55,711 matches
-
au transformat foarte mult în perioada lui Akhenaton. Stilul până atunci formal a lăsat loc celui natural. După restabilirea religiei tradiționale, arta se reîntoarce la forma ei stilizată. În al patrulea an al domniei, acesta se autointitulează Akhenaton și impune cultul zeului solar, devenit unic, Aton. Arta se desparte de trecut și preia ca temă simbolul discului solar. Urmând indicațiile suveranului, la început artiștii practică un stil realist tinzând către caricatural, ca ulterior să-și regăsească echilibrul sub forma unei sensibilități
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
Ulterior, aici construiește Farul din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. După cucerirea de către romani, Egiptul, prin artă și cultură, avea să impresioneze Imperiul Roman, exercitând o puternică influență asupra civilizației acestuia. Astfel la Roma, se dezvoltă cultul lui Osiris și Isis. Romanii bogați din Egipt își conservau trupurile, după moarte, în mumii. Artiștii pictau portretul persoanei decedate și îl atașau sicriului, la fel ca măștile din Egiptul Antic. Arta antică egipteană a exercitat o influență considerabilă asupra
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
secolul I d.Hr. - secolul al V-lea d.Hr.). Este strâns legată de apariția și răspândirea creștinismului, de evoluția dogmelor religioase și de numeroasele dispute teologice ale perioadei. Poate fi împarțită în două etape: înainte și după anul 313, când cultul creștin este recunoscut de Constantin cel Mare. La începutul secolului al VI-lea, arta creștină dobândește atributele stilului bizantin. Primele locuri în care se desfășurau ritualurile noului cult creștin erau casele particulare, care aveau încăperi specializate în acest scop. Amintim
Arta paleocreștină () [Corola-website/Science/315179_a_316508]
-
Poate fi împarțită în două etape: înainte și după anul 313, când cultul creștin este recunoscut de Constantin cel Mare. La începutul secolului al VI-lea, arta creștină dobândește atributele stilului bizantin. Primele locuri în care se desfășurau ritualurile noului cult creștin erau casele particulare, care aveau încăperi specializate în acest scop. Amintim aici "casele de la Dura Europos", pe malul Eufratului (începutul secolului al III-lea). Acestea aveau un plan dreptunghiular, curte interioară, o sală în care se afla vasul pentru
Arta paleocreștină () [Corola-website/Science/315179_a_316508]
-
iureșul mișcării Oastea Domnului, mai apoi prieten al oricărui creștin, Nicolae Moldoveanu și-a deschis casă ca loc de adunare pentru frați din toate confesiunile creștine. După ieșirea din Oastea Domnului, nu a mai fost înscris în nicio mișcare sau cult religios. Alături de bogată moștenire de cântări, asupra căreia n-a lăsat nici un drept scris, a scris comentarii la Noul Testament și la o parte din Vechiul Testament. Întreaga viață a cântat și a proclamat Harul fără plată al lui Dumnezeu. Nicolae Moldoveanu
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
unul din tinerii pe care fratele Traian Dorz și-a apropiat mult din anul 1940 și pe care la duș în toată țara și l-a făcut cunoscut. Pe când erau în închisoare în 1960, Nicolae Moldoveanu deci să treacă la cultul baptist, lucru pentru care fratele Traian Dorz nu-l va ierta niciodată. Relatam mai jos ceea ce a scris fratele Traian Dorz în cartea " Istoria unei jertfe" - vol. III, cap. 11(pag. 395-415): „Eram între Cornel și Moldoveanu - doar ei erau
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
peste urmele pașilor lui Christos, toate acestea, după cum se spunea în sec al XI-lea, constituie pentru pelerini gesturi ale mântuirii. În timp ce, transplantate în Occident, bucățile de piatră smulse din Mormânt par să-și piardă toată puterea evocatoare sau taumaturgică, cultul acestui monument sfânt al Ierusalimului ia proporții nemăsurate în lumea Patimilor și a făgăduinței de mântuire. Loc sfânt mai mult decât relicvă, el este una din luminile cu atât mai strălucitoare, cu cât sunt mai îndepărtate, ale credinței Evului Mediu
Sfântul Mormânt () [Corola-website/Science/315243_a_316572]
-
de elevi, s-au creat două clase divizionare (I și ÎI gimnaziu) ce au fost mutate într-o clădire situată în curtea bisericii Sfântu Gheorghe Vechi. În toamna anului 1891, prin raportul nr. 105 din 25 octombrie trimis la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, directorul Liceului Matei Basarab, arătând că pentru clasa a III de gimnaziu are un număr mare de elevi, solicită înființarea unei a treia clase divizionare. Solicitarea a fost aprobată de către ministrul Gh. Dem. Teodorescu. La doar câteva
Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București () [Corola-website/Science/315273_a_316602]
-
a treia clase divizionare. Solicitarea a fost aprobată de către ministrul Gh. Dem. Teodorescu. La doar câteva săptămâni s-a solicitat înființarea unei a patra clase divizionare cu elevi de clasă IV gimnaziu. Cum între timp în funcția de ministru al cultelor și instrucțiunii publice fusese numit Petru Poni, acesta a respins solicitarea directorului. În anul următor, ministru este numit Take Ionescu. Profitând de această nouă schimbare prof. Zossima Demarat directorul Liceului Matei Basarab face un nou raport prin care solicită înființarea
Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București () [Corola-website/Science/315273_a_316602]
-
nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: ""+ Cu
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
