20,435 matches
-
fizică sau psihică; c) educarea populației în domeniul medico-sanitar prin însușirea unor cunoștințe fundamentale de igienă generală și comunitară, de evitare a factorilor morbigentici și de păstrare a sănătății; d) evitarea conflictelor, a noxelor fizice din mediu sau alimentare, a abuzului de alcool și a utilizării de droguri; e) evitarea factorilor și a situațiilor de stres, oboseală, suprasolicitare; f) evitarea contactului cu grupele marginale de indivizi, cu modelele negative, a stilului de viață „liber”, a lipsei de responsabilitate etc.; g) adaptarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
direct evoluția acestora. Deși intenția oricărei terapeutici este vindecarea sau cel puțin ameliorarea bolii, în cursul tratamentului bolilor psihice pot apărea anumite accidente care modifică considerabil evoluția acestora, cum ar fi: starea de dependență de drogurile psihotrope; sindromul neuroleptic extrapiramidal; abuzul terapeutic; automedicația. 4. Traumatismul internării Orice formă de tratament este resimțită ca o povară pentru bolnav. În plus, la bolnavul psihic aplicarea tratamentului întărește ideea că „fiind necesar un tratament, individul este în mod sigur bolnav psihic”, fapt care-i
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituționale de psihoze la un loc este justificată prin existența unor aspecte comune: modificarea personalității și tulburarea contactului cu realitatea. Psihoigiena ciclotimicilor începe încă din copilărie și adolescență, ea având aceleași caracteristici cu cele menționate în cazul hiperemotivilor. Trebuie combătute abuzul de alcool, problemele apărute în cursul crizelor de dezvoltare sau involuție psihobiologică (pubertate sau menopauză), oboseala, surmenajul, perioadele de lactație, lipsa de destindere, sedentarismul, izolarea etc. Psihoigiena schizoizilor este similară măsurilor care se aplică în cazurile de mitomanie sau de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
crearea unei ambianțe, a unui climat psihologic sau psihosocial favorabile, la școală, la locul de muncă, în familie și în grupul social; evitarea conflictelor, a unor confruntări directe cu situații sau evenimente psihotraumatizante; interzicerea consumului de alcool, cafea, droguri; interzicerea abuzului terapeutic sau a automedicației cu substanțe tranchilizante; un regim de viață regulat, cu respectarea odihnei, a orelor de somn, alimentație echilibrată, evitarea exceselor; evitarea muncii în asalt, o activitate continuă și echilibrată, conformă cu aptitudinile individului; alternarea activității profesionale cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sale fiziologice, toate dezvoltate pe un fond de sugestibilitate crescută. Acestea favorizează dezvoltarea unor forme de „patologie indusă sugestiv”, cu caracter trenant, atipic și adesea cu consecințe grave pentru starea de sănătate mintală a persoanei respective. Cauza se află în abuzul de investigații și controale medicale, de cele mai multe ori nejustificate, adesea susținute de medici și personalul de îngrijire medicală, dublate de o „educație medicală” defectuoasă, care în loc să explice „încarcă” individul cu angoase, creând o „frică de boală” adesea nejustificată, care generează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
publice: - crime contra siguranței statului; comise, de regulă, de paranoici, idealiști pasionali, revendicatori politici, anarhiști dezechilibrați; - crime contra apărării naționale, de obicei dezertarea, întâlnită mai frecvent la debili, melancolici, impulsivii psihastenici, PGP; - infracțiuni financiar-bancare, comise de falsificatorii de bani, și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală față de autoritatea de stat, întâlnită de rebeli, alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața socială: cerșitorie, debili mintal, imbecili, demențe, ASC, vagabondaj, psihopați, psihastenici, melancolici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lovituri și răniri - paranoici, alcoolici, epileptici, PGP, demențe organice. - atentate la moravuri: exhibiționism - PGP, demențe senile, maniaci; violatori - schizofrenici, epileptici, psihopați, impulsivi sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte contra proprietății: - escrocherie: escrocherie cu fals - psihopați, toxicomani; escrocherie cu abuz de încredere - psihopați, idealiști mistici; căsătoria ca escrocherie - psihopați, isterici cu fabulații mitomaniace; - furt: furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani, psihopați, PGP, ASC, demență senilă; furt de alimente - alcoolici, demențe organice, PGP, maniaci. 6. Mecanismele psihopatologice ale delictelor M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
intelectuale și aptitudinile individului, la posibilitatea acestuia de a presta sau nu o activitate, legată de incapacitatea temporară sau definitivă a activității profesionale, în cazurile de acordare a asistenței sociale etc.). Unii autori au susținut că acest aspect reprezintă un abuz medical, o „medicalizare” a societății, care schimbă imaginea psihosocială a individului (T.S. Szasz, A. Cooper). Se consideră că, în acest caz, contrar naturii, medicina este cea care „inventează” bolile și bolnavii. Acesta este un punct de vedere neștiințific, antimedical. Medicina
