56,095 matches
-
fiecare dimineață, rosteam în cor Tatăl nostru, la minister, tovarășul Mihăilă, un coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și eu ceva fru mos în mine: niște gene lungi și în toarse. Îmi aduc aminte odată, când am făcut cunoștință cu poetul George Lesnea, că mi-a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Ansamblului Armatei Roșii în sala Congreselor; așa se nimerise, după Cehoslovacia - un an de încercări, fiecare membru al delegației avusese dreptul să solicite gazdelor bilete pentru două spectacole în serile libere. Nu mai știu opțiunile lor; alesesem - fără să fiu comentat - acest concert al ansamblului dirijat de Grigori Alexandrov și un recital Cehov. Orice boală trebuie să aibă șansa ei, norocul ei în a se dezvolta. 3. Dacă va veni cineva să mă întrebe cum de am putut să mă duc
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
a condamnat vehement și constant compromisurile scriitorilor români, a fost grija pentru limba română (în sprijinul acestei supoziții vine și comentariul lui Virgil Ierunca la poezia lui Alfred Margul Sperber din cadrul „Antologiei“, acesta fiind singurul caz când criticul ține să comenteze un text selectat). Într-adevăr, în întreaga propagandă comunistă, limba română este pervertită, mutilată, anchilozată și, prin consecință, scriitorul român își pierde izvorul esențial. Poetul Nichita Stănescu spunea că limba română este patria lui. A fost, în mod cert, pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cele mai importante centre muncitorești din Transilvania, Mediaș. Am fost martorul atenției și interesului deosebit cu care oamenii muncii de acolo au primit Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu [Ă]. I-am auzit pe muncitorii și pe inginerii de la Vitrometan comentând cu multă pătrundere cele cuprinse în capitolele și alineatele valorosului document, care aducea în dezbatere și punea în lumină realitățile majore ale societății socialiste românești de azi. Am simțit însuflețita lor participare la lucrările înaltei Conferințe, a cărei importanță e
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care iubește laboratoarele, care înțelege calculele, care mângâie și mânuiește mașinăriile; Nicolae Ceaușescu, care citește, studiază, cunoaște toate marile probleme ale cugetării și care cugetă îndrăzneț, fiind filozof cu substrat adânc și cu reflecție spontană; Nicolae Ceaușescu, care admiră și comentează opera de artă, care e un iubitor de literatură, care e un mare orator, care e un scriitor și care, cu un extraordinar instinct artistic al necesității sufletești colective, știe și poate recurge la armele vrăjite ale poeziei. Toată intelectualitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
splendoare-n iarbă... Dar ce mi-a tras lovitura de grație a fost când s-a dus la masa cu sendvișuri, s-a aplecat nițel și i-am zărit dessous-ul. Ce crezi tu că purta? Chiloți tetra!“ „Adică moartea pasiunii“, comentez neinspirat și previzibil. „Da’ de unde! Nu înțelegi nimic!“, a ripostat A.A. „Uite cum devine treaba: o tipă ca asta și-ar fi putut permite să poarte orice chiloți ar fi vrut ea. Sau să nu poarte deloc. Dar nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Uneori, o lăsa taxiul la poarta noastră, drumul fiind prea prost până la ea. Era blondă, cu părul gros și lung, ochi albaștri și un trup destul de dolofan, alb. Stratul adipos era, bineînțeles, un semn de bunăstare de invidiat. Când vecinii comentau că Anca era prea grasă, știam cu toții că de fapt li se făcea gura apă, încercând numai să-și închipuie forma și gustul mâncărurilor cu care își hrănea greutatea. Efectul ei asupra mea sporea fascinația neputincioasă cu care îi miroseam
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și Transilvania 1872 p. 151 - 152. Autencitatea documentului poate fi pusă la îndoială din cauza formelor de exprimare diplomatică anormale și a hotărniciei cu multe românisme. Totuși nu există argumente definitive pentru a fi socotit fals. Noi nu avem căderea să comentăm autencitatea textului, dar am ținut să-l prezentăm cititorului pentru vechimea lui și pentru că face referiri la spațiul în care e plasat și satul nostru. Mai găsim în anuarul Institutului de Istorie din Cluj. Tomul IV din 1964 la pag
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
va prinde din urmă, ba chiar va întrece capitalismul la producția agricolă, în special la cea de carne, lapte și unt, pe cap de locuitor. Cică seara-n povești, când țăranii noștri de aci din Cârțișoara adunați pe tălpiță au comentat afirmația acestui mare căpcăun, mare conducător al lumii comuniste, Ion, eternul nostru mucalit, s-ar fi exprimat că n-ar fi rău să-i prindem pe capitaliști din urmă, dar atât, în niciun caz să nu le-o luăm înainte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
