13,876 matches
-
morbidă, ca și când o insectă, o lepidopteră de dimensiuni enorme, își freca elitrele: Râdea, fără nici o urmă de îndoială! Râdea...! Râdea...! Râdea...! Râdea...! Ho, ho, ho, hooo! Hu, hu, hu, huuu! Vino...! Vino la mine, Sile, băiatule! Lasă-i pe ceștilalți! Abandonează-i! Părăsește-i! Debarasează-te, dezbară-te, desparte-te, uită de ei! Te-ai împreunat cu dușmanii, cu ulii, cu lupii, cu procleții, cu detractorii și cu defăimătorii tăi! Nu-ți trebuie ție preoție! N-ai tu nevoie de așa ceva
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
el și, ca fostă handbalistă de performanță în echipa secundă a Rafinăriei, este una dintre puținele femei întrutotul capabile să i se împotrivească. Prin forțele sale proprii, singurică și în lipsa oricărui ajutor din partea soțului ei legitim care, pe neașteptate, se abandonează în brațele picotelii turtindu-și fruntea leoarcă de sudoare, pe fața de masă, între paharul său de vin și o farfuriuță cu muștar și ghiudem și pornește să fornăie. Kaput, Mariusele, kaput! Ein, zwei, drei și-n cur să te
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
bulucesc peste prag și se rostogolesc, odată cu potaia, jos, în curte. Unde continuă să se tăvălească! Brava, mamaie, brava! Păcat că te duseși și tu! o fericește Fratele. Cronica morților săraci, episodul doi... Băi, îl mâniem pe Dumnezeu, dacă o abandonăm pe dușumea, ca pe-o cârpă, zice milostiv Apostatul. Ajutați-mă și voi să-i dăm onoru' și s-o suim în tronuleț, în locu' lu' Luci', că mult bine ne-a făcut nouă, femeia asta! Îngerul pune și el
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în sol? (Cei doi parteneri răspunseră din nou negativ.) Așadar n-avem decât primul puț. Sau încercăm să găurim un perete. Dar vom încerca prima variantă până vom trece la lucruri mai serioase. (Remarcă expresia lui Kane.) Renunțăm? ― Nu încă. Abandonez când n-om găsi nimic după explorarea fiecărui centimetri din cașalotul ăsta gri decât pereți decolorați și mașini blocate. ― Mie mi-e indiferent, zise degrabă Lambert. Reveniră pe urme și se opriră cu grijă în jurul buzelor căscate. Dallas îngenunchie, atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ne lăsăm păgubași pe ziua de astăzi și ne-ntoarcem cu materialul adecvat. Nu mi-aș fi închipui să coboare atât! ― De ce zici așa? ― Nava asta ar fi disproporționată. ― Față de ce? Față de cine? Dallas nu știu răspunsul. Ripley ar fi abandonat cu plăcere cercetările dacă ar fi găsit altceva mai bun de făcut. Dar nu era cazul. Joaca de-a analiza ECIU era mai bună decât hoinăreala prin-tr-o astronavă pustie sau holbarea la scaunele goale din jur. Pe neașteptate, o realiniere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
întoarcă la congelatoare, chiar dacă nu vor regăsi rafinăria. Dallas se gândea la gigantica uzină care-și continua liniștită drumul, dând târcoale acestei mici lumi și încerca să-și imagineze cât timp le-ar trebui pentru a o rambursa, în caz că ar abandona-o. Răspunsul lui Parker, nu neapărat încurajator, fu străbătut de o undă de speranță. ― Nu se prezintă prea rău pe la noi. Dar nu uita că am făcut doar o cârpeală. Avem nevoie de echipamentul unui șantier pentru o treabă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Am reușit! ― Când ne-am zgâlțâit prima dată și când a început glisarea, n-am crezut c-o să reușim! exclamă Dallas. Ne și vedeam prăbușindu-ne pe munți. Oricum, ar fi fost mai bine decât să folosim hiperpropulsia și să abandonăm rafinăria! ― Nu era o problemă, zise Lambert cu seriozitate. Puteam să aterizăm din nou și să stăm liniștiți pe planeta asta. Atunci, baliza automată de naufragiu intra în acțiune. Intram în hipersomn așteptând ca un alt echipaj norocos să intercepteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ore, ne întoarcem de unde am plecat, dar fără două zile de oxigen. ― Hai! Cine are o idee mai bună? întrebă Lambert. O idee nemaipomenită? Parker? Caută ceva mai deosebit! Nici el și nici Brett nu aveau de gând să-și abandoneze ipoteza cu una cu două. ― Am putea încerca să ne legăm rezervoarele individuale de ale navei. Brett și cu mine ne pricepem. Modificăm valvele, bineînțeles, sunt convins că se poate. Nu uitați că am reușit să-l facem pe Nostromo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
urma urmelor? întrebă Lambert. De ce nu l-a omorât pe loc? ― Poate că și ea are nevoie de un incubator, cum s-a folosit prima de Kane, sugeră Ash. ― Sau de hrană, zise Ripley dintr-o suflare. Tresări. Lambert își abandonă cafeaua. Începea să-i fie rău. ― Oricum ar fi, doi sunt terminați și mai rămân cinci de răpus, din punctul de vedere a! creaturii, se-nțelege. Parker strângea în mâini arma. Și brusc, furios, o izbi cu toată puterea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
