54,634 matches
-
Odată cu apariția cazanelor cu condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi, respectiv cei gazoși au stări de agregare diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare ale definițiilor puterilor calorifice. "Puterea calorifică superioară la volum constant a probei de analiză" (formula 3) a unui combustibil reprezintă numărul de unități de căldură degajată prin arderea completă a unei unități de masă din combustibilul preparat pentru analiză, în atmosferă de oxigen
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
combustibil cuprinsă în unitatea de volum în condiții de presiune și temperatură date, produsele arderii fiind răcite până la temperatura de 20 șC, iar apa formată în cursul arderii fiind considerată după ardere în stare lichidă. STAS 3361/1-87 dă o definiție inadecvată, având erori de exprimare. "Puterea calorifică inferioară (formula 2) a unui combustibil gazos" se definește la fel ca puterea calorifică superioară, cu deosebirea că apa din combustibil și apa formată prin ardere se consideră după ardere în stare de vapori
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
considerat fondatorul teoriei spațiilor vectoriale. Lucrarea sa referitoare la vectori este originală în ceea ce privește concepția, gândirea, terminologia și a fost apreciată de Gauss, Möbius, Hankel, Schlegel. Prin această lucrare a dezvoltat algebra vectorială, creând analiza vectorială, bazată pe elemente abstracte, pe definiții și axiome. A introdus calculul geometric și teoria echipolențelor în calculul matricelor. A dezvoltat teoria ecuațiilor cu derivate parțiale. Printre matematicienii români care au continuat cercetările sale se numără: Gheorghe Galbură (cu lucrarea "Forme diferențiale pe varietatea lui Grassmann cuaternionică
Hermann Grassmann () [Corola-website/Science/320287_a_321616]
-
Catedrala Saint Patrick și pun stăpânire pe platoul de observație al Empire State Building. , poet și savant feminist, a apreciat lucrarea Braschi’s Empire of Dreams, în care apar socializarea de gen și travestiul, pentru „energia erotică absolută care sfidează definiția și dogmă”. „Aceste trei cărți premiate au fost publicate împreună ca volum inaugural al Yale Library of World Literature în Translation.” (Braschi 1998: Yo-Yo Boing!: 13) În anii 1990, Giannina Braschi a început să scrie dialoguri teatrale în engleză, spaniolă
Giannina Braschi () [Corola-website/Science/320303_a_321632]
-
disciplinele de management cu scopul planificării, dezvoltării și implementării capabilităților tehnologice, în vederea formării și atingerii obiectivelor strategice și operaționale ale unei organizații." După opinia NRC, elementul de analiză este reprezentat de capabilitățile tehnologice ale organizației. Ca o consecință a acestei definiții, finalitatea managementului tehnologiilor este de a organiza congruența între portofoliul de tehnologii și obiectivele și țintele organizației. Conform propunerii NRC, managementul tehnologiilor ar putea fi considerat ca "intersecția" a două discipline științifice: ȘTIINȚA și TEHNOLOGIA pe de o parte și
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
și dezvoltarea a noi practici de management și învățare în domeniul managementului tehnologiilor ar trebui să includă : După abordarea inițială de către NRC a apărut un volum mare de publicații asupra operaționalizării managementului tehnologiilor. B.A.Bayraktar (1990) a dat următoarea definiție: "o perspectivă rațională și sistematică răspunzând la oportunitățile tehnologice și inovațiile tehnologice și care tratează consecințele lor." Prin definiția sa, Bayraktar a redus scopul managementului tehnologiilor la "probleme de decizie la toate nivelurile, referitoare la crearea și utilizarea activelor tehnologice
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
