54,793 matches
-
fiu la treapta persoanelor rele și nici de un fel de drog. Știu, și sunt sigur, chiar și pentru cei dependenți există o soluție, dacă ți-i cont de sloganul: Fii conștient, viciile omenirii îți opresc zborul copilăriei, adolescenței, fericirii, dragostei. Suntem responsabili față de noi, de faptele și deciziile noastre. Zilnic trebuie să ne informăm, să cugetăm și să luăm decizii importante. Nu fi indiferent de soarta ta omule, scapă de aceste vicii care zilnic te sugrumă și îți taie zborul
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Revenco Dumitru, Jangă Snejana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2012]
-
Tatălui meu, PANAINTE FORȚU, distins profesor cu har divin pentru multe generații de elevi și de la care am deprins dragostea de cunoaștere și pasiunea pentru lumină. Optica, alături de mecanică, reprezintă două din domeniile fizicii cu rădăcinile cel mai adânc înfipte în istoria omenirii. Astăzi optica cunoaște o puternică dezvoltare, cu largi perspective de viitor. Practic nu există domeniu al științei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939), Critice (I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
simplu abandonat. Alte modificări: Bufonul este eliminat, cele două acțiuni sînt condensate, Edmund joacăun rol important, nebunia este explicată înainte de apariția regelui Lear nebun, de la inceput aflăm că între Cordelia și Edgar este o legătură amoroasă, iar neparticiparea la testul dragostei pentru rege este explicată romantic, în sensul că fiica cea mai mica testa de fapt iubirea lui Edgar. Țațe simplifica, de asemenea, limba, întrucît el găsea imaginile lui Shakespeare "ciudate și surprinzătoare". De asemenea, încearcă să motiveze toate acțiunile. Cordelia
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Garrick pune în scenă o versiune cu textul lui Țațe, dar cea mai mare parte a originalului shakespearian este repus în drepturile lui. David Garrick (1717-1779), marele actor, deși a omis multe din adăugirile lui Țațe, a reținut scenele de dragoste dintre Edgar și Cordelia și happy-end-ul. 1765 Samuel Jonson (1709-1784) accepta happy-end-ul lui Țațe: Am fost cu ani în urmă așa de șocat de moartea Cordeliei încît nu știu dacă aș mai fi suportat să recitesc ultimele scene ale piesei
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
marele interpret al lui Hamlet, Richard III, Lear, Romeo, Shylock, joaca într-o producție semnată de Robert Elliston rolul regelui Lear. Spectacolul a fost puternic influențat de concepțiile lui Lamb și Hazlitt. Sfîrșitul tragic este restaurat, rămînînd însă scenele de dragoste. În continuare, Bufonul nu apare pe scenă. 1826 În America are loc un spectacol cu piesa Regele Lear în care rolul titular este interpretat de Edwin Forrest. 1834 William Charles Macready (1793-1873), într-un spectacol la Teatrul Covent Garden, repune
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Țațe foarte serios pe treabă: a strunit juvaerurile și le-a șlefuit răzbunător, a omis lucrurile cele mai mărețe, printre care și pe Bufon, a lustruit ce a mai rămas pînă a ajuns un lucru comun, a introdus scene de dragoste, a trimis-o pe Cordelia într-o peșteră confortabilă, împreună cu iubitul ei, să-și usuce hainele și să se încălzească, în timp ce bătrînul tata nebun și fără adăpost rătăcește fără nici un rost pe un deal pustiu; și, în sfîrșit, îl răsplătește
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
asemenea, comparația dintre Porția și Cordelia îl face să teoretizeze asupra mecanismului psihologic al refulării și înlocuirii prin contrariu care explică preferință pentru Goneril și Regan. Cît despre Lear, acesta a atins vîrstă cînd el ar trebui "să renunțe la dragoste și să aleagă moartea, împrietenindu-se mai întîi cu necesitatea morții" Sigmund Freud, Collected Papers, IV (1934). William Devlin, un actor cu figură olimpiana, dar foarte tînăr, va juca în spectacolul de la Teatrul Westminster. Îndeplinea toate condițiile unui bun rege