prezintă o ușoară ieșire, element care se regăsește și la bisericile din Șipote, Văleni și Baia. Biserica are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Deși dimensiunile lăcașului de cult sunt reduse: 20 m lungime și 6,5 m lățime, zidurile de piatră au o grosime mare (1,6 m). Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. Ușa de la
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
cu o boltă semisferică sprijinită de arcuri în pandativi, iar naosul are o boltă cu trei rânduri de arcuri piezișe și nu cu două ca la celalte biserici construite în stil moldovenesc, fapt care micșorează diametrul cilindrului pantocrator. Lăcașul de cult este iluminat în interior prin cinci ferestre mici cu chenarele de formă gotică (câte două de o parte și de alta a pronaosului și naosului și una în absida altarului). Deasupra naosului s-a aflat o turlă hexagonală care se
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
de doliu, se încorona singur în biserica Sfântului Mormânt. Musulmanii fanatici îi pândeau mișcările, dar Frederic, în aceeași zi, dintr-o tactică bine gândită, vizita cele două moschei, admira fără rezervă frumusețea lor, manifestând respectul cuvenit într-un lăcaș de cult. În vizita sa era însoțit de către unul dintre cei mai de seamă oameni politici musulmani, Shams Al Din, judecător în Naplus, însărcinat de sultanul Malik al Kamil, în semn de prietenie, să-l călăuzească pe împărat prin oraș, pentru ca populațiile
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
relația cu sultanul, dar nu trebuie uitat că informația ne-a parvenit de la un musulman, iar aceastaera formula uzitată de cancelaria sultanului. Oricum important este nu cum s-a exprimat Frederic, ci atitudinea pe care a avut-o față de un cult străin celui creștin, în numele căruia se organizează cruciada, și aceasta este încă o dovadă a scimbării de mentalitate. În timpul primei cruciade, un rege, indiferent de convingerile sale, nu ar fi avut curajul să manifeste o atare toleranță religioasă. Acum, din porunca
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
depășesc în grosime 30-35 cm, au fost clădite pe un soclu scund de piatră de râu. Streașina largă a acoperișului protejează bine talpa edificiului împotriva umezelii. Pictura bisericii (adevărat că este cu mult mai nouă decât la alte locașuri de cult bihorene) se păstrează destul de bine. Pe bolta semicilindrică din scânduri de brad, prinse spre exterior în arcurile dublou de scânduri alăturate și tăiate curbat, pictura se așterne pe toată suprafața. În creștetul bolții, în medalioane, apar „Dumnezeu-Tatăl”, ”Hristos”, ”Maica Domnului
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Iași, localizat pe Str. Elena Doamna nr. 13. Ea a fost construită în anul 1865 în cartierul evreiesc Târgu Cucului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
Iași, localizat pe Str. Elena Doamna nr. 13. Ea a fost construită în anul 1865 în cartierul evreiesc Târgu Cucului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint nr. 17 (astăzi Str. Elena Doamna nr.
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint nr. 17 (astăzi Str. Elena Doamna nr. 13) din cartierul Târgu
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
Sinagoga Merarilor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași . În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase este Sinagoga Mare, în timp ce Sinagoga Merarilor este folosită ca depozit. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Constanța, localizat pe Str. C.A. Rosetti nr. 2, construit în anul 1911 sau în 1914. Sinagoga din Constanța a fost construită în anul 1911. Alte surse acreditează anul 1914 ca an al construcției. În perioada interbelică
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
Comunitatea se întrunește acum în lăcașul din str. Sarmisegetuza, vizavi de Centrul cultural al germanilor dobrogeni. este structurată pe trei registre orizontale: soclu, parter și etaj. În exterior, ferestrele și ușile au decorații de stil maur. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei nave, puternic marcate în exteriorul navei principale . Decorații tradiționale evreiești sunt întâlnite și în interior.
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
a întărit imperiul, a respins pe arabi și a reorganizat statul. Leon al III-lea și Constantin al V-lea au declanșat răsboiul religios al "icoanelor", iconoclasm-ul. Oficial a fost interzisă folosirea icoanelor, cele deja existente în locașurile de cult fiind șterse. Impărăteasa Irina a repus în drepturi folosirea icoanelor. După o perioadă de tranziție și instabilitate, între anii 802-820, care a urmat loviturii de palat a lui Nikephoros contra împărătesei Irina, dinastia amoriană (820-867) a consolidat cuceririle precedente, a
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
-l pe Nicolae Iorga într-un alt discurs din iulie 1971, Ceaușescu a afirmat că „omul care nu scrie pentru întregul său popor nu este un poet”, și s-a prezentat ca un apărător al valorilor românești (o intensificare a cultului personalității). Creșterea rolului de conducere al Partidului a implicat o mărire a responsabilităților la nivel central, dar și local. Membrii ai Comitetului Central, care au fost activi la promovarea „dezghețului” din anii '60, nu erau convinși de corectitudinea „noii abordări
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din scânduri groase din lemn de brad. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost tencuiți și văruiți (inițial cu alb, iar apoi cu kaki). Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Construcția are formă dreptunghiulară, cu altar semicircular. De clădirea bisericii este adosată pe latura de sud o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]