7,005 matches
-
să fii și n-o să-mi spui tu mie că directorul ți-a promis chestia asta. Știu exact ce ți-a promis, că dacă vei reuși să faci o bună impresie, o să te promovăm, da, dar asta, ehei! mai târziu încolo și în nici un caz la bibliotecă." "N-am spus că mi s-ar fi promis acest post, și dealtfel nici nu mă interesează, spusei foarte hotărât. Tata a vorbit în numele lui, orice tată își dorește ca fiul său să ocupe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pot colabora, chiar dacă ași trata teme care să nu se preteze la nici un fel de ambiguități?" " Da. dar ceva mai tîrziu..." "Adică? Cât de tîrziu?" "Mai tîrziu! repetă el cu o sugestie în glas, adică într-un târziu nedefinibil, mai încolo, când o să se uite articolul apărut... Se mai schimbă optica, surâse el, mai sânt schimbați oamenii..." Or, atât oamenii cât și optica se schimbă greu, sau dacă se schimbă mai repede nu e sigur că se schimbă și pentru mine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vaită indignat. "...Ah, cât de prost poate să ajungă un bărbat când îi cade așa, în mod unilateral, cu tronc, după o muierușcă. Se plimbau așa pe marginea râului. Zici că mă iubești? mormăi el cu dispreț, arătând cu capul încolo, spre o albie fictivă de râu. Ei, aruncă-te în apă! Că hâr, că mâr, Bacaloglu nu știa să înoate, dar îi era rușine să spună. Nu te-arunci?" susură el imitînd-o pe fetișcană ca și când ar fi avut o limbă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-te tu, dragă, și potolește-i..." "Sînt și ei curioși, zise Ciceo, ce poți să le faci, așa eram și noi..." Nu, că numai sâmbătă seara îi apucă, zise Lavinia, și numai când vii tu pe la noi, mi se adresa, încolo își văd de-ale lor, ba chiar fac și treabă după ce își termină lecțiile, îi trimit la piață, spală vasele..." "Silvia nu e încă la școală?" zise Ciceo. "Tocmai, spusei, a început și ea în anu-ăsta și așa am reușit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și că ași fi putut s-o fac să mă ajute să-mi văd fetița, îi mărturisii acest lucru. Ea se uită în cu totul altă parte decât la mine, în timp ce îmi șopti să plec și s-o aștept mai încolo, după colț, să n-o vadă soldatul. Se întoarse după o jumătate de oră și ne îndepărtarăm mult de casă până ce începu să vorbească. De ce, o întrebasem, se hotărâse să se angajeze aici? A silit-o cineva? "Ba nu m-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe ceafa ei de cariatidă, pe umerii ei îndoiți, dar nu încovoiați, ca să-și acopere cu brațele sânii (altă avere care nu trebuia expusă), în timp ce noi ăștia, neliniștiți, implicați în drame care ne desbinau și care ne plimbam încoace și încolo sub impulsul unor gânduri și sentimente fără rost, eram cei care pieream, care ne destrămam ca fulgii de păpădie pe care îi vedea ea pe câmp zburând la cea mai mică suflare a vintului. O imitai și mă oprii și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mâncarea n-are gust, n-are miros, un fel de material plastic! Oul n-are gălbenuș, pasărea n-are grăsime, porcul mănâncă praf de pește, vita mănâncă pesticide, și atunci ce valoare au alte realizări? Aleargă cu mașinile încoace și-ncolo? Ei și?" "Mă, tete, zise bunicul, dacă ai auzi că alții spun de noi tot felul de prăpăstii, ce-ai zice? Ai fost acolo să vezi? Tu citești tot felul de prostii prin ziare și le crezi!'' Nu, bunicule, sânt
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cheile.) Da, erau pești, se vedeau înotînd în adâncurile limpezi ale apei. Dinspre deal cobora susurând printre micuțe stânci un pârâu, intra pe sub un pod alb de lemn de frasin și dispărea în piscină, ca să iasă douăzeci de metri mai încolo, pe partea cealaltă, pe sub un pod de astă dată de beton, țâșnind de sub el cu o oarecare furie de cascadă mică prin care auzul îți putea imagina una mare. Piscina avea bordură naturală, din mari pietre albite în afară și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu o oarecare furie de cascadă mică prin care auzul îți putea imagina una mare. Piscina avea bordură naturală, din mari pietre albite în afară și înverzite în adâncurile apei. Da! Frumos acvariu!", zisei, contemplând păstrăvii care țâșneau încoace și încolo pe fundul bazinului. Nu e acvariu, zise ea, se fac