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pe acesta la nebunie, iar fiicele sale diabolice l-au lăsat pradă sălbaticiei, urmînd ca, în cele din urmă, metaforica roată de foc să-l purifice de hubrisul sau. După cum era de așteptat, mi-am început pelerinajul la Agapia, simbolul dragostei divine, si am urcat apoi într-un ținut rece și armonios unde pustnicii se adunaseră cu multe secole în urmă în timpul celor mai importante sărbători ale calendarului creștin, ca mai apoi să ridice pe acele meleaguri capele din lemn și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
petrecut departe de grijile lumești, deoarece doar în singurătate puteau ei găsi înțelepciune și regenerare spirituală. Văzîndu-se izolat, lipsit de toate privilegiile sale regești, în acea cocioaba de pe cîmp, întrun moment de revelație, Lear pare a descoperi semnificația compasiunii și dragostei umane. În acel loc, pentru prima dată în piesa, Lear cugeta la situația mizera în care se află un alt personaj, "valetul" sau, bufonul. Pentru cei ce intenționează să interpreteze aceastătragedie drept un simbol al mîntuirii creștine, scena în discuție
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
care începe că un basm, cu imaginea unui bătrîn superficial ce renunța prostește la tron și își împarte regatul între două fiice nevrednice. Prin această, el o dezmoștenește pe mezina, Cordelia, care îl iubește, dar refuză să îi mărturisească o dragoste ipocrita și josnica. Goneril și Regan, fiicele sale prefăcute, refuză mai apoi să onoreze condițiile moștenirii lor și să-i facă pe plac tatălui care dorește să-și păstreze suita regală și să fie tratat pe masura rangului sau, cu toate că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tineri, pe cînd far' Povară mă tîrăsc spre moarte. Fiu Cornwall, Si la fel iubitor, fiu Albany, ' N-acest ceas, voim ferm a da-n vileag Fetelor zestrea, cearta-n viitor S-oprim acum. Prinții, de Franța și Burgundia, În dragostea rivali a feței mici, Mult timp la curte-n amoros sejur Au fost, și vor răspuns.Spuneți-mi, fetelor (Since now we will divest uș both of rule, Interest of territory, cares of state), Which of you shall we say
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
aceste datorii, cum este drept, Te-ascult, te-iubesc și te cinstesc nespus. De ce-au surorile bărbați, de zic C-au drag de tine doar? Eu, de-oi nunți, Soțul ce-mi va primi făgada va lua Și jumătatea dragostei și grijii; Desigur, n-o să mă mărit că ele, Iubind pe tata doar. LEAR: Ți-e inima-n ce spui? CORDELIA: Da, bun stăpîn. LEAR: Atît de tînăra și-atît de aspră? CORDELIA: De tînăra, milord, și-adevărată. LEAR: Fie,-adevărul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
porți, Surghiun e-aici și slobod peste porți. (Cordeliei) Zeii te ieie, fata,-n pază lor, Gîndul ți-e drept și graiu-ți adevăr. (Către Regan și Goneril) Grăiri mari fie-n fapte-a se proba, Ca bun rod vorbele de dragoste să dea. Deci Kent, o prinți, vă zice-adio-acum; Purta-și-va pașii vechi în nou tărîm. (Iese) (Trîmbițe. Intra Gloucester cu regele Franței, ducele de Burgundia și suitele) GLOUCESTER: Sînt Franța și Burgundia, nalt stăpîn. LEAR: Lord de Burgundia, Noi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vrei, sau s-o lași? BURGUNDIA: Mă iartă, Șir, S-aleg nu pot în astfel de condiții. LEAR: Dar, las-o. Căci, pe cel ce m-a făcut, Ți-am spus avutu-i tot. (Către regele Franței) Mărite rege, De dragostea-ți n-aș vrea să mă despart Te-unind cu ce urăsc, deci te conjur, Întoarce-ți dragul pe-un mai vrednic drum, Decît spre cea pe care firii-i e rușine S-o recunoască-a ei. FRANȚA: Foarte ciudat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pînă-acum ți-era odor, Miez laudei și vîrstei un balsam, Preabuna, dragă, în așa scurt timp A fapt ceva grozav, cît s-o dezbrace De-ale favorii falduri. Sigur, vina ei Trebui' să fie contra firii-atît, Că-i monstruoasa,-ori dragostea, ei dată, Greșală-i ceea ce să cred de ea, Ar fi un gînd ce rațiunea far' Miracol nu-mi inculca. CORDELIA: I yet beseech your Majesty, If for I want that glib and oily art To speak and purpose not, since
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vă repeziți cu violența la el, necunoscîndu-i planul, s-ar face o spărtura adîncă în onoarea voastră și s-ar rupe în bucăți inima supușeniei lui. Îndrăznesc să-mi pun viața pentru el, ca a scris asta ca să-mi încerce dragostea pentru domnia voastră, și fără nici o intenție primejdioasa. GLOUCESTER: Așa crezi? EDMUND: Daca domnia voastră crede de cuviință, vă voi pune eu într-un loc de unde ne veți auzi vorbind despre asta, și prin asigurarea auzului să aveți propria confirmare, si asta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