prea târziu să se înece în melancolie. ― Deci asta e clar. Până când cineva găsește o soluție mai bună în privința Străinului, vom proceda conform planului precedent. ― Și murim la fel! (Lambert scutură din cap.) Nu, mersi. ― Ai altă idee? ― Da! Să abandonăm nava. Să luăm naveta spațială și să ne cărăbănim. Să ne încercăm norocul călătorind până pe orbita terestră, de unde o să ne salveze. Ajunși pe rutele comerciale frecventate, cineva o să ne audă SOS-ul. Ash vorbi calm, dar cu intensitate. Fiindcă propunerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
intensitate. Fiindcă propunerea lui Lambert nu putea fi luată în considerare. ― Uiți un amănut. Dallas și Brett s-ar putea să nu fie morți. Această ipoteză este puțin probabilă, de acord, dar nu se poate elimina. Nu putem să-l abandonăm pe Nostromo atâta timp cât nu suntem siguri. ― Ash are dreptate, zise Ripley. Trebuie să mai încercăm o dată. Știu că ea folosește conductele de aerisire. O s-o vânăm nivel după nivel. De data asta, vom sonda fiecare panou etanș și fiecare canal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se orienteze prin navă fără să fie detectată. Face dovada promptitudinii, puterii și vicleniei. Un asemenea prădător, noi nu am mai întâlnit până acum. Așadar nu este deloc surprinzător că am eșuat în încercările noastre! ― Se pare că vrei să abandonezi! ― Constat numai evidență. ― Aceasta este o astronavă modernă, bine echipată, aptă de a călători în hiperspațiu, de a îndeplini o gamă foarte variată de funcțiuni complexe. Și insinuezi că toate aceste resurse sunt inadecvate pentru a-i veni de hac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
așa ceva. ― Îmi mintesc, zise el, respectuos. Poate că ai dreptate. Plecă. Lambert făcea o mutră de îngropăciune. Ripley veni și se așeză lângă ea. ― Mai rezistă. Știi că Dallas ar fi hotărât la fel. Cu siguranță că n-ar fi abandonat nava fără să fie sigur că am murit cu toții. Lambert nu dădu semne de înseninare dintr-atît. ― Ce știu eu e că ne ceri să rămânem aici, să fim căsăpiți. ― Îți promit că dacă tactica asta nu reușește, voi fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
dacă nu izbutim să gonim creatura asta, vom avea măcar satisfacția de a muri știind că se va duce să le facă o vizită unora dintre experții Companiei... Era așezată în fața pupitrului ordinatorului central când Parker și Lambert o găsiră. Abandonă momentan cadranele. Era deznădejde în glasul ei și tristețe în ochi. ― Ash avea dreptate asupra unui punct. Nu avem nici o șansă. (Indică un cadran luminat.) Ne mai rămân mai puțin de douăsprezece ore de oxigen. ― Atunci s-a sfârșit totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
anului 1944. Prin 1948, noua putere comunistă căuta să racoleze membri din fostele partide politice istorice: PNL, PNȚ, Partidul legionar și altele. Mulți au aderat la noua structură comunistă a țării, iar alții s-au opus și nu și-au abandonat crezul politic. Cum ți-am spus puțin mai înainte, tata fusese șef de cuib al organizației comunale a legionarilor. Începând cu anul 1948, au încercat să-l racoleze în partidul comunist, muncitoresc, cum i s-a spus un timp, Tata
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și fizică a oamenilor. O mamă și-a omorât un copil sub influența gândurilor mistice, justificând că i-a cerut idolul religios al ei, jertfirea copilului. Autocefaleea religiilor înseamnă drum liber, necontrolat de nimeni, să acționeze cum vor asupra oamenilor, abandonați în ignoranță. Scopul acțiunii este să-i supună necondiționat și să obțină de la oameni bani, produse și chiar locuințele, gratis, sub formă de donații. Îndemnul „rugați-vă permanent” înseamnă să fixezi gândul la niște texte abstracte. În felul acesta gândirea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
iei capul șarpelui, îl iei tot”, șarpele fiind enoriașul. După 20 de ani de practică religioasă, practică dusă până la fanatism, am ajuns bolnavă, cu accesul la memorie întrerupt, cu creierul dizolvat (cu gol în cap, cu gaură neagră în cap), abandonată în dureri și suferințe de medici, care mi-au spus : „Nu mai putem face nimic, în această fază a bolii”. După dogma religiei, trebuia să accept boala ca fiind dată de Dumnezeu și să nu mă opun voinței lui. Să
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
