5,710 matches
-
este un roman în patru părți, capodoperă a scriitorului anglo-irlandez Jonathan Swift, scris sub pseudonimul de "Dr. Lemuel Gulliver", în care fantezia autorului se împletește cu o aspră satiră socială. Editorul cărții a publicat prima ediție în 1726 cu numeroase modificări aduse textului original, temându-se că anumiți cititori ar fi fost ofensați de unele pasaje ale povestirii. O versiune integrală apare în anul 1735
Călătoriile lui Gulliver () [Corola-website/Science/301023_a_302352]
-
roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban; după alte surse denumirea ar proveni din configurația circulară a drumurilor care străbat satul. Localitatea se află în apropiere de "drumul mare" care străbate și în prezent hotarul de est al satului Colacu, venind
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
Galați. Trăind în împrejurări de multe ori nu dintre cele mai ușoare, populația Independenței și-a cultivat ogorul, a crescut animale, a folosit resursele locului, s-a preocupat de unele activități meșteșugărești, comerciale și de servicii. Toate acestea s-au împletit și au dat naștere unei dezvoltări specifice, localitatea Independența ajungând una dintre cele mai importante așezări rurale din județ, în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu, Independentă). Activitățile economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
bază a locuitorilor comunei Ungheni a fost și este agricultură. Dar în trecut, nevoia i-a învățat pe aceștia să-și meștereasca singuri uneltele și obiectele de care aveau nevoie. Iarnă în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, împleteau coșuri din nuiele, rogojini de papura,etc. Existau de asemenea fierarii și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași, fie din localitățile învecinate
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
pare ciudat de suspect. Explicația, simplă, este doar aceea că toponimicul, prezent în mai multe puncte de hartă, a produs ezitare și incertitudini. Posesiuni nobiliare încep să apară în zonă de la finele secolului al XIII-lea. Ele au fost mereu împletite cu cele ale episcopilor transilvani. Toate referințele secolului al XIV-lea sunt eronat transferate de la cetatea Gogan-Varolea (jud. Mureș), care purta și ea numele de „"Ujvár"”. În același timp, nu dispunem de nici un fel de date care să ateste funcționarea
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
VI-lea î.e.n.; obiecte etnografice (ceramică locală, obiecte casnice, mobilier etc); monede. Centrul satului, azi prevăzut cu un frumos parc, a găzduit, la 26 martie 1909, o impozanta adunare a socialiștilor locali și a maselor din satele învecinate. Atelierele de împletit nuiele din Frumușeni realizau frumoase obiecte răspândite în toate colțurile României și în zeci de state ale lumii. Folosindu-se de experiență seculară, ca și de posibilitățile oferite de materia primă special plantata și aclimatizata aici, rachița roșie hibrida, sute
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
răspândite în toate colțurile României și în zeci de state ale lumii. Folosindu-se de experiență seculară, ca și de posibilitățile oferite de materia primă special plantata și aclimatizata aici, rachița roșie hibrida, sute de muncitori se ocupau cu artizanatul, împletind cele mai variate coșuri și alte articole, în sute de modele.
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
must dădeau decima la „Curte”. La 1845 era Popa aici Trifon, având credincioși 124 familii. Avântul revoluționar care a „răvășit” vechile orânduieli în toată „bătrâna” Europă se face simțit și în Transilvania anului 1848, unde problemele eliberării sociale s-au împletit strâns cu cele ale eliberării naționale de sub stăpânirea hasburgică. Locuitorii Stremțului s-au organizat sub conducerea tribunului Suciu Gheorghe fiu al satului și s-au alăturat oștirii lui Avram Iancu. Arestarea lui Avram Iancu la Zlatna a declanșat nemulțumire în
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
în posesia unui locuitor al comunei (Ștefan Păun), dar și fragmentele istorice aflate la Muzeul de Istorie și Arheologie din județul Prahova, confirmă locuirea acestei comune în [[secolul IV]]. Atunci, oamenii trăiau în case și bordeie de lemn, cu pereții împletiți cu nuiele și lipiți cu lut și se ocupau cu păstoritul, cultivarea pământului sau ridicarea de turnuri, turnuri care datează în comuna Fulga din prima vârstă a fierului, și anume din [[Hallstatt]]. În plus, obștea sătească existentă în timpul stăpânirii romane
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
din material textil mai tare, sau chiar din sfoară împletită lat în 6,8,10cm cu care se leagă cioarecii, pantalonii, ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de voal cu zgardă de bănuți din argint, iar în picioare opinci sau ghete înalte. Fetele își împleteau părul în cosițe, iar nevestele își transformau cosițele într-un coc numit „conei”. Ambele costume în mare parte erau confecționate în casă, costumul de sărbători deosebindu-se de cel de „purtat” prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