inițială de către NRC a apărut un volum mare de publicații asupra operaționalizării managementului tehnologiilor. B.A.Bayraktar (1990) a dat următoarea definiție: "o perspectivă rațională și sistematică răspunzând la oportunitățile tehnologice și inovațiile tehnologice și care tratează consecințele lor." Prin definiția sa, Bayraktar a redus scopul managementului tehnologiilor la "probleme de decizie la toate nivelurile, referitoare la crearea și utilizarea activelor tehnologice și a capabilităților tehnologice". Managementul tehnologiilor acoperă: Ulterior, Dankbaar (1993) a sugerat să se includă în managementul tehnologiilor "toate
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
acoperă: Ulterior, Dankbaar (1993) a sugerat să se includă în managementul tehnologiilor "toate activitățile de management asociate cu procurarea tehnologiilor, cu cercetarea, dezvoltarea, adaptarea și acomodarea tehnologiilor în întreprindere și cu exploatarea tehnologiilor pentru producția de bunuri și servicii. Aceste definiții sunt larg acceptate de comunitatea științifică care se recunoaște prin "Asociația Internațională pentru Managementul Tehnologiei" ("International Association for the Management of Technology -IAMOT"). Astfel de definiții au adoptat punctul de vedere asupra managementului tehnologiilor ca disciplină care ia în considerare
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
tehnologiilor în întreprindere și cu exploatarea tehnologiilor pentru producția de bunuri și servicii. Aceste definiții sunt larg acceptate de comunitatea științifică care se recunoaște prin "Asociația Internațională pentru Managementul Tehnologiei" ("International Association for the Management of Technology -IAMOT"). Astfel de definiții au adoptat punctul de vedere asupra managementului tehnologiilor ca disciplină care ia în considerare activele () tehnologice. M.K.Badawy (1998) a sugerat că managementul tehnologiilor este practica integrării strategiei tehnologice cu strategia de afaceri, iar o astfel de integrare necesită coordonarea
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
cinci procese generice: Acest model al procesului de management al tehnologiilor are avantajul de a fi foarte general, incluzând toate activitățile de MT din firmă. Analiza conținutului literaturii de specialitate asupra "managementului tehnologiilor" conduce la concluzia că nu există o definiție general acceptată a acestui concept. Se recunoaște că lipsa de acord asupra definiției poate fi o barieră în dezvoltarea conceptului de managementul tehnologiilor. O mare parte a literaturii asupra MT se concentrează pe aplicarea metodelor specifice ale științei managementului la
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
de a fi foarte general, incluzând toate activitățile de MT din firmă. Analiza conținutului literaturii de specialitate asupra "managementului tehnologiilor" conduce la concluzia că nu există o definiție general acceptată a acestui concept. Se recunoaște că lipsa de acord asupra definiției poate fi o barieră în dezvoltarea conceptului de managementul tehnologiilor. O mare parte a literaturii asupra MT se concentrează pe aplicarea metodelor specifice ale științei managementului la managementul tehnologiilor. Alt domeniu de interes prevalent se referă la etapele ciclului de
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
managementul fiecărei etape a ciclului de viață. Există un anumit acord asupra faptului că MT este un efort (tentativă -endeavor) multidisciplinar(ă), care asociază ingineria, știința și disciplinele de management într-o abordare holistică, sistematică și integratoare (vezi mai sus definiția formulată de NRC). Există, de asemenea, un consens asupra faptului că MT atât formează, cât și sprijină obiectivele și scopurile strategice. MT este considerat ca fiind managementul procesului de extindere a abilităților umane și ale organizației pentru atingerea obiectivelor strategice
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
teoria organizației și managementul calității. Literatura sugerează că alinierea între strategia tehnologică și strategia organizației este crucială, această aliniere fiind obținută prin intermediul unui sistem formal de management al tehnologiilor. George Eisler (2002) a propus, în teza sa de doctorat, o definiție generală și cuprinzătoare a conceptului de MT: " Managementul tehnologiilor poate fi definit ca o aplicație holistică și integrată a ingineriei, științei și capabilităților managementului la managementul strategic al tehnologiilor de produs și de proces, noi și relevante, cu scopul de
