541,899 matches
-
Petersburg cu legendarul Ilya Musin. La invitația lui Valeri Gergiev, Vengerov dirijează Orchestra Teatrului Marinsky, primind aprecieri atât din partea publicului, cât și din partea criticilor. În 2007, după accidentul de la mâna dreaptă care îl va împiedica să cânte la vioară timp de mai multe luni, Maxim Vengerov se hotărăște să se ocupe serios de dirijat. Urmează colaborări din ce în ce mai numeroase cu orchestre importante: Verbier Festival Orchestra, Bergen Philharmonic, Sinfonietta Cracovia, Toronto Symphony, Montreal Symphony, Moscow Philharmonic, Kammerorchester Basel
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
violoncelist. A fost deasemenea un profesor deosebit și m-a inspirat să predau și să fiu eu însumi profesor. A fost mentorul meu în muzică. D. N.: Se știe căm după ce ați încetat să cântați la vioarăm v-ați dedicat timpul carierei dirijorale. Veți reapărea pe scenă ca violonist? M. V.: Nu am încetat să cânt la vioară, dar este un pic ”răcoare” în cariera mea de violonist. Sunt conștient că daca vreau să am aceleași rezultate cum am avut ca violonist
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
scenă ca violonist? M. V.: Nu am încetat să cânt la vioară, dar este un pic ”răcoare” în cariera mea de violonist. Sunt conștient că daca vreau să am aceleași rezultate cum am avut ca violonist, trebuie să acord la fel de mult timp și dirijatului; de aceea am renunțat pentru un timp și la orele pe care le aveam ca profesor colaborator la Academia Regală de Muzică din Londra. Așa că atunci când o să mă întorc la vioară, sunt sigur că o să fie diferit în
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
la vioară, dar este un pic ”răcoare” în cariera mea de violonist. Sunt conștient că daca vreau să am aceleași rezultate cum am avut ca violonist, trebuie să acord la fel de mult timp și dirijatului; de aceea am renunțat pentru un timp și la orele pe care le aveam ca profesor colaborator la Academia Regală de Muzică din Londra. Așa că atunci când o să mă întorc la vioară, sunt sigur că o să fie diferit în multe privințe. Nu o să mai am concerte așa cum obișnuiam
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
pentru că am angajamente foarte bune ca dirijor, așa că vor fi probabil unul sau două turnee ca dirijor prin întreaga lume. Sunt dirijor principal la Filarmonica din Baku și colaborator la Filarmonica din Moscova, așa că este destul de dificil. Nu am timp pentru vioară deocamdată, dar în viitor voi încerca să combin dirijatul cu vioara. D. N.: După experiența ca dirijor cântați la vioară diferit? M. V.: Bineînțeles, tot ce am învățat în viață, pe lângă vioară, m-a format ca muzician. Vioara nu
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
viitor va fi mai puțin din Maxim-violonistul și mai mult din Maxim-muzicianul, datorită viorii, violei, dirijatului, profesoratului și a combinării diferitelor activități sociale muzicale. Vor fi mult mai multe activități decât am avut până acum. D. N.: Cum vă petreceți timpul liber, cum vă relaxați ? M. V.: Îmi place natura, îmi place să combin munca cu statul în natură, să nu stau acasă ci în grădină, studiind partitura, un lucru pe care nu-l puteam face când cântam la vioară. D. N.
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
vioară. D. N.: Când a avut loc premiera concertului de Yusupov, lucrare dedicată dumneavoastră, ați fost nevoit să învățați să dansați tango. Ați mărturisit atunci cât de mult v-a plăcut. Acum mai dansați tango? M. V.: Nu, din cauza lipsei de timp. Dar este ceva la care vreau sa revin pentru că mă relaxează și mă binedispune. Dorina NECULA
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
mai mult sau mai puțin liberă; rigurozitate în construcție, formule instrumentale distincte, de la solo-ul instrumental, de la tradiționalul cvartet de coarde, la orchestra simfonică mare, de la sursele sonore cunoscute la muzica asistată de calculator... Am audiat muzică ce depășește granițele timpurilor. Mă refer la Sonata a 3-a pentru pian de Aurel Stroe, lucrare prezentată de pianistul Sorin Petrescu, la Spectacol pentru o clipă de Octavian Nemescu - prezentat de ansamblul « Profil » condus de Tiberiu Soare, la lied-urile maestrului Pascal Bentoiu
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
de Christina Drexel, apoi Concertul pentru corzi de Sigismund Toduță - prezentat de Filarmonica « Transilvania » din Cluj, condusă de Sascha Goetzel - un artist autentic, pasionat în descoperirea noului, apoi lucrări semnate de Ștefan Niculescu, de Tiberiu Olah, creații readuse în actualitatea timpului nostru de ansamblul « Game », de asemenea Responsorial III de Cornel Taranu... Creații spectaculoase, captivante? Am în vedere Ielele Doinei Rotaru, apoi Hosanna semnată de regretatul Costin Cazaban, Athanor de Ana Maria Avram. Am audiat lucrări ce oferă o judicioasă proporționare
