55,711 matches
-
Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica populară, în: Ideea Europeană; Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
construită la începutul secolului al XIX-lea în satul Cârlig (comuna Popricani, județul Iași), la o distanță de 3 km nord de municipiul Iași. Ea se află pe un tăpșan, în partea de nord-vest a satului. În curtea lăcașului de cult se află cimitirul localității. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Biserica „Sf. Prooroc Isaia“ din satul Cârlig este atestată din anul 1816, ea fiind ctitorită de un ieromonah cu numele de Isaia
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
anul 1816, ea fiind ctitorită de un ieromonah cu numele de Isaia (de la care provine și hramul bisericii), cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Nu se cunoaște cine a fost acel ieromonah care a avut inițiativa construirii lăcașului de cult. Printre preoții care au slujit la această biserică se află preotul-duhovnic Gheorghe Pascu (1771 - 5 aprilie 1836), al cărui mormânt este situat lângă absida altarului. Biserica de lemn din Cârlig a aparținut o lungă perioadă de timp de Parohia Podgoria
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
domnitorul Vasile Lupu și care se află astăzi în perimetrul Grădinii Botanice din Iași. Aici se slujea sporadic de către parohul de la Podgoria Copou, cu prilejul hramului sau al evenimentelor religioase (botez, cununie sau înmormântare) din viața comunității rurale. Lăcașul de cult era friguros, pereții săi nefiind izolați, iar mobilierul era vechi și deteriorat. După aproape 150 de ani, la 20 aprilie 2001 (de sărbătoarea Duminicii Mironosițelor), mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reactivat Mănăstirea "Sf. Atanasie" din Podgorii - Iași
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
săi au trebuit să fie rearondați. În anul 2001, biserica din Cârlig a dobândit statut de parohie de sine stătătoare, fiind numit un preot-paroh. Începând de atunci, prin contribuția enoriașilor, s-au efectuat unele lucrări de înfrumusețare a lăcașului de cult: s-au izolat termic pereții bisericii, s-a realizat o frumoasă catapeteasmă din stejar sculptat și s-a achiziționat mobilier nou. În apropiere, s-a construit o casă parohială. Biserica are hramul Sf. Prooroc Isaia (sărbătorit în fiecare an la
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
înălțimea de aproximativ 0,75 m. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie, prinse de bârne cu șipci de culoare cărămizie. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Accesul în lăcașul de cult se face pe o ușă aflată pe latura de vest. Din pridvor se urcă în clopotniță. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului, absidele laterale și pridvorul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă la intrarea în pridvor
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
în prezent învelitoare din tablă. Accesul în lăcașul de cult se face pe o ușă aflată pe latura de vest. Din pridvor se urcă în clopotniță. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului, absidele laterale și pridvorul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă la intrarea în pridvor și cu trei ferestre (una în axa absidei altarului și două în absidele laterale). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
este un lăcaș de cult ortodox aflat în București, sectorul 1. 1926 - 1931: Biserică este construită de Casă Muncii CFR, după un proiect al arhitectului C. Pomponiu, pr. paroh Stelian Marinescu (1913 -1950) și pr. Alexandru Ionescu (1931-1950). 1944: Biserică este grav avariată în cutremurul
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
893, limba bulgară veche sau slavona a devenit a treia limbă oficială, recunoscută de biserici și utilizată pentru slujire dar și în literatura creștină. Deși cneazul a reușit crearea unei Biserici autonome, înalții ei ierarhi erau greci, iar cărțile de cult erau și ele în limba greacă, ceea ce împiedica eforturile convertirii populației la noua credință. Între 860 și 863, călugării bizantini de origine greacă Chiril și Metodie au creat, la porunca împăratului bizantin, alfabetul glagolitic, urmărind să convertească Moravia Mare la
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
discipolul său Sfântul Gall. Jonas din Bobbio scrie că Columbanus a fost activ în Bregenz, unde a întrerupt un sacrificiu de bere pentru Wodan (Odin). În ciuda acestor activități, de ceva timp, alemanii par să-și fi continuat activitățile lor de cult păgân, doar cu elemente superficiale sau sincretice creștine. În special, nu există nicio schimbare în practica funerară, morminte cu tumul (movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
1488 (în nava laterală nord-sud) îi aparțin probabil lui Jakobus Kendlinger. Biserica a fost renovată de două ori: prima dată în 1934 și a doua oară între 1992-2003 (cu fonduri de la Fundația Messerschmitt din Germania și de la Ministerul Culturii și Cultelor din România). A doua renovare a fost răsplătită cu Marele Premiu al Uniunii Europene pentru patrimoniu- premiul „Europa Nostra” (2005). Biserica funcționează acum și ca muzeu al artei saxone și centru cultural româno-saxon. Când sașii transilvăneni au trecut la luteranism