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
o aplicație holistică și integrată a ingineriei, științei și capabilităților managementului la managementul strategic al tehnologiilor de produs și de proces, noi și relevante, cu scopul de a forma și a îndeplini obiectivele și scopurile necesare pentru succesul organizației". Această definiție subliniază necesitatea de a efectua managementul tehnologiilor pe tot parcursul ciclului lor de viață, adică de la concepția tehnologiei până la înlocuirea acesteia. Pot fi evidențiate două aspecte importante ale acestei definiții: În abordarea holistică și integrată a conceptului de managementul tehnologiilor
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
a îndeplini obiectivele și scopurile necesare pentru succesul organizației". Această definiție subliniază necesitatea de a efectua managementul tehnologiilor pe tot parcursul ciclului lor de viață, adică de la concepția tehnologiei până la înlocuirea acesteia. Pot fi evidențiate două aspecte importante ale acestei definiții: În abordarea holistică și integrată a conceptului de managementul tehnologiilor, propusă de G.Eisler, acest concept include trei dimensiuni: Managementul strategic al tehnologiilor implică dezvoltarea strategiei tehnologice în aliniere cu strategia de afaceri. Managementul schimbării și inovării se concentrează pe
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
fi construit sau achiziționat. Este condusă o serie de teste pentru a asigura că subsistemele, sistemul și cerințele business-ului sunt satisfăcute. Diferitele propuneri de definire a conceptului de managementul tehnologiilor evidențiază faptul că nu există deocamdată un consens asupra definiției, că este vorba de un domeniu emergent sau în faza de dezvoltare conceptuală. De altfel, într-o cercetare recentă, T.Talonen (2008) emite opinia că este corect să se afirme că managementul tehnologiilor este mai mult un set de abordări
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
dar continuând o alianță cu EAI. Standardele JEDEC pentru memorie reprezintă specificații pentru circuitele de memorie cu semiconductori și dispozitive de stocare similare, promulgate de către JEDEC Solid State Technology Association. Standardul JEDEC 100B.01 specifica termeni comuni, elemente și alte definiții în uz din industria semiconductorilor. JESC21-C se adresează memoriilor cu semiconductori de la 256 static RAM pana la ultimele module DDR3 SDRAM. JEDEC motivează eforturile standardizării după cum urmează: Standardul JEDEC 100B.01 este intitulat "„Termeni, definiții și simbolul literelor pentru microcalculatoare
Standarde JEDEC () [Corola-website/Science/321153_a_322482]
-
termeni comuni, elemente și alte definiții în uz din industria semiconductorilor. JESC21-C se adresează memoriilor cu semiconductori de la 256 static RAM pana la ultimele module DDR3 SDRAM. JEDEC motivează eforturile standardizării după cum urmează: Standardul JEDEC 100B.01 este intitulat "„Termeni, definiții și simbolul literelor pentru microcalculatoare, microprocesoare și circuite de memorie integrate”". Scopul acestui standard este acela de "a promova utilizarea unanimă a simbolurilor, abrevierilor, termenilor și definițiilor în industria semiconductorilor". Aceste specificații definesc cele doua unități cunoscute de stocare a
Standarde JEDEC () [Corola-website/Science/321153_a_322482]
-
JEDEC motivează eforturile standardizării după cum urmează: Standardul JEDEC 100B.01 este intitulat "„Termeni, definiții și simbolul literelor pentru microcalculatoare, microprocesoare și circuite de memorie integrate”". Scopul acestui standard este acela de "a promova utilizarea unanimă a simbolurilor, abrevierilor, termenilor și definițiilor în industria semiconductorilor". Aceste specificații definesc cele doua unități cunoscute de stocare a informației: Specificațiile conțin definiții ale celor mai utilizate prefixe kilo, mega și giga de cele mai multe ori în context cu unitățile byte și bit pentru a desemna multiplii