mari, se pescuiesc și îi arunci direct pe jăratec, așa vii..." " Da, zisei, ce rafinament, am auzit, le prinzi în ei chiar svîcnirea vieții și o mănînci..." Ea chicoti și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ușă din stânga și, fără să se oprească, văzui în treacăt baia (nu mă mai mirai cât era de mare, abia observai chiuvetele, oglinzile, faianța de un verde-stins) apoi ieșirăm pe un alt coridor... Ea chicoti... "Camera mea e ceva mai încolo și în dreapta aveam și baie, dar când eram mică mă făceam că uit și intram în a părinților și o prindeam pe mama stând pe veceu. Scotea un țipat și o lua la fugă spre dormitor, încercînd disperată să-și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
însă acum zadarnic, fiindcă fata, pe el, nu-l mai auzise. Se făcuse brusc albă la față în clipa când individul de la orășenesc, după ce o manipulase în fel și chip punînd-o să se sucească și să se răsucească încoace și încolo cu mâna ridicată, îi spusese năpârcă. Masa compactă a celor din fund începu iar să scandeze, nu mai mi-aduc aminte ce fel de lozincă. Somnambulă parcă, fata o luă încet spre ușă. Bineînțeles că fu oprită cu râsete sarcastice
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pământului putusem s-o trăiesc pe aceea a închircirii și a încătușării... Tăcerea domnea asupra întinderilor de zăpadă! Pârtia peste care dădurăm la cota 2000 era amețitoare. De pe creasta muntelui cobora tot în munte, într-o vale adâncă însoțită mai încolo de un cablu de care erau agățate scaunele de întoarcere, care urcau neîncetat cu o mișcare lină și sigură: în peisajul sălbatic și pustiu, îți dădeau certitudinea că în nici un fel, orice s-ar întîmpla, nu vei rămâne părăsit în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de chesoane, al său se deschidea primul. Se ridică în fund și-și masă cu vigoare brațele și picioarele. Burke se ridică din chesonul din față și locotenentul... cum îi zicea lui?... a, da Gorman, făcu la fel, ceva mai încolo. În celelalte chesoane se găsea restul detașamentului care se îmbarcase la bordul lui Sulaco: opt bărbați și trei femei. Acești militari erau ieșiți din comun, fiindcă aleseseră să-și riște viața în cea mai mare parte a timpului lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
tine și nu suntem obișnuiți să ne târâm. Ești sigură că știi unde ne găsim? ― Bineînțeles. În glasul ei era dispreț, ca și cum Ripley pusese o întrebare tâmpită. ― Și știi cum să ajungem în zona de aterizare? ― Da, avansează. Puțin mai încolo, tunelul ăsta se lărgește, după aia, o luăm la stânga. ― Se lărgește? repetă Hicks, a cărui voce se repercută în conducta metalică. Când om fi acasă, fetițo. o să-ți cumpăr cea mai mare păpușă, sau ce-oi vrea tu. ― Un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
piele, la organele sale interne, sau la vase de sânge, sau la nervi; și n-ar fi trebuit să fie smulse. Oricum, nu spuse nimic atunci când mâinile și degetele Vocii Unu îi atinseră pielea. Și traseră. Și smulseră. Și mișcară încolo și încoace tuburile ca să le poată scoate. De fiecare data obiectul acțiunii era unul dintre tuburi, care fură smulse unul câte unul. Nu-l durea nimic, ceea ce-i păru interesant și-l umplu de ușurare: dar nu se putu opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
din moment ce i-am trimis acolo, aș putea să-i și aduc înapoi aici. Vocea din mintea sa, de la acea distanță uriașă, schimbă brusc subiectul. Dar aș face mai bine să te previn. După cum ai înregistrat, fără-ndoială pe când mă transportam încolo și încoace, prin metoda dodecimală în eforturile mele de a-i pune la punct pe Scoh-Oescendentaul și Enro cel Roșu super-creierul și-a extins capacitatea de a urmări pe perioade din ce în ce mai lungi modificările din diferite zone "fotografiate" în care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de oameni se aflau acolo în clădirea care ardea? Ce nivel de tehnologie? ...Evident, nu putea afla imediat. Gosseyn avu acest gând conștient, care cerea amânare. Și văzu că băiatul se vârâse aplecat pe sub copacul care ardea mocnit și umbla încolo și încoace de-a lungul marginii aflată sub el, și-și arunca când și când ochii peste margine. Brusc Enin îl strigă e - Cred că am putea coborî mai bine pe-aici. Arătă spre panta înzăpezită care părea mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