bolnavă. LEAR: De ce n-a venit ticălosu-napoi cînd l-am chemat? CAVALERUL: Sire, mi-a răspuns pe șleau că nu vrea. LEAR: Nu vrea? CAVALERUL: Măria-ta, nu stiu care-i pricina, dar, după părerea mea, Înălțimea voastră nu este tratată cu dragostea respectuoasa cu care ați fost obișnuit; este o mare scădere a cuviinței, vădita atît la slujitorii casei, cît și la ducele însuși și la fiica voastră. LEAR: Ha! Așa spui? CAVALERUL: Vă rog să mă iertați, stăpîne, daca greșesc, dar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ajutîndu-l pe rege, aceasta va întări și mai mult bănuiala-mpotrivă-i. (Tare) Voi persevera pe calea devotamentului, cu tot conflictul între acesta și sînge. CORNWALL: Îmi pun toată-ncrederea-n ține; și vei găsi un tată mai bun în dragostea mea. (Ies) SCENĂ 6 (O încăpere într-o fermă de lîngă castel. Intra Gloucester, Lear, Kent, Bufonul și Edgar.) GLOUCESTER: Aici e mai bine că sub cerul liber, mulțu-miți-vă și cu atît. Am să vă mai aduc pe cît pot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
britană vine-n marș aici. CORDELIA: Știam deja. Și sîntem pregătiți Ca să-i primim. O, tata drag, Eu pentru interesul tău fac tot. Și de aceea marea Franța De jalea-mi, de rugi plînse s-a-ndurat. Nu-umflată-ambiție armele ne-incită, Ci dragostea și-al tatălui meu drept. De l-aș putea vedea și-auzi curînd! (Ies) SCENĂ 5 (O încăpere în castelul lui Gloucester. Intra Regan și Oswald) REGAN: Oastea cumnatului e-n cîmp? OSWALD: Da, doamnă. REGAN: El în persoana? OSWALD
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
însumi de milă/ uneori sunt silit s-o prind de urechi/ ca pe un elev ascuns de teama pedepsei/ sau ca pe o pradă// dar cruzimea și riscul nu mă rușinează/ ci mă umplu cu un fel de dibăcie din dragoste/ nu e de mirare: i-aș fi croitorul/ care și legat la ochi îi coase veșmintele” (Poezia). Dintre cei doi termeni contrastivi ai poemului, mai relevant este primul, cel al definiției negative, refulată într-un regim neașteptat de discursiv. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
deschiderea mai multor fișiere livrești (cel mai evident vizând pastișarea „trucajului” mitologic din Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov), Timpul celor aleși poate fi citit ca roman de descriere a mediilor (monden-universitare), ca eseu filosofic altoit pe o poveste de dragoste (tratată excesiv romanțios), dar și ca roman mitic cu irizații mistice. Într-un grup de intelectuali snobi își fac apariția „zeii păgâni” Fausta și Konstantinos, ființe semifantastice și iluzioniști ai proiectării temporalității, în care se concentrează fascinația romancierei pentru timpul-clepsidră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
timpul-clepsidră, deturnabil spre trecut sau proiectabil spre mitologic. Ei joacă rolul de catalizatori ai metamorfozelor sufletești suferite de „cei aleși”, lingvista și romanciera Maria și esteticianul Vizanti, între care ajunge să se țeasă, printr-un intermezzo livresc, o poveste de dragoste. Prin formula romanului în roman - acestea sunt capitolele eliminate de cenzură în prima ediție - se deschide altă breșă ficțională sau metaromanescă, iar scrierea primește implicații parabolice sau mistice. Riscul investirii de tip bovaric în propriul personaj se vede mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Dorgelès, Plecare, București, 1931 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Peter Neagoe, Vifor, București, 1936 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Contele de Lytton, Antony, viconte de Knebworth, pref. J. M. Barrie, București, 1939 (în colaborare cu Costache Popa); François Mauriac, Pustiul dragostei, București, 1942 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); K. D. Ușinski, Cocoloșul, București, 1949; Charles Dickens, Aventurile lui Oliver Twist, I-II, București, 1944 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Evgheni Lann, Dickens, București, 1950 (în colaborare cu N. Zdetovețchi); A. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]