Standarde JEDEC () [Corola-website/Science/321153_a_322482]
-
pentru microcalculatoare, microprocesoare și circuite de memorie integrate”". Scopul acestui standard este acela de "a promova utilizarea unanimă a simbolurilor, abrevierilor, termenilor și definițiilor în industria semiconductorilor". Aceste specificații definesc cele doua unități cunoscute de stocare a informației: Specificațiile conțin definiții ale celor mai utilizate prefixe kilo, mega și giga de cele mai multe ori în context cu unitățile byte și bit pentru a desemna multiplii ai acestor unități. Specificațiile definesc aceste prefixe astfel: Specificațiile indică faptul că aceste prefixe sunt incluse în
Standarde JEDEC () [Corola-website/Science/321153_a_322482]
-
dintre un astfel de oraș și satele (comunele) din componența raionului, precum și dintre sate (comune), inclusiv accesul spre ele de la drumurile naționale. Deși mai multe acte normative în vigoare utilizează sintagma „drumuri de interes raional”, Legea drumurilor nu conține o definiție a acestei noțiuni Hotărârea de Guvern Nr. 1323 din 29.12.2000 cu privire la aprobarea listelor drumurilor publice naționale și locale (județene) prezintă în Anexe: Lista drumurilor publice naționale din Republica Moldova, unde se enumeră drumurile care au ca marcare literele M
Drumurile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/321223_a_322552]
-
Nu se știe dacă Bayes însuși a îmbrățișat larga interpretare denumită astăzi "bayesiană". Este dificil să se evalueze ideile filosofice ale lui Bayes despre probabilitate, deoarece eseul său nu intră în chestiuni de interpretare. Acolo, Bayes definește "probabilitatea" după cum urmează (Definiția 5). În teoria modernă a utilității, utilitatea așteptată poate fi considerată a fi probabilitatea unui eveniment înmulțită cu răsplata primită în cazul lui. Rearanjarea acestei formule pentru a permite calculul probabilității dă definiția lui Bayes. Așa cum arată Stigler, această definiție
Thomas Bayes () [Corola-website/Science/321255_a_322584]
-
interpretare. Acolo, Bayes definește "probabilitatea" după cum urmează (Definiția 5). În teoria modernă a utilității, utilitatea așteptată poate fi considerată a fi probabilitatea unui eveniment înmulțită cu răsplata primită în cazul lui. Rearanjarea acestei formule pentru a permite calculul probabilității dă definiția lui Bayes. Așa cum arată Stigler, această definiție este subiectivă și nu necesită evenimente repetate; ea, însă, necesită ca evenimentul în chestiune să fie observabil, fiindcă altfel nu se poate spune deloc că „s-a întâmplat”. Stigler argumentează că Bayes intenționa
Thomas Bayes () [Corola-website/Science/321255_a_322584]
-
Definiția 5). În teoria modernă a utilității, utilitatea așteptată poate fi considerată a fi probabilitatea unui eveniment înmulțită cu răsplata primită în cazul lui. Rearanjarea acestei formule pentru a permite calculul probabilității dă definiția lui Bayes. Așa cum arată Stigler, această definiție este subiectivă și nu necesită evenimente repetate; ea, însă, necesită ca evenimentul în chestiune să fie observabil, fiindcă altfel nu se poate spune deloc că „s-a întâmplat”. Stigler argumentează că Bayes intenționa să obțină rezultate într-o manieră mai
Thomas Bayes () [Corola-website/Science/321255_a_322584]
-
repetate; ea, însă, necesită ca evenimentul în chestiune să fie observabil, fiindcă altfel nu se poate spune deloc că „s-a întâmplat”. Stigler argumentează că Bayes intenționa să obțină rezultate într-o manieră mai limitată decât studiile moderne; dată fiind definiția probabilității după Bayes, rezultatul său privind parametrul unei distribuții binomiale are sens doar în măsura în care se poate paria pe consecințele sale observabile. Formulele și teoremele stabilite de Bayes au constituit o preocupare din partea lui Laplace (1774), Condorcet și alții.
Thomas Bayes () [Corola-website/Science/321255_a_322584]