16,963 matches
-
modul de gândire de care Încearcă să scape 61. Potrivit lui Appadurai, diasporele culturale mai trebuie Încă să creeze un limbaj „care să acopere diferite forme de loialitate complexe, neteritoriale și postnaționale”. El concluzionează sugerând că „nici gândirea populară, nici cea academică... nu au ajuns să Înțeleagă diferența dintre a fi o țară de imigranți și a fi un nod Într-o rețea postnațională de diaspore”62. Ce se Întâmpla, atunci, Într-o eră a fluxurilor globale de forța de muncă, când
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scăpa de efectele lor potențiale. Riscurile au fost cu adevărat democratizate, afectând pe toată lumea. Când fiecare este vulnerabil și totul poate fi pierdut, atunci noțiunile tradiționale de estimare și Împărțire a riscurilor Își pierd semnificația. Aceasta este ceea ce În mediile academice europene se numește o „societate a riscurilor”. Americanii nu au ajuns acolo Încă. Cu toate că unii universitari vorbesc despre riscurile și vulnerabilitățile globale, iar o minoritate semnificativă a americanilor Își exprimă Îngrijorarea față de riscurile globale, de la schimbarea climei la pierderea biodiversității
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
funcționarea societății ca întreg, cât și pentru existența și împlinirea personalității umane. Studierea sistematică (științifică) a diverselor grupuri sociale face obiectul mai multor discipline, de legitățile mai generale ale ființării, structurii și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială). În Psihologie socială (1994), I. Radu analizează pe larg această problemă, scoțând în evidență minusurile și plusurile fiecărei abordări și modul cum pot fi ele complementarizate. Pe de altă parte, mai nou, chiar în câmpul psihologiei sociale ca disciplină academică se iau în considerare din ce în ce mai pronunțat o gamă largă de modalități de asamblare a persoanelor, de la grupurile propriu-zise în sens restrâns (relații nemijlocite) până la agregate difuze de tipul gloatelor sau al organizațiilor bine structurate (vezi Neculau, 2003). În acest din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
alte documente. Astfel de date au condus, într-o a patra etapă, la un interes intens în metodologia de domeniu; preocupările metodologice s-au concretizat în apariția, în etapa a cincea, a sondajelor de opinie a unor agenții comerciale și academice specializate. Următorul pas (etapa a șasea) a fost stabilirea de contacte strânse cu discipline științifice învecinate care studiau și ele valorile, atitudinile și opiniile, în speță cu psihologia și antropologia; s-a intrat astfel în faza a șaptea, care continuă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dobândit repede o mare popularitate și prestigiu, prognosticând corect, în ciuda părerii majorității observatorilor politici, alegerea, în 1936, a președintelui F.D. Roosevelt. Prin sondaje și prin scări atitudinale, opiniile sunt tratate cantitativ, numărate și măsurate. Agențiile, oficiile și centrele de cercetări academice de sondare și investigare a opiniei publice au proliferat repede în SUA și țările occidentale, în special după cel de-al doilea război mondial. În 1956 s-a constituit Asociația Mondială pentru Studiile Opiniei Publice (WAPOR), care are statut consultativ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să aștepte cinci minute un «asistent», zece minute un «profesor» și douăzeci de minute un «profesor doctor» până să presupună că acel curs nu se va mai ține” (p. 283). (La noi și în alte țări funcționează povestea cu „sfertul academic”, dar studenții știu că se fac diferențe în așteptare și aici între asistenți, lectori și profesori.) Cunoaștem apoi foarte bine cum, pentru a-și marca importanța, multe persoane întârzie deliberat la diferite petreceri sau ceremonii publice. Utilizarea timpului ca simbol
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
procese sunt implicate cu mare pondere concepte precum „valori”, „schimbare de atitudine”, „încredere”, „solidaritate”, „mobilizare”; în tentația de a oferi o imagine cât mai veridică și completă despre un fenomen, nu trebuie să ne cramponăm de granițele ponosite ale disciplinelor academice. Șovinismul este dezastruos și în perimetrul cunoașterii științifice. Iar vocația psihosociologiei constă prin excelență în integrativitate, adunarea și străduința de a articula cât mai eficient date concrete, concepte și teorii pertinente din discipline multiple. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Abelson, R.P. (1976