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se impune în orice situație, iar în cazul sănătății mintale și al bolii psihice, modelul medical se bazează pe principiile de igienă mintală și pe acțiunea de psihoprofilaxie. Ceea ce se înțelege astăzi prin „medicalizarea societății” este expresia exagerărilor și a abuzurilor medicale sau psihiatrice, în cadrul unei societăți. Problema „abuzului psihiatric” se corelează cu atitudinea societății față de bolnavii mintal și cu „imaginea socială” a bolii psihice. Abuzul reprezintă un conflict între psihiatrie și societate. În privința sănătății mintale și a bolii psihice, societatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătății mintale și al bolii psihice, modelul medical se bazează pe principiile de igienă mintală și pe acțiunea de psihoprofilaxie. Ceea ce se înțelege astăzi prin „medicalizarea societății” este expresia exagerărilor și a abuzurilor medicale sau psihiatrice, în cadrul unei societăți. Problema „abuzului psihiatric” se corelează cu atitudinea societății față de bolnavii mintal și cu „imaginea socială” a bolii psihice. Abuzul reprezintă un conflict între psihiatrie și societate. În privința sănătății mintale și a bolii psihice, societatea se dovedește a fi extrem de restrictivă și conservatoare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunea de psihoprofilaxie. Ceea ce se înțelege astăzi prin „medicalizarea societății” este expresia exagerărilor și a abuzurilor medicale sau psihiatrice, în cadrul unei societăți. Problema „abuzului psihiatric” se corelează cu atitudinea societății față de bolnavii mintal și cu „imaginea socială” a bolii psihice. Abuzul reprezintă un conflict între psihiatrie și societate. În privința sănătății mintale și a bolii psihice, societatea se dovedește a fi extrem de restrictivă și conservatoare. Psihiatria, ca specialitate medicală, a înregistrat importante, chiar revoluționare progrese în ultimele decenii. Acestea au dus la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
19 februarie 1874, vorbind despre reprimarea delictelor de presă. Încălcarea principiilor era considerată „anormală”; „Însă o necesitate socială face a se menține anomalia” . În plus, autoritatea apărea necesară chiar pentru menținerea libertății: dacă veți tolera a se Încuraja din ce În ce mai mult abuzurile libertăței; dacă anarhia și licența ar lua locul ordinei și libertăței, o! Atunci vă Încredințez că veți ajunge la dărâmarea libertăților!” Argumentul era unul familiar discursului conservator; exemplul terorii, al exceselor revoluției franceze, evocat În continuare de politician, completa paralelismul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
profunde însoțite uneori de idei și tentative de suicid. c. Absența mecanismelor de apărare Absența, în antecedentele personale ale bolnavului a unor mecanisme de apărare manifestate intens sau orientate neadaptativ (manifestări hipocondrice și de conversie isterică), precum și a alcoolismului sau abuzului de medicamente reprezintă de asemenea premize ale unei bune adaptări la tratamentul de recuperare. Comportamentele de apărare psihică au un rol deosebit în adaptarea emoțională la tratament, însă ca să îndeplinească acest rol, ele trebuie să se manifeste cu destulă intensitate
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
dar și ceea ce așteaptă de la elevi, ceea ce respinge și ceea ce acceptă în dialogul educațional. Nonverbalul și paraverbalul exprimă atitudini și formează comportamente, sugerează reacții în funcție de situațiile de comunicare, de interlocutori, de posibilitățile și experiențele acestora. Unii profesori consideră că prin abuz verbal țin sub control clasa. Un mesaj este mai credibil și suportă o înțelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui suportul verbal și nonverbal se îmbină eficient. Aria nonverbalului adaugă opțiuni pe zi ce trece. Unii autori extind această arie
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
îndeobște colaborări modeste, dar unde el va publica articole și studii literare, ca și în „Făt-Frumos”, „Litere”, „Revista germaniștilor români” (e secretar de redacție în 1932-1938), „Convorbiri literare” (director în 1939-1944) ș.a. Devine membru al Societății Scriitorilor Români în 1935. Abuzurile regimului comunist de după al doilea război îl lasă fără tipografie, fără arhive și fără propriile lucrări. Totuși, prin testament, el lăsase Academiei Române, al cărei membru corespondent era din 1936, un bogat material documentar, în special scrisori, păstrat într-un fond
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
cu „revizuirea” atitudinilor proprii, numeroase pagini de epocă, volumul având și caracter memorialistic, întrucât realizează o imagine din interiorul sistemului politic oficial asupra destinului literaturii române. Deși ține să specifice nu o dată că a „acționat ferm pentru eradicarea nedreptăților și abuzurilor comise”, Ț. va fi avut un rol de executant în recuperarea unor mari scriitori, rămânându-i intacte mentalități și reflexe de odinioară, când se afla în preajma potentaților politici ai vremii. Din aceeași sferă a dosarelor „obsedantului deceniu” fac parte Istoria
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