facă tot felul de distincții fine : persoană/persona, eu aucto rial / eu narativ, narațiune homodiegetică / narațiune hetero diegetică și alte chestii de-ăstea cu denumiri pom poase. Cu toate acestea, am întîlnit critici literari (Alex. ștefănescu este unul dintre ei) care, comentînd o narațiune la persoana I, se grăbesc să spună că auto rul face și gîndește ceea ce face și gîndește naratorul. Ei bine, eu vin în ajutorul unor astfel de critici și spun că ceea ce face și gîndește Dănuț am făcut
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aceste activități, Dumitru Dascălu rememorează obiceiul ca femeile, tinere sau mai înaintate în vârstă, să meargă cu lucrul una la alta. În timp ce mâinile lor harnice lucrau necontenit (tors, cusut sau împletit), ele stăteau de vorbă. Își împărtășeau bucuriile sau necazurile, comentau întâmplările cele mai recente sau mai răsunătoare, făceau schimb de modele și de experiențe dobândite în efectuarea lucrului de mână. Erau niște vizite reciproce de lucru utile în plan gospodăresc și reconfortante psihic. Pentru flăcăi și fete se organizau așa
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a operat alterări iremediabile, dar și aici neam străduit să respectăm substanța ideatică și estetică propusă de autor. De asemenea, prezenta ediție beneficiază de o remarcabilă prefață scrisă de mult regretatul cărturar și profesor Constantin Ciopraga. Editura Junimea Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași" "Nici confesiuni, nici memorii, nici jurnal" scria Eugen Herovanu despre Orașul amintirilor; și tot el spre finalul volumului utiliza termenii evocări și amintiri, "fără selecție și fără plan", reconstituiri în "liniile lor esențiale". Sigur este că meditase, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fost o consternare. Fiecare lovitură ne atingea pe noi; în plin; căci fiecare din ele sfărâma convingerile, bucuriile și emoțiile noastre. Campania aceasta ne-a întristat și demoralizat peste măsură. Coșbuc tăcea. Toată lumea se ocupa de cazul său; toate revistele comentau atacurile aceste; toate cercurile literare luau atitudine... Poetul singur nu spunea nimic. Și-mi aduc aminte de un articol din "Viața" lui Vlahuță, semnat de Vlahuță însuși, care se ocupa de situația aceasta, și care sublinia, cu o enervare stăpânită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ești nervos și când ne dai afară din tarabă. Complimentele mele cele mai devotate Doamnei Negruzzi la jeune malade și Domnișoarei Anicuța pe care o regret de a o fi văzut numai câteva momente. Te sărut, Pogor". SUMAR Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași"................................................................5 În căutarea trecutului 15 Despre un copil blond și o veche, încântătoare călătorie 26 Anii de școală 32 Internatul 42 Porumbeii lui Petre Carp 50 Imagini de altădată. 58 Aspecte de totdeauna. Călătorie în timp 65 Primăvară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
compar pe fratele și pe tatăl prietenului meu îmbrățișați în sufragerie cu alte persoane reale, Alvin și Lyle Straight. Bineînțeles că o fac doar așa, din joacă, și că nu vreau să demonstrez nimic. (2003) Culoarea scaunului Acum câtva timp, comentând Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, Cristian Tudor Popescu scria că îl interesează visele autoru lui tot atât de mult cum lar interesa ce culoare a avut scaunul lui de dimineață. În fine, trecând peste comparația urât mirosi toare, jurnalistul, ca exponent al maselor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cam ce mâncaseră aseară la cină sau ce gând îi vizitase ieri, pe când își făceau cumpărăturile. Chiar și când în platourile televiziunilor se aflau specialiști (constructori, geologi, seismologi etc.), situația semăna cu cea în care acordeonistul satului e pus să comenteze un concert al lui Sviatoslav Richter. E clar că evenimentul ia pus în mare încurcătură pe știriștii de la noi. A doua zi, sâmbătă, Observatorul Antenei 1 a expediat rapid catastrofa din Japonia (deși o avea trimisă la fața locului pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
157 țil zic ei, pentru că așa scrie la ziar. Numai că publicul lui Gigi & Irinel nu e compus numai din oameni săraci cu duhul, ci și din cei de la care - cum se spune - ai pretenții. Îi auzi pe mulți cum comentează amuzați sau indingnați gogomăniile pe care leau văzut la televizor sau povestesc despre vreun invitat deai lui Dan Diaconescu. „De ce te uiți la așa ceva?“, îi întrebi. „Ca să văd până unde se poate ajunge cu tâmpenia“, ți se răs punde. Sunt