reconstruit. Gosseyn care observase că mesajul și vocea erau înregistrate - în mod automat - de casetofonul de cabinet, reuși să-și revină din șocul produs de amenințarea neașteptată, tocmai pentru a spune: - Ai grijă să te îmbraci călduros, din momentul acesta încolo! Urmă o pauză la celălalt capăt al firului. Apoi, aceeași voce, dar cu un ton uimit în loc de amenințare, spuse: - Ce prostie mai e și asta? Bang! Receptorul de la celălalt capăt fu trântit. "...După telefonul acesta, analiză Gosseyn, sunt înclinat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
o problemă foarte complicată, spuse el, o să mă gândesc ce e mai bine să se facă, din punctul meu de vedere. Când, un minut mai târziu, Crang deschidea ușa de la intrare, un roboplan ateriză pe alee la cincisprezece picioare mai încolo. Când atinse solul, se deschise o ușă și vreo zece bărbați în uniformă săriră jos. Se împrăștiară și ocupară poziții de-o parte și de alta a ușii. După moda veche, în care se dădea onorul, fiecare soldat pocni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
oftă. - Păcat. Se pare că va urma criza și că ei este unul implicat. Crang rosti încruntat: - Și, ca totul să fie și mai și, un bărbat, o femeie și un băiat tocmai au ieșit din clădirea aflată ceva mai încolo de clădirea cu două etaje, și vin spre noi. Gosseyn nu spuse nimic și nici nu privi în direcția indicată. Atenția sa era îndreptată asupra acoperișului cu două etaje, unde omul stătea ghemuit în spatele streșinii care dădea spre stradă; Oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
avea de-a face cu înțelesul înțelesurilor; așa că, evident, s-a gândit la asta și a apărut cu o extra-simplificare. Traversară parcul în timpul cât discutaseră și acum se aflau lângă un magazin cu inscripția: "Cumpărați Semantice de aici". Puțin mai încolo de strada aceea, Enin îi zări; Pentru că le făcea semn cu mâna. Gosseyn spuse: - În ce mă privește, eu cred că mâncarea a fost bună. Pe acoperiș, individul își scoase la iveală o mână. Mâna ținea un obiect lung, metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ales în locurile de maximă vizibilitate, unde bărbații puteau interveni amabil și eficient, cu batiste și-odicoloane: la geam, pe ușile trăsurilor, în mijlocul unui dans, după perdeluțe, la cofetărie, în mulțime sau chiar pe cal (varianta Sadoveanu, jumate de secol mai încolo). Lucrurile începeau pe la 1837, și parcă nu mai aveau sfârșit. Rubiconda Zoe, sedusă și părăsită de Iliescu (nu, nu era vorba de președintele României!), se îmbracă în arnăut și spionează viața amoroasă a fostului amant, înainte de-a leșina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-i pasă, că sufletul nu era încă mort, ca al meu sau ca naturile din tablourile pe care le restaura. De-aia o și iubeam: îmi venea să-i sar în brațe când se îngrijora pentru mine. „Îți povestesc mai încolo. Acum trebuie să mă ajuți cu-o dischetă.“ Am scos lămâia de plastic din rucsac și i-am întins-o ca pe-un document secret. Maria și-a deschis laptop-ul și, cu degetele ei inegalabile, cu manichiura discretă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
stomac, să constate ce îmbunătățiri au mai avut loc pe-acolo, scriau rețete după rețete, ca la sanatoriu. Dacă te luai după ei, trebuia s-o ții doar pe zeamă de varză și ceai de gălbenele toată viața de-acum încolo. Eu îi trăgeam cu borvizul, friptura și castraveciorii murați, până mă apucau durerile. Maria lupta cu-aceleași probleme, dar din alte motive. Se înfometa cu bună-știință, mereu nemulțumită de-un ipotetic kilogram în plus. De cinci ani, de când ne cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în total. Poți să mergi lejer, ca-n localitate, e-aranjată schema. Păcat că nu mi-ai zis mai devreme, că veneam și eu.“ „Ești măreț, ce mai. Îți rămân dator, bătrâne. Ne socotim acasă, când ne-ntoarcem.“ „Las-o-ncolo de socoteală, că nu stau băieții-n banii tăi. Mă rezolv eu cu ei, fii cuminte. Doar la moșu’, un Bizzarinni 500 GL pe roșu. A ieșit în serie limitată la Burago. Vezi să aibă și baterii. Și-l mișcăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]