54,793 matches
-
cere acea strădanie vor înceta involuntar. Dacă lipsește prospețimea și forța, e nevoie să fie propuse idealuri și stabilite obligații. Virtuțile, idealurile, obligațiile variază o dată cu sentimentul vital. Astfel, iubirii sau prieteniei, ca sentiment total, i se pretinde fidelitate și cinste, dragostei de patrie i se cere răbdare, stăpînire de sine și înțelepciune, interesului intelectual i se cere perseverență și imparțialitate ș. a. m. d. Fiecare sentiment total își are conștiința lui. Etica personală dezvoltată astfel se află într-un constant raport de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
autoafirmării; aceasta nu e de obicei o stare pur pasivă, ci poate forma expresia unei forțe capabile să cuprindă altceva și mai mult decît ceea ce pretinde autoafirmarea. Își poate avea locul aici acea vorbă mare ce s-a spus despre dragoste: rabdă tot, îndură tot, biruie tot. Noblețea sufletească nu are voie să poarte pecetea dragostei, dar în dragoste așa cum poate fi ea se ascunde o noblețe sufletească. Dragostea de acest fel poate forma baza marelui humor. Ea s-a putut
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
forțe capabile să cuprindă altceva și mai mult decît ceea ce pretinde autoafirmarea. Își poate avea locul aici acea vorbă mare ce s-a spus despre dragoste: rabdă tot, îndură tot, biruie tot. Noblețea sufletească nu are voie să poarte pecetea dragostei, dar în dragoste așa cum poate fi ea se ascunde o noblețe sufletească. Dragostea de acest fel poate forma baza marelui humor. Ea s-a putut dezvolta în diferite moduri: prin alunecarea motivației, pornind de la autoafirmare prin evoluție, pa baza unui
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cuprindă altceva și mai mult decît ceea ce pretinde autoafirmarea. Își poate avea locul aici acea vorbă mare ce s-a spus despre dragoste: rabdă tot, îndură tot, biruie tot. Noblețea sufletească nu are voie să poarte pecetea dragostei, dar în dragoste așa cum poate fi ea se ascunde o noblețe sufletească. Dragostea de acest fel poate forma baza marelui humor. Ea s-a putut dezvolta în diferite moduri: prin alunecarea motivației, pornind de la autoafirmare prin evoluție, pa baza unui instinct natural sau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poate avea locul aici acea vorbă mare ce s-a spus despre dragoste: rabdă tot, îndură tot, biruie tot. Noblețea sufletească nu are voie să poarte pecetea dragostei, dar în dragoste așa cum poate fi ea se ascunde o noblețe sufletească. Dragostea de acest fel poate forma baza marelui humor. Ea s-a putut dezvolta în diferite moduri: prin alunecarea motivației, pornind de la autoafirmare prin evoluție, pa baza unui instinct natural sau la școala suferinței și a durerii 50. Caracterul energic activ
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sentimentelor. Ceea ce n-a putut exprima Aristotel, în limbajul său psihologic, este poate tocmai ceea ce susține Benn însuși și anume că mila față de caracterele eroice se preface în admirație, iar mila față de caracterele blînde și gata să se jertfească, în dragoste. Trebuie să acceptăm că teama parcurge o modificare corespunzătoare 70. Teama și compasiunea nu dispar, ci sînt "purificate"prin faptul că devin elementele unui sentiment mai complex 71. 29. Tragicul ca limită a humorului Marele humor își are una din
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
oferit decît cîtorva atît de deplin încît să poată face abstracție de propriul bine și rău, să trăiască și să gîndească numai pentru ceilalți și să simtă o satisfacție într-asta. Nu știa că numai aleșilor durerii le piere orice dragoste de sine". Relația dintre tragic, pe de o parte, și punctul de vedere uman armonic față de viață, reprezentat de humor, pe da alta, nu poate fi mai bine exprimată. Suferința ce devine tragică nu este produsă sau căutată după bunul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sau pentru care dintre ele se simte îndemnul de a le afirma sau de a le vedea afirmate. În venerarea celor ce cresc ți nutresc copiii, a lui Demeter, Isis și a Maicii Domnului, el descoperă înclinarea de a consodera dragostea maternă ca divină. În șirul diferitelor reprezentări pe care și le-au făcut grecii, în diverse epoci, despre Zeus, el va da de urma unei tendințe crescînde de a considera justiția drept suprema calitate. Dar nu numai pentru înșelegerea trecutului
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
s-a înscris acum viața psihică, chiar dacă se mai pot ivi unele vibrații sau unduiri. Iar dacă mișcarea în acest sens este favorizată ori împiedicată, sînt dezlănțuite mereu afecte, foarte adesea de altă natură decît starea psihică. (cf. § 2, § 7). Dragostea pentru un lucru însușit poate genera combativitate, cînd se pune problema să ni-l apărăm. Și faptul că s-a declanșat acest afect special se poate repercuta, la rîndul său, asupra sentimentului total față de lucrul respectiv, poate să-i modifice