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și G.R. Hunt (eds.), Current perspectives in social psychology, University Press, New York. Aberle, D. (1996), The Peyotic religion among the Navaho, Aldine Press, Chicago. Adams, J. (1965), „Inequity in social exchange”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology, Academic Press, New York. Adorno, Th.W.; Frenkel-Brunswik, E.; Levinson, D.J.; Sanford, R.N. (1950), The authoritarian personality, Harper, New York. Allport, F. (1924), Social Psychology, Houghton Mifflin, Boston. Allport, F. (1937), „Towards a science of public opinion”, Public Opinion Quarterly, 60. Allport, G.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Unpublished Manuscript. Anderson, V.L. (1993), „Gender differences in altruism among holocaust rescuers”, Journal of Social Behavior and Personality, 8. Andrei, P. (1945), Filosofia valorii, Editura Fundațiilor Regale, București. Apter, M.I. (1982) The Experience of Motivation - The Theory of Psychological Reversals, Academic Press, London. Archer, D. (1994), „American Violence How High and Why?”, Law Studies, 19. Archer, D.; Gartner, R. (1984), Violence and Crime in Cross-national Perspective, New Haven, Yale University Press, Connecticut. Argote, L.; McGrath, J. (1993). „Group processes in organizations
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1997), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Editura Polirom, Iași. Bower, G.; Hillgard, E. (1981), Theories of learning, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Bradburn, N.; Sudman, S. (1988), Polls & Surveys, Jossey-Bass Publishers, London. Brehm, J.W. (1966), A theory of psychological reactance, Academic Press, New York. Brehm, S.; Kassin, S.; Fein, S. (2002), Social Psychology (ed. a V-a), Houghton Mifflin Company, Boston. Brewer, M. (1979), „In-group bias in the minimal intergroup situation: A cognitive-motivational analysis”, Psychological Bulletin, 86. Bringle, R.; Winnick, T. (1992
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2002), O călătorie alături de „celălalt”. Studii de psihologie socială, Editura Universității de Vest, Timișoara. Geen, R. (1989), „Some effects of observing violence upon the behavior of the observer”, în B.A. Maher (ed.), Progress in experimental personality research (vol. 8), Academic Press, New York Geen, R. (1998), „Aggression and antisocial behavior”, în D. Gilbert, S. Fiske și G. Lindzey (eds.), Handbook of social psychology, McGraw Company, Boston. Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București. Gilbert, D.; Fiske, S.; Lindzey, G. (eds.) (1998
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Sigall, H. (1971), „The bogus pipeline: A new paradigm for measuring affect and attitude”, Psychological Bulletin, 76. Kagan, S. (1984), „Interpreting Chicano cooperativeness: Methodological and theoretical considerations”, în J.L. Martinez și R.H. Mendoza (eds.), Chicano psychology (ed. a II-a), Academic Press, New York. Kanin, E.; Davidson, K.; Scheck, S. (1970), „A research note on male-female differentials in the experience of heterosexual love”, Journal of Sex Research, 6. Karabenick, S.; Knapp, J. (1988), „Effects of computers privacy on help-seeking”, Journal of Applied
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A.; Aubin, E. de S.; Mansfield, E. (1997), „Stories of Commitment: The psychosocial construction of generative lives”, Journal of Personality and Social Psychology, 72. McGuire, W. (1964), „Inducing resistance to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, R. (1954), Academic freedom in the United States, Columbia University Press, New York. McLuhan, M. (1964), Understanding media: the extension of man, McGraw-Hill, NewYork. Mead, G.H. (1934), Mind, Self and Society, University of Chicago Press, Chicago. Mihu, A
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
E. (1997), „Stories of Commitment: The psychosocial construction of generative lives”, Journal of Personality and Social Psychology, 72. McGuire, W. (1964), „Inducing resistance to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, R. (1954), Academic freedom in the United States, Columbia University Press, New York. McLuhan, M. (1964), Understanding media: the extension of man, McGraw-Hill, NewYork. Mead, G.H. (1934), Mind, Self and Society, University of Chicago Press, Chicago. Mihu, A. (1967), Sociometria, eseu critic, Editura Politică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Personality and Social Psychology, 68. Parke, R.; Bercowitz, L.; Leyes, J.; West, S.; Sebastian, R. (1977), „Some effects of violent and nonviolent movies on the behavior of juvenile deliquents”, în L. Bercowitz (ed.), Advances in experimental social psychology (vol. 10), Academic Press, NewYork. Pascadi, I. (1970), Din tradițiile gândirii axiologice românești, Editura Științifică, București. Paulus, P. (1989), Psychology of group influence (ed. a II-a), Erlbaum, Hillsdale, New Jersey. Pavelcu, V. (1972), Invitație la cunoașterea de sine, Editura Științifică, București. Penner
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Journal of Social Issues, 24. Pettigrew, T. (1997), „Generalized intergroup contact effects on prejudice”, Personality and Social Psychology Bulletin, 23. Petty, R.E.; Cacioppo, J. (1986), „The elaboration likelihood model of persuasion”. în L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology, Academic Press, New York. Petty, R.E.; Wegener, D.T. (1998), „Matching versus mismatching attitude functions: Implications for scrutiny of persuasive messages”, Personality and Social Psychology Bulletin, 24. Phinney, J.S. (1990), „Ethnic identity in adolescents and adults: Review of research”, Psychological Bulletin, 108. Piaget