drept că textele lui Ț. absorb o suită de referințe la vremuri și episoade mai mult sau mai puțin prohibite în epocă, de la relațiile de „prietenie” româno-ruse din perioada primului război mondial (care se întind de la chiolhan la viol) până la abuzurile „obsedantului deceniu”, din toate acestea putându-se reconstitui o veritabilă histoire en miettes a României moderne. De altfel, scriitorului i s-a atribuit statutul de „prim autor de proză retro din comunism” (Eugen Negrici). Numai că romancierul evită asumarea unui
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
fiind numit prefect al Poliției. În această postură, deosebit de riscantă moral, care îi și atrage o campanie de adversități (fiind etichetat „slugă nemțească” și colaboraționist), are cel puțin meritul de a fi vegheat valorile de artă, muzeele, Fundația Regală împotriva abuzurilor ocupanților. Mai târziu, în „Bilete de papagal”, un „medalion” al lui Tudor Arghezi nu poate să nu îi recunoască felul în care, cu abilitate, tact, ținută aristocrată, i-a ținut mereu la distanță pe ocupanți ori le-a retezat pretențiile
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
1986, 59-73; Stănescu, Jurnal, III, 181-183; Nicolae Manolescu, Revizuiri (și nu prea), RL, 1989, 14; Piru, Critici, 26-29; Henri Zalis, Valori de referință în critica și istoria literară românească, București, 1991, 307-310; Cornel Radu Constantinescu, Un mai vechi pretext al abuzurilor istorice: Dracula, ADV, 1992, 663; Cristea, A scrie, 114-122; Gabriela Rusu-Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură, Timișoara, 1993, 228-267; Ierunca, Dimpotrivă, 167-169; Lovinescu, Unde scurte, IV, 237-241; Constantin Trandafir, Martiriul lui Panait Istrati, ALA, 1995, 266; C. Stănescu, Metamorfozele criticii
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
de identitate și cartea de învățătură ale unui neam, ceea ce obligă la consemnarea adevărului, dar și la evaluarea faptelor din punct de vedere moral. Cronicarul crede că decăderea Moldovei a fost determinată de nesocotirea legilor și a vechilor obiceiuri, de abuzurile și nedreptățile conducătorilor, ca principali agenți ai istoriei. În scurte secvențe intitulate Nacazanie silnim (Certare celor puternici), el evidențiază cauzele răului și condamnă energic despotismul, samavolnicia, încălcarea „legii”, violența, trufia, în care vede principalele motive ale degradării vieții sociale. Principiile
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
ZORILE, publicație apărută la București de la 5 mai 1935 până la 23 decembrie 1936, cu subtitlul „Ziar independent de dimineață”. Director: Emanuel Socor. Z. continuă programul ziarului „A.B.C.”, declarându-se împotriva curentelor de dreapta și a abuzurilor clasei politice. Rubrica „Teatru-Literatură-Artă”, semnată Lafcadio (Lafcadio & Co.), prezintă aparițiile editoriale, conține însemnări despre premiere teatrale și expoziții, scurte informații despre viața scriitorilor. La ancheta „Cum trebuie să fie Casa Scriitorilor?” răspund Anton Holban, G. M. Zamfirescu, Ion Vinea, Octav
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
de cincisprezece silabe (tetrametru trohaic catalectic), după modelul scrierilor neogrecești. Dacă în versurile sale moralizatoare sfârșitul violent al domnitorului este socotit o pedeapsă divină, previzibilă și meritată, când compune în proză Z. îi analizează cauzele: înrobirea țării prin biruri și abuzuri cunoscute la Poartă, de unde vin mazilirea și moartea, descrise pe larg. Principala lucrare a lui Z., fără titlu general, ci doar pe capitole, pregătită, fără șansă de tipărire, pe la 1830-1831, cuprinde istoria domnilor fanarioți Alexandru Ipsilanti (a doua domnie), Constantin
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
ci doar pe capitole, pregătită, fără șansă de tipărire, pe la 1830-1831, cuprinde istoria domnilor fanarioți Alexandru Ipsilanti (a doua domnie), Constantin Hangerliu (concis), Alexandru Moruzi, continuându-se cu domniile scurte și repetate ale lui Mihai Suțu, Alexandru Suțu, Constantin Ipsilanti. Abuzurile fanarioților îi provoacă autorului, pătimaș și veninos ca mai vechii cronicari munteni, resentimente puternice, violent exprimate. Țara se află sub permanenta amenințare a atacurilor și jafurilor turcilor lui Osman Pazvantoglu, pașa din Vidin, un rebel față de puterea, în declin, a
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
lui Ioan-vodă Caragea alcătuită întâi pre scurt în stihuri grecești, ultimul capitol al cronicii, conține un sinopsis în versuri grecești, urmate de traducerea lor în proză și de comentarii despre cârmuitorul ce schimbă „lingușitoarea piele a vulpii” și trece la abuzuri fățișe, împilând țara. Notele dezvoltă considerații asupra influenței grecești la români, începând cu neamul Cantacuzinilor, aflat în conflict cu Constantin Brâncoveanu. Căderea celor două stirpe domnești deschide calea grecilor fanarioți la scaunul țării, ascensiune înlesnită, după exacta înțelegere a lui
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Violența în familie apare sub forma abuzului fizic, verbal, emoțional, psihic. Orice act care poate afecta fizic sau emoțional un membru al familiei reprezintă violența. Aceasta violență care îmbracă forma unor leziuni corporale este violența fizică. Indiferent că este violență între părinți, părinți copii, copii - părinți, prin
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]