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
înlăcrimate, cînd rîzînd, cu sensibilitate pentru lucrurile neînsemnate și pentru viața în cercurile mărunte. Ceea ce Shakespeare izubutis esă zugrăvească în uriașele sale opere, marea bogăție a vieții și puternicile contraste, pe baza unei profunde experiențe a vieții și cu o dragoste fidelă pentru existența reală, toate acestea erau scoase acum de niște spirite mai mărunte în niște cercuri largi, înapoi, jos, în lumea lucrurilor mici, cărora maestrul le acordase numai episodic un loc în lumea sa. Lipsea, în aceste circumstanțe, deseori
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise deja regulile băutului: "Amestec trei cratere doar pentru oamenii cumpătați. Primul, îl golim pentru sănătate. Al doilea, pentru dragoste și pentru plăcere. Al treilea, pentru ca să dormim. Odată ce acesta este golit, invitații înțelepți se întorc la casele lor. Al patrulea nu mai este al meu, ci al excesului. La al cincilea, gălăgie. La al șaselea, scandal. Al șaptelea, vânătăi. Al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
atribuirea de funcții publice importante. În timp ce banchetul se alcoolizează și se sexualizează, beția se individualizează. Licoarea lui Dionisos are acum drept funcție esențială celebrarea și consolarea, așa cum observăm la Horațiu: nu numai că vinul este înzestrat cu toate virtuțile (prietenie, dragoste, bravură, entuziasm), dar el ne "consolează de sfârșitul inevitabil... [și] ne face să acceptăm scurtimea existenței". Poetul latin poate fi considerat drept cântărețul zeului vinului. Mai bine de o treime din scrierile sale (37 de ode, 3 epode, 7 epistole
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
PUF, Paris, 1992, (a doua ediție, 1996), p. 46 și următoarele. 96 "Banchet" (în franceză, în original banquet): derivă din cuvântul "bancă", Dictionnaire étymologique de la langue française, ed. a șasea, PUF, Paris, 1975, p. 56. 97 Mai exact, agape însemna "dragoste frățească". În italiană se spune pur și simplu agape, în germană Liebesmal ("masă prietenească"), în engleză love feast ("banchet al afecțiunii"), în arabă aïdé sau fadal ("invitație frățească"). 98 Ceea ce numim astăzi "simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Werner Bossert, Copacul cel bătrân, București, 1962; Bernard Clavel, Călătoria tatălui, București, 1968, Fructele iernii, București, 1971, Stăpânul fluviului, București, 1975; François Mauriac, Genitrix, București, 1969, Misterul Frontenac, București, 1969, Sărutul dat leprosului, București, 1972, Sfârșitul nopții, București, 1972, Pustiul dragostei, București, 1973; Thérese Desqueyroux, Cuibul de vipere. Sărutul dat leprosului, Iași, 2003; Guillaume Appolinaire, De la Ingres la Picasso, București, 1970; Maurice Rheims, Viață de artist, București, 1973; Xavier de Montépin, Lumină în amurg, București, 1977; Jean Cayrol, Adevărurile Catherinei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
Decastihuri”, TMS, 1969, 4; Haralambie Țugui, „Vinovat pentru aceste cuvinte”, CRC, 1972, 36; D. Micu, „Argumente împotriva nopții”, CNT, 1977, 19; Aureliu Goci, „Echivalențe”, RL, 1979, 12; Areta Șandru, „Echivalențe”, CL, 1979, 8; Lit. rom. cont., I, 242-243; Ion Coja, Dragostea de țară e rotundă, FLC, 1981, 15; Haralambie Țugui, Andrei Ciurunga, „Memorii optimiste”, CRC, 1992, 24; Mihai Iacob, Pentru o nouă istorie, RL, 1992, 35; Dicț. scriit. rom., I, 607-608; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 137-140, 383; Popa, Ist. lit., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
copiii, cum să ne descurcăm cu ei când nu sunt cooperanți, cum să armonizăm nevoile lor cu ale noastre, cum să-i ajutăm să crească fericiți și împliniți. De foarte multe ori, constatăm că greșim față de ei din prea multă dragoste sau exces de autoritate. Familia reprezintă prima școală a copilului; ea exercită o influență atât de adâncă, încât urmele ei rămân, uneori, întipărite pentru toată viața în profilul moral-spiritual al acestuia. Școala și familia sunt cei doi poli de rezistență
Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
află suportul care îi dă credibilitate. Forma apolinică a sonetului, în care poetul aduce unele inovații, satisface și nevoia de simplitate, și pe aceea de revelație. Obsesia absolutului și a purității spirituale se menține, dar vehicul, de data aceasta, este dragostea, nu însă cea profundă, Afrodita Pandemos, ci aceea sacră, patronată de Afrodita Urania, divinitatea sub semnul căreia, în Charmion..., pământul se logodește cu cerul în marea unduire a ritmului universal. Deși operează cu asemenea delicate imponderabile, poetul modulează divers imnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