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
de ansamblul « Game », de asemenea Responsorial III de Cornel Taranu... Creații spectaculoase, captivante? Am în vedere Ielele Doinei Rotaru, apoi Hosanna semnată de regretatul Costin Cazaban, Athanor de Ana Maria Avram. Am audiat lucrări ce oferă o judicioasă proporționare a timpului, cum este Din sunetul pământului de Ulpiu Vlad sau Trileme semnată de regretatul Dan Voiculescu, lucrare prezentată de ansamblul « Archaeus », de asemenea Concertul pentru saxofon și orchestră de Călin Ioachimescu prezentat de artistul-spectacol care este Daniel Kientzy, de asemenea Trio
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
Adrian Sînă, piesa este perfectă atât pentru vocea cât și pentru personalitatea lui CoJo, pe ritmuri pop cu accente de saxofon. ANDREEA D - videoclipul piesei “Magic Love”. Regizat de către Alex Ceaușu, videoclipul a fost filmat în Turcia - Cappadocia și Pamukkale, timp de șase zile, și transpune în imagini sfârșitul unei povești de dragoste, sentimentele contradictorii ale celui care a pierdut lupta cu sine pentru a putea depăși momentul. Filmările nu au fost lipsite de peripețiile aferente unei adevărate expediții în munții
La zi by Gabi MATEI () [Corola-other/Journalistic/83700_a_85025]
-
bazate pe experiența europeană. Acum aproape 100 de ani Japonia s-a deschis către cultura europeană, publicul a devenit tot mai interesat de această cultură. Mircea Kiraly: A existat o mișcare spre Europa.... K. H.: Japonia își ținuse porțile închise timp de 300 de ani, refuzând contactul cu orice altă cultură. Odată cu deschiderea din epoca Meiji, a început modernizarea țării prin importul de valori culturale, sociale și politice din Europa. M. K.: Fenomen care s-a întâmplat și la români, pe la
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
combo dar mai ales ca dirijor în orașul Tuttlingen al orchestrei de jazz înființată de el la Liceul de Muzică, cu care a și întreprins două turnee pe meleagurile noastre, în 2003 și 2007. Big band-ul a susținut între timp numeroase concerte în mai multe țări, a apărut pe micul ecran, a înregistrat discuri și a dobândit onorante premii („International Jazzma” - 2004, „Jupiter Wind Cup” - 2005, „Jugend Jazzt” - 2005, „Skoda Jazz Award” - 2005, „Soloists Award Of The German Jazz Federation
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]
-
Turcia, care au interpretat absolut emoționant celebra melodie “Copacul”, pe versuri de Ovidiu Dumitru. Au fost nu mai puțin de 160 de instrumentiști (din țara noastră au evoluat fanfarele din București, Brașov, Iași, Brăila și Constanța), orchestrațiile fiind trimise din timp tuturor. În sfârșit, în ultimele zile ale lunii iunie compozitorul a luat parte la o preselecție pentru Festivalul tinereții de la Jupiter (care sperăm să fie mai serios ca în anii trecuți!), preselecție desfășurată la... Nehoiu, în județul Buzău. De asemenea
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
Asta deși mama sa o dorea... soție de preot (al doilea prenume al său este Agapia!), iar tatăl - economistă sau contabilă... Cariera muzicală a Silviei Chifiriuc a fost de la bun început legată de litoral: a terminat liceul la Constanța, apoi timp de 15 ani a fost nelipsită din marile show-uri estivale organizate de Alexandru Mihu, în care cânta alături de Dan Spătaru, Jean Constantin, Mirabela Dauer, Mădălina Manole, Anastasia Lazariuc, Maria Dragomiroiu, Mihai Constantinescu, Gabriel Dorobanțu, Gheorghe Gheorghiu și alți artiști
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
Radio Doina (Constanța). În paralel, este disputată de emisiunile de divertisment de la ProTV, Tele 7abc, Antena 1, OTV, TV Neptun. Adevărate jaloane profesionale importante sunt prezențele constante din emisiunile “Videomagazin” de la TVR1 (realizatori Gh. E. Marian, Eugen Dumitru) și apoi, timp de ani la rând, din cele semnate de Nicolae Modreanu tot la TVR: “Bună dimineața!”, “Videomagazin”, “Tonomatul de vacanță”, “Seara românilor”. O altă realizatoare binecunoscută de la TVR, Marina Almășan, a ținut s-o aibă deseori invitată în emisiunile sale de
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
o postez într-o rază de lumină călătoare. Familia Angelei se mutase de curând în cartierul unde eu mă născusem, Bucureștii Noi, pe cînd ea avea vârsta de 10 ani. Era ca o “floare de colț”, timidă, retrasă, mai tot timpul singură, privindu-ne pe noi, colegii ei, care zburdam, ne jucam nestingheriți lăsând frâu liber simțămintelor, sentimentelor, fără să punem pe cântar vorbele, faptele, fără să răstălmăcim nimic. Așa este copilăria, cel puțin așa era atunci! Angela vorbea puțin, ne