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ale lui Sergiu Andon (plus memorabila replică a dumneavoastră „deacum mă puteți numi Dorin!“), fără nici o informație despre ce conține dosarul; apoi, pentru un aer de obiectivitate i se dă, scurt, cuvântul lui Dinescu, care e introdus cu „Mircea Dinescu comentează în sti lul lui consacrat...“, pentru ca în final să se acorde un amplu spațiu secțiunii pe care altădată o numeam „telegrame de adeziune“. „Politicienii din tot spectrul politic îl felicită pe Dan Voiculescu pentru gestul făcut“ - urmată de o serie
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
roșii constituia tot mobilierul din bibliotecă. Stăm față În față pe la mijlocul mesei. CÎnd am intrat citea și nota ceva În niște hîrtii pe care apoi le-a Împins la o parte. Acum se uita peste umărul meu În gol și comenta pentru sine. Aceasta e viața, trebuie s-o luăm așa cum este. Era vinovată și gata. Îmi dădeam seama că nici procurorul nu știa ce trebuie să dorească mai mult. Să eșuez eu, ca să scape el de o datorie penibilă? Nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
O priveam și nu-mi păsa ce voi găsi În cutia aceea... Și trebuia să mă opresc aici...) Poezia este Începutul și sfîrșitul gîndirii grecești, pentru că poezia se naște și din speranță și din regret. Între aceste momente, Întreaga Atena comentează seară de seară dezbaterile de peste zi din procesul lui Socrate. E, dealtminteri, perioada cînd În mintea lui Platon se dezvoltă gîndul de a-i exclude pe poeți din Republica sa ideală. Aceasta Înseamnă că Atena nu mai speră și e
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fost solicitată și a participat activ și eficient la elaborarea și redactarea unor valoroase lucrări cu conținut anatomo-farmacognostic, morfo-biometric, anatomo-ecologic, histo-anatomice și experimentale cu largă aplicabilitate în agricultură, silvicultură, horticultură și valorificarea pajiștilor. Pentru calitatea lor, cercetările efectuate au fost comentate, pozitiv apreciate și solicitate în țară și străinătate (Cehoslovacia, Italia, Turcia, Germania, Japonia, Australia, India), de către cei interesați în domeniul biologiei vegetale. Principalele sale preocupări au fost menționate în diferite lucrări de sinteză apărute în țară: Indexul botaniștilor din România
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Nimeni nu primește un cec în alb, dar faptul că Puiu, Porumboiu, Mungiu și Nemescu au fost premiați la mari festivaluri a redat încrederea celor care nu mai credeau că însemnăm ceva din punct de vedere cinematografic. Răzvan Brăileanu : Cum comentați sistemul de finanțare a filmelor prin CNC ? Alex. Leo Șerban : Este în continuare (iată continuitatea !) greșit, amestecând nepermis finanțările unor proiecte viabile cu cele ale unor produse moarte în fașă. După părerea mea, deși este paradoxal, succesele recente nu vor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Salonul Oficial de primăvară de la București. Diversitatea lumii pariziene, strâmtorările financiare, tumultul vieții, impresiile despre plastică din atelierele artiștilor bizari și rebeli, exersarea unor metode noi, toate acestea și încă altele, pe care cei în domeniu le pot observa și comenta judicios, au contribuit la aprofundări și la acumulări temeinice în viziune, stil și tehnică plastică, maturizându-l ca artist. În iunie 1931, pare entuziasmat de perspectivă de a schița „toate personalitățile politice, oameni de știință, toți profesorii de la facultatea de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cunoscuților, refac pas cu pas profilul spiritual al lui Viorel Huși, sortit unui zbucium derutant în a alege medicină sau artă. O fascicula aparte grupează în Amintiri despre tatăl meu emoționantă confesiune a Aurei Popescu. În prima parte reconstituie și comentează, în baza materialelor adunate, unele redate aici, traiectoria vieții lui Viorel Huși. În partea a doua, sunt redate momente din propria viață trăită alături de tată, mama și cei doi frați (Margareta și Valentin), copiii fiind născuți după 1950. Grijuliu, Viorel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
academie își va definitiva studiile la Paris. Oscar Han remarcă la pictor „desene vioaie, capricioase în linie, bărbătești, dar fără brutalitate, cu cotituri meșteșugite, neprevăzute și nemanierate” iar îndemnul lui Nicolae Tonitza rămâne emblematic pentru destinul artistic: „Merită văzut - nu comentat”. Cel mai atent observator rămâne criticul de artă Radu Ionescu, ale cărui bogate prezentări înglobează relevant trăsăturile temperamentale ale pictorului Viorel Huși, îi periodizează creația și descrie aspectele majore ale lucrărilor sale: „temperamentul sau agitat, continuu neliniștit, impermeabil impulsurilor sau
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]