prelucrarea lemnului, creșterea animalelor și dezvoltarea turismului rural. Condițiile naturale, resursele materiale și umane divizate judicios într-un astfel de proiect ar putea face ca, în câțiva ani, Idicel-Pădure să se transforme într-o localitate în care tradiția să se împletească în mod fericit cu modernismul. Dar mai precis, o localitate în care oamenii au de arătat că, într-un cadru natural superb, obiceiurile și tradițiile pot fi păstrate și continuate chiar și într-o epocă în care direcția predominantă pare
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de 0.8-1m pentru bătut laptele la obținerea untului. La terminarea operației de extragere a untului în < bădăni> rămânea laptele bătut < zara>, care este foarte gustos (se folosește și în prezent). Pentru pelucrarea lânii și cânepii, tors, în vederea folosirii la împletit diverse confecții se foloseau furci și fuse, care erau confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu ciorapi de lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se aduc din pădure și mlădițe de fag care vor servi la confecționarea arcului coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor servi la ridicarea coroanei. Uneori pregătirile pot începe înainte de Sâmbăta Mare, ziua în care se împletește și se ridică coroana. Unii flăcăii mai harnici acționează din timp aducând materialele necesare, pentru ca în
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
care vor servi la confecționarea arcului coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor servi la ridicarea coroanei. Uneori pregătirile pot începe înainte de Sâmbăta Mare, ziua în care se împletește și se ridică coroana. Unii flăcăii mai harnici acționează din timp aducând materialele necesare, pentru ca în ziua de sâmbătă să aibă totul la îndemână și să termine coroana mai repede. Există oarecare rivalitate cu privire la cine termină mai repede, boiștenii sau
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
80 - 90 centimetri, ceea ce dă la înălțarea coroanei o distanță de 160 - 170 cm între durghinețe. Operațiune de împletire a durghinețelor cu cetină este foarte simplă și constă în legarea efectiva a cetinii de durghinețe cu ajutorul unor sârme. Cel ce împletește coroana are permanent grijă ca nu cumva să rămână spații libere, locuri neacoperite cu cetină. Fixarea cetinii atât pe durghinețe cât și pe arc trebuie să fie bine făcută pentru ca vântul să nu dezgolească de cetină coroana. Se lasă neîmpletită
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Se lasă neîmpletită o porțiune de 150 cm de la baza durghinețelor. Aceasta va intra în pământ, așa că împletirea in acest loc nu este necesară. De la pământ în sus durghinețele au în general 10,5 - 11 m. După ce durghinețele au fost împletite se trece la confecționarea arcului. Acesta se face din mlădițe de fag și se prinde în continuarea celor două durghinețe, așezate paralel. Între durghinețe și arc se așază un par orizontal pentru fixare care depășește cu 20 - 25 cm în
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
introdusă. În timp ce o parte dintre băieți o ridică din ancore, alții o împing din partea opusă cu crăcanele, susțin-o în același timp pentru a nu veni înapoi. O parte dintre băieți se îngrijesc să introducă coroana, acea parte rămasă ne împletită din ea cât mai drept în cele două gropi, dirijând-o prin lovituri succesive de mai. Este o adevărată muncă în echipă, fiecare cunoscându-și locul și știind ce are de făcut. Dacă un singur om greșește poate compromite munca
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Hristos. E o manifestare a bucurii Învierii realizată într-un mod deosebit, special. E drept că, pierzându-se în negura timpurilor, semnificația focului învârtit de flăcăi deasupra capului ar putea fi și aceea de alungare a spiritelor malefice. Sacrul se împletește cu profanul într-un spectacol de sunet și lumină dat de clopote bisericii și de manșoanele de cauciuc aprinse pe care cu măiestrie le învârt băieții. În general cei care au fost la coroană vin și ei la biserica pentru
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Mediu acuarela a fost folosită în Africa de Est și în toată Asia, din Orientul Mijlociu și până în Extremul Orient (unde era adesea combinat cu laviul). Se cunosc numeroase acuarele care aparțin artei persane, din Iran. În Occident acuarela s-a împletit cu arta miniaturilor și a portretelor. Albrecht Dürer (1471-1528) este unul dintre primii maeștri ai acuarelei, folosind-o împreună cu tehnicile de desen în tuș și guașă. El a pictat o serie de acuarele cu plante și animale, precum și peisaje. În
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și veselie după munca efectuată. Cea mai îndrăgită și mai plină de fast era claca de secerat, în urma căreia se împletea din cele mai frumoase spice de grâu, o cunună, care era adusă în sat cu cântece și alai, udată pe drum de flăcăi și adusă la casa gospodarului, unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de ajutorare și petrecere, dar având și rol de a pregăti formarea unei noi familii. Fetele își chemau și drăguții, care legau snopii, îi adunau și îi puneau clăi. După ce terminau de secerat, fetele alegeau spicele cele mai frumoase și împleteau o cunună. Se alegea apoi, dintre secerătoare, o fată, cea mai frumoasă și mai vrednică, care trebuia să ducă cununa, pe cap, până la gazdă acasă. Ea era fie drăguța flăcăului gazdei, fie una dintre neamurile gazdei, fiind dinainte numită de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]