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
debutează pe micul ecran, în cadrul unei emisiuni foarte urmărite în epocă (de fapt, ca tot ce era divertisment TV pe atunci), “Clubul tineretului”, realizată de Ileana Pop și Cornel Pop și prezentată de Mariana Mihuț și Valentin Plătăreanu. Dar între timp, mai precis în 1964, artista se căsătorise cu Dan Dominique Costinescu, student la Arhitectură. Acesta se ocupa de organizarea spectacolelor Luminiței, semnând de asemenea pentru ea câteva reușite versiuni românești ale unor hit-uri internaționale: “Yesterday”, “Sunny”, “Il s’en
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Vodă, vis-à-vis de Conservatorul de muzică “Ciprian Porumbescu”, unde eram și studentă, el - la Sala Palatului, unde stă și azi. Ne-am “descoperit” destul de târziu, iar pentru colaborări sau înregistrări nu mai rămăsese foarte multă vreme, eu fiind mai tot timpul plecată din țară. Abia după 1968, după plecarea Pompiliei Stoian în Germania, Paul Urmuzescu mi-a încredințat melodia “La anii mei”, înregistrată inițial de colega mea, piesă care se impusese în scurtă vreme și cucerise inimile publicului ascultător. Varianta înregistrată
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
a impus, cu acest nou stil dorit de compozitor, la fel de bine și de repede. După o nouă plecare, a...mea de această dată, Ileana Popovici a realizat la rându-i o versiune în stilu-i inconfundabil. Paul Urmuzescu îmi devenise între timp și naș, avusesem curajul să pășesc în viața matrimonială. Prezența lui Urmuzescu pe platourile televiziunii (ne-am întâlnit, firește, și la “Cerbul de aur”), în studiourile de înregistrare de la radio sau de la Electrecord, la studioul “Alexandru Sahia” demonstrează complexitatea stilului
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Ștefan cel Mare Ștefan cel Mare a domnit aproape o jumătate de secol în Moldova, timp în care țara a cunoscut o înflorire fără precedent și s-a făcut respectată de toate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia și Imperiul otoman. Voievodul - pe care cronicarii îl descriu ca pe un bărbat nu prea înalt, blond, cu
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
și 1504, a fost, fără îndoială, una dintre cele mai mari personalități din istoria românilor. El era nepotul unui alt mare voievod moldovean, Alexandru cel Bun, aparținând dinastiei Mușatinilor. Ștefan a avut o domnie foarte lungă, de 47 de ani, timp în care a reușit să țină piept Imperiului otoman și celorlalți vecini puternici, uneori vrăjmași. În epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare întindere, între Carpați, Nistru și Marea Neagră. Capitala era în cetatea Sucevei, pe care domnitorul a
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
o relatare rezumativă, concisă, asupra unui eveniment. Ca orice tradiție, este transmisă din generație în generație, pe cale orală. Atunci când tradiția impresionează comunitatea în care este vehiculată și, mai ales, în circuitul său întâlnește un povestitor talentat care este, în același timp și un creator, tradiția atinge un nivel superior devenind legendă istorică. Este evident necesar ca de la început elevii să înțeleagă deosebirile fundamentale dintre faptele relatate într-o legendă și cele petrecute în realitatea istorică. În cea dintâi se conturează elementele
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
petrecute în realitatea istorică. În cea dintâi se conturează elementele de cronologie, înscrierea exactă în spațiul geografic sau numele reale ale personajelor evocate. Legenda se concentrează numai asupra elementelor esențiale de mare importanță și conținând învățăminte etern valabile, indiferent de timpul și locul în care se petrec. Uneori în legende vom întâlni și date precise, pe care le vom valorifica prin documente istorice, alte situații presupun pierderea documentelor sau ignorarea conștientă a amănuntelor considerate nesemnificative. Cel mai de seamă lucru în legătură cu
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
alături de tradiții. Ei vor trebui să poată discerne între cele locale, legate de evenimente din viața satului sau explicând unele denumiri de locuri, și legendele istorice naționale, unele învățate la școală de bătrâni în copilăria lor dar care, prin trecerea timpului, s-au încetățenit. Cel mai însemnat loc îl ocupă, desigur, legendele despre Ștefan cel Mare, pe care le pot cunoaște atât prin culegerea lor cât și din alte surse, în primul rând lectura, dar și din filme, emisiuni TV. Dar
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]