încăpățânează să n-o coboare niciodată pe pământ; platonizează inspirat, situându-și ofranda în spațiul misticii erotice, trecută prin filtrul spornic al creștinismului. Alte poeme postume recapitulează tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un fel de vorbire esențializată. Remarcabile sunt poemele de aparență narativă, în care poetul își povestește vedeniile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
sub sceptrul lui Iisus, „unicul Caesar”. Comparativ cu această tragedie travestită în fastuoase haine baroce, Alkestis se supune canoanelor antice, textul raportându-se cu o relativă fidelitate la piesa omonimă a lui Euripide. Astfel, ea este un trenos vibrând de dragoste și moarte. Măsura unei iubiri nemăsurate, ca aceea dintre regele Admetos și blânda Alkestis, nu putea fi decât moartea. „Sensibilitatea thanatică” a autorului se manifestă aici din plin. Scrisă în versuri care dau puternic iluzia metrului antic, Alkestis mizează pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
și aici ca model venerat de personajul principal, Grigore Vântu, care îl evocă în ambianța universitară ieșeană a anilor ’30, într-un roman cu caracter cvasidocumentar, Manuscrisul profesorului Grigore Vântu. Romane de introspecție, confesiv-lirice, clădite pe structura unor povești de dragoste, Împăcare și Ultimii ani atrag prin fluența și, pe alocuri, chiar tensiunea narațiunii, prin ușurința portretizărilor și ținuta discursului intelectual, dar ies din epocă datorită mai ales simplismului construcției și multiplicării supărătoare a datelor caracterologico-biografice la câteva personaje de prim-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
este o descoperire.” Pentru Arșavir Acterian, G. Bacovia este „un geniu trist”, „de un sentimentalism maladiv excesiv”, iar volumul de poezie Cu voi... reprezintă doar „expresia glacială a dezintegrării”, „zvârcolire în lumea tristeților dizolvante”. Eugen Ionescu recenzează Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, acuzându-l pe autor de superficialitate, deoarece, „îndrumat mai mult spre epica exterioară”, ar rămâne „cel mult un analist al sentimentelor primare nediferențiate”, în timp ce introspecția „nu se diversifică, nu se nuanțează”, „nu se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
paisprezece manuscrise de la Biblioteca Academiei Române și într-un manuscris din Biblioteca Muzeului Oltenia de la Craiova. Ediții: Doui amanți. Fileroth și Anthusa (compunere de Radu S. Câmpiniu), Brăila, 1857; Filerot și Anthussa (prelucrare de Ecaterina Jantil), Buzău, 1878; Înfocata și nenorocita dragoste a lui Filerot și Anthusei. O povestire foarte frumoasă în versuri, păstrată din batrâni, Brașov, 1900; Istoria lui Filerot cu Antusa, CPL, II, 89-122. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 129-131; Vasile Grecu, „Erotocritul” lui Cornaros în literatura românească, Cluj, 1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
care ți se-ntinde caldă, Mâinii de prieten sau de frate, Să-i răspunzi la fel cum ți se-ntinde, Merită această bunătate. Mâna care ți-a făcut un bine S-o păstrezi în minte-n orice zi, Este mâna dragostei de oameni Ți s-a-ntins de rău a te feri. Cerințe: 2. Selectează din text patru sfaturi pe care le dă poetul copilului. 3. Care sunt principalele lucruri pe care mama le-a făcut pentru copilul său? 4. Scrie
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
iar de pe mânerul spadei un mare rubin își răspândea reflexele roșii.Toata lumea rămânea uimită la vederea lui și toți își dădeau cu părerea despre frumusețea sa. Copiii îl asemuiau cu un înger, iar fetele toate îi făceau declarații de dragoste. Nu puteai să nu-i admiri măreția. Într-o noapte, un Rândunel tocmai zbura peste acea cetate. Suratele lui porniseră cu șase săptămâni în urmă, către țara Egiptului, dar el rămase în urmă căci nu se îndura să plece, purtând
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
puteai să nu-i admiri măreția. Într-o noapte, un Rândunel tocmai zbura peste acea cetate. Suratele lui porniseră cu șase săptămâni în urmă, către țara Egiptului, dar el rămase în urmă căci nu se îndura să plece, purtând mare dragoste unei Trestii. Spre toamnă însă, se simți însingurat și Rândunelul nostru apucă și el drumul Piramidelor. Dupa ce zbură o zi întreagă, ajunse pe seară în orașul străjuit de mărețul Prinț Fericit. Zări îndată frumoasa statuie și se bucură să
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]