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology, Erlbaum, Hillsdale, New Jersey. Stephan, W.G.; Stephan, C.W. (1984), „The role of ignorance in intergroup relations”, în N. Miller și M.B. Brewer (eds.), Groups in contact: The psychology of desegregation, Academic Press, New York. Stephan, C.W.; Stephan, W.G. (1985), Two social psychologies, The Dorsey Press, Homewood. Sternberg, R. (1988), The triangle of love, Basic Books, New York. Stoetzel, J. (1963), La psychologie sociale, Flammarion, Paris. Stoetzel, J.; Girard, H. (1975), Sondajele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
LUCEAFĂRUL LITERAR, revista apărută la București, lunar, apoi bilunar, din octombrie 1927 până în 15 ianuarie 1942. În 1932 își schimbă titlul în „Luceafărul enciclopedic”, la care se adaugă, după 1939, subtitlurile „Orizonturi academice” în ediția de la 1 și „Orizonturi populare” la 15 ale fiecărei luni, indicând o structurare specială a sumarului. Redactor este Nicolae Graur, care în ultima perioadă de apariție va figură ca director. L. l. nu declară nici un fel de orientare
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
a fost acceptat în această postură printr-un soi de consens, de mai mulți cercetători (C. Giurescu, Dimitrie Onciul, Sextil Pușcariu, C. C. Giurescu, N. Cartojan). Ipoteza s-a instalat (ultimul ei adversar însemnat a fost P. P. Panaitescu, în tratatul academic de istorie a literaturii române), astăzi atribuirea este de circulație aproape generală, deși oponenții (unul dintre ei, Ion I. Ionașcu, propunând chiar un „contracandidat”, pe Dumitrașcu Dumbravici) n-au lipsit. După cum nu au lipsit nici luările de poziție în favoarea paternității
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
N. Iorga la sărbătorirea a cincizeci de ani de la înființarea Societății culturale „Petru Maior”, iar în numărul 5, un mesaj adresat „tinerei redacții” de Lucian Blaga. Articole diverse, pe teme științifice, istorice, pedagogice, universitare în general, semnează personalități ale vieții academice clujene: D. Călugăreanu, E. Ulea, Adam Popa, Ilie Dăianu, G. Bogdan-Duică, Onisifor Ghibu, Ioan Lupaș, Al. Ciura, Al. Bogdan, Sextil Pușcariu, Petre Grimm, George Oprescu, V. Bărbat, Jan Urban Jarník, Liviu Rusu, Lucian Blaga ș.a. Publicația se înscrie în categoria
LUMEA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287890_a_289219]
-
la București între 1 ianuarie 1919 și septembrie 1920, cu o periodicitate variabilă: bilunar, săptămânal, lunar. În articolul În loc de program, semnat de Al. Ciura în primul număr, publicația își propune să fie în primul rând „o revistă literară a tinerimii academice” și să promoveze „cultura națională”, pentru ca mai târziu să se rezume - declarativ - la a fi „o revistă a tinerimii” în general. În 1904 sunt anunțate câteva inițiative menite să îmbunătățească conținutul, de pildă cooptarea drept colaboratori a scriitorilor „de valoare
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
ideea că un singur membru al microgrupurilor nu poate poseda toate informațiile, abilitățile și resursele pentru a-și duce sarcina la bun sfârșit (fiind necesară contribuția tuturor membrilor pentru un asemenea deziderat). Instructorul observă și se focalizează atât pe performanța academică, cât și pe dezvoltarea competenței sociale de către participanți. Se observă astfel că o funcție importantă a învățării prin cooperare este aceea că se stabilește un echilibru între competiția indusă de învățământul tradițional și necesitatea creșterii abilităților de lucru în echipă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importante în STAD (apud Friedman, Fisher, 1998): - realizarea unui scor de bază pentru fiecare elev din clasă, în funcție de performanța anterioară; - elevii sunt grupați în echipe de câte patru-cinci membri, eterogene din punctul de vedere al compoziției (în termeni de performanță academică, sex, rasă sau etnie); - înainte de pornirea programului de învățare au loc exerciții care să conducă la formarea și dezvoltarea indivizilor astfel aduși împreună în direcția unor echipe - este oferită membrilor echipei șansa de a se cunoaște reciproc; - materialul de învățare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să stăpânească conținutul întregului text, depășind, prin aceasta, procesul realizat în învățarea părții în care a participat în calitate de „expert”. Alte tehnici de tip mozaic sunt predarea reflexivă și procedeul cursant-profesor. Acesta din urmă presupune ca un cursant să acorde asistență academică colegilor ori unor cursanți cu mai puțină experiență în domeniu (în sens originar, cursanților mai tineri). Metoda posedă dublul avantaj de a se identifica drept o modalitate utilă și mai apropiată modului de a înțelege al celui asistat, dar este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]