femeie și copilul rezultat este numit bastard și renegat. Iresponsabilitatea manifestată în practicarea împerecherii generează „neamul Liniuță” (în locul numelui tatălui, uneori și al mamei), cum au fost numiți la TV, la emisiunea 9595. „Neamul Liniuță” este format din copii nerecunoscuți, abandonați de tați, de bărbați. Este o rușine pentru specia umană. În prezent, „neamul Liniuță” este lipsit de dragostea paternă (maternă). Această lipsă produce niște răni și goluri în gândirea și în sufletul copilului abandonat, de multe ori generatoare de ură
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
despre relația somnului cu moartea și cu starea diurnă de veghe, despre necesitatea sau plăcerea dormitului și relația sa cu sănătatea, despre categoriile sociale care aveau obligația „vigilenței”, a unei (aproape) permanente trezii a spiritului, și cele care se puteau abandona voluptăților dormitului fără griji. O istorie a muncii fără răgaz sau a contemplării lui Dumnezeu, întrerupte doar în treacăt de un somn minimal. Sau, dimpotrivă, a lenei, acea „obișnuință de a te odihni înaintea oboselii”, după cum spunea Jules Renard. De la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
naționale. Este, de pildă, cazul, excelent argumentat de către Corina Iosif, al instituției arhivei de folclor. Instrument etatist esențial al politicii și identității naționale, această instituție și forma sa aferentă de cunoaștere socială sînt finanțate în continuare de către stat, care le abandonează însă, de fapt, prins în obligațiile aderării asumate la cultura internațională a auditului. Pentru multe țări post-socialiste, și în orice caz pentru România, această aderare la cultura auditului a fost salutară. Sistemul de învățămînt și cercetare ieșise și el delegitimat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
primesc un ecou chiar în presă, afirmă că e din ce în ce mai dificil să considerăm povestirile biblice drept relatări „istoriografice”, adică un raport exact al faptelor întâmplate. Trebuie să apărăm poziția obișnuită și să afirmăm „istoricitatea” fundamentală a povestirilor biblice sau să abandonăm unele poziții mai curând retrograde pentru a ne dedica criticii aprige a întregii „istorii biblice” care n-ar mai conține nimic sau aproape nimic „istoric”? După cum se știe, poziția justă evită extremele. Acest lucru este valabil și în exegeză. Nu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
apoi cea a Ierusalimului în anul 586 î.C. au fost evenimente dramatice și traumatice. Mulți „și-au pierdut credința”, s-ar spune astăzi, sau cel puțin și-au văzut speranțele spulberate de un Dumnezeu care părea că și-a abandonat poporul la o tristă soartă. Conform unui text din Ezechiel (37,11), mulți dintre deportați erau foarte descurajați și spuneau: „Ni s-au uscat oasele, speranța noastră este distrusă, suntem pierduți”. Is 49,14, care datează din aceeași epocă, pune
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ci mai exact de construirea unei cetăți care are un turn. Numele „Babel” este cu siguranță cunoscut, și identificarea acestei cetăți nu pune nici o dificultate. Adevărata problemă se găsește în altă parte. Povestirea precizează că cetatea și turnul au fost abandonate înainte să fi fost terminate. Se știe însă că cetatea Babilonului a fost distrusă și jefuită de mai multe ori. Nu există nici un document sau dovadă arheologică care să fundamenteze povestirea biblică care afirmă că cetatea a rămas neterminată. Pe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
În 2Rg 19,2-4, regele cere expres ajutorul și mijlocirea rugăciunii sale. În 2Rg 19,20, însă, profetul trimite drept mesaj regelui un lung oracol împotriva regelui Asiriei (19,21-34). Prima concluzie (19,8-9) sugerează că Senaherib a trebuit să abandoneze, cel puțin pentru o perioadă, planul de a asedia Ierusalimul pentru a înfrunta o armată egipteană venită să-l atace de la sud (18,9). Textul vorbește de nubianul Tirhaca care a domnit, de fapt, din 685 până în 664 î.C.
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
incizii de alunecare), iar în caz de pierdere de țesut triunghiulară, o incizie arciformă în prelungirea uneia din laturi (fig. 35). Deplasarea fiind paralelă cu axul de tracțiune al pierderii de țesut, antrenează tracțiuni considerabile, din care cauză a fost abandonată în forma sa primară. Dacă însă, se asociază alunecarea cu excizia unui triunghi (triunghiul Burow), la fiecare extremitate a celor două incizii, în cazul unei pierderi de țesut de formă dreptunghiulară și a unui triunghi Burow, la extremitatea inciziei arciforme
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]