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măzănăești este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1925-1928 în satul Măzănăești din comuna Drăgoiești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
trei ferestre terminate la partea superioară în arc de cerc, dispuse astfel: una în axa absidei și celelalte două simetric față de aceasta. Biserica mai are încă patru ferestre similare, două în peretele sudic și două în peretele nordic. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși de intrare: una în peretele vestic al pridvorului, una în peretele sudic al acestuia și una în peretele sudic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Lucăcești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1890-1891 în satul Lucăcești din comuna Drăgoiești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. nu a fost inclusă pe Lista
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Drăgoiești este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1816-1819 în satul Drăgoiești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. Biserica de lemn din Drăgoiești
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
În anul 1774, satul Drăgoiești avea 47 de familii de țărani. Biserica de lemn din Drăgoiești a fost construită între anii 1816-1819 cu cheltuiala sătenilor. Ea a fost sfințită în 1821 de către episcopul Daniil Vlahovici al Bucovinei (1789-1822). Lăcașul de cult a fost dotat cu un nou iconostas în 1829, care a fost înlocuit în 1865 cu un altul mai nou, care a fost pictat în anul 1869. După cum atestă șematismele Episcopiei Bucovinei, Parohia Drăgoiești avea în 1843 un număr de
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
credincioși. Ea avea o biserică filială la Vorniceni (construită în 1905). În acel an, comunitatea ortodoxă din Drăgoiești era păstorită de preotul administrator parohial Dimitrie Teleagă (născut în 1864) și preotul cooperator Calistrat Caciur (născut în 1908). Deoarece lăcașul de cult se deteriorase odată cu trecerea timpului, în perioada păstoririi preotului paroh Gheorghe Roșu, au fost efectuate lucrări de reparații la biserică, care s-au întins pe durata a opt ani (1937-1945). După finalizarea acestora, lăcașul de cult a fost resfințit la
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
1908). Deoarece lăcașul de cult se deteriorase odată cu trecerea timpului, în perioada păstoririi preotului paroh Gheorghe Roșu, au fost efectuate lucrări de reparații la biserică, care s-au întins pe durata a opt ani (1937-1945). După finalizarea acestora, lăcașul de cult a fost resfințit la 28 octombrie 1945 de arhiereul Emilian Antal, locțiitor de mitropolit al Bucovinei. În anii '60 ai secolului al XX-lea, peste acoperișul inițial din șindrilă a fost așezată o învelitoare din tablă galvanizată. O nouă serie
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
plan triconc), cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală, precum și pridvorul pătrat, sunt decroșate față de restul corpului construcției. Biserica are o lungime de 26.60 metri, lățimea de 12.70 metri și înălțimea de 10 metri. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). Cele trei cruci aflate pe acoperișul bisericii au la bază o semilună confecționată din fier forjat. În interior, biserica este împărțită
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
bisericii au la bază o semilună confecționată din fier forjat. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În fiecare absidă laterală este practicată câte o fereastră terminată în arc de cerc. Inițial, lăcașul de cult avea o pardoseală din lespezi mari de piatră.
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Românești este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1759 în satul Românești din comuna Grănicești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. Biserica de lemn din Românești nu
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată. Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În fiecare absidă laterală este practicată câte o
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Humoreni este un lăcaș de cult ortodox construit la mijlocul secolului al XVIII-lea în satul Pârteștii de Jos și strămutat în anul 1892 în satul Humoreni din comuna Comănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces: una principală, aflată în peretele sudic al pronaosului, și alta secundară, situată în decroșul de sud al absidei altarului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Lămășeni este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1760-1762 în satul Lămășeni din comuna Rădășeni aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în partea din vale a satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a fost inclusă
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]