioși, dar nu-mi amintesc să fi mers la biserică. Cu bunica mergeam la biserică. Acasă aveam icoane, mai ales icoane pe sticlă din zonele de acolo. Și aveam o Biblie. Când am ajuns la vârsta întrebărilor, 12-13 ani, sigur că am pus mâna pe Biblie. Pe vremea aceea apăruseră tot felul de cărți care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ești dezrădăcinat, dar ești singur. E o singurătate înfricoșătoare. Chiar și între francezi: oamenii locuiesc pe același palier și nu-și dau bună ziua o viață întreagă. În Paris, pentru că la țară nu e așa. Românii sunt aici mai dezechilibrați decât acasă și au probleme. Uneori nu-și dau seama de lucrurile în care intră, se scufundă, devin mai iritabili, mai nervoși, mai stresați, mai obosiți. Și nu-și dau seama de unde le vin problemele, ce importanță are în viața lor această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
câteva ori pe an merg la concerte“ Cum arată Parisul subiectiv al părintelui Nistea? Nu am timp de mari descoperiri ale Parisului. Sunt toate cele ale bisericii, mai întâi. Pe urmă, dacă mergi la vreun român să faci o sfestanie acasă, de obicei stau în banlieue-uri, la periferie, îți ia jumătate de zi numai să mergi. Dar profit de cartierul bisericii. Sunt niște străduțe pe aici prin arondismentul 5, ai senzația că sunt din vremea mușchetarilor. Pietre și clădiri care sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ca inventator al radioului pe Alexandr Popov, nu pe Marconi. Era epoca în care totul trebuia să fi fost descoperit de sovietici. Așa s-a născut întrebarea „Cum a descoperit Popov radioul?“ și răspunsul: „Păi, s-a dus la Marconi acasă și a văzut ceva mare și pătrat, acoperit cu un cearșaf. A smuls cearșaful și a întrebat «Vai, dar ce-i ăsta?». «Radioul», i-a răspuns Marconi. Și așa a descoperit Popov radioul“. LA LOC teleCOMANDA Patriarhia de 1X2 Alex
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
interpretări. Totul e extrem de plat, de lent, de ne-natural. Sunt foarte puține momente când filmul capătă un pic de naturalețe, cum e secvența de la restaurant, dintre Victor Rebengiuc și Dragoș Bucur, însă în majoritatea timpului ai impresia că ești acasă și vezi un serial pe Romantica sau pe Acasă TV, a cărui acțiune are loc, pentru diversitate, într-o agenție de publicitate. Acțiunea trece pe lângă personaje/actori, e de sine stătătoare și imuabilă. Orice ar face personajele, ea există undeva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
natural. Sunt foarte puține momente când filmul capătă un pic de naturalețe, cum e secvența de la restaurant, dintre Victor Rebengiuc și Dragoș Bucur, însă în majoritatea timpului ai impresia că ești acasă și vezi un serial pe Romantica sau pe Acasă TV, a cărui acțiune are loc, pentru diversitate, într-o agenție de publicitate. Acțiunea trece pe lângă personaje/actori, e de sine stătătoare și imuabilă. Orice ar face personajele, ea există undeva dincolo. Șănțulețele sunt gata formate. Nu mai are deci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]