8,266 matches
-
atac de paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Alexandru cel Mare, Dostoievski, Flaubert, Hemingway, Iulius Cezar, Moliere, Socrate - epilepsie 200 Carol Eduard Novak, campion paralimpic (născut la Miercurea-Ciuc). Cher, actriță și cântăreață - dislexie, dificultăți în stabilirea conexiunii de bază dintre simboluri (litere) și sunetele corespunzătoare lor. Christopher D'Olier Reeve, actor american, regizor, producător și scriitor. El a studiat actoria la școala de film Juilliard, după care a jucat rolul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dintre cei mai mari astro fizicieni ai planetei, fiind comparat cu Newton și Einstein. Suferă de scleroză amiotrofică laterală, o boală neuromusculară incurabilă. Nu poate scrie, vorbi sau calcula în mod obișnuit. Călătorește folosind un cărucior cu rotile. Sudha Chandran, actriță și dansatoare, născută în India. Ea și-a făcut studiile universitare în Mumbai, iar într-o zi, la întoarcerea acasă, a avut parte de un accident care a dus la amputarea piciorului său drept. I s-a oferit un picior
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
imensă: 82,5 milioane de dolari.Van Gogh a suferit o depresie, iar în 1889 a fost internat la un spital de psihiatrie. Un an mai târziu, marele artist s-a sinucis, trăgându-și un glonte în piept. Whoopi Goldberg, actriță - dislexie. Cupluri formate dintr-o persoană cu deficiență și una fară: Paul McCartney și soția lui cu un picior amputat, Heather Mills; Franklin Delano Roosevelt și Anna Roosevelt; Christopher Reeve și Dana Morosini; Tom Cruise și Katie Holmes. Surse NET
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
liceean la „Gheorghe Gheorghiu Dej”, profesor de istorie la Școala Dodești, rudă cu familia Ionescu. Cadre didactice din „garda veche”, Domnul și Doamna Ionescu mi-au relatat faptul că l-au cunoscut îndeaproape pe marele dramaturg și pe soția acestuia, actrița Maria Mohor. Albumul cu fotografii pe care mi le-au arătat sunt mărturii că Victor Ion Popa a trecut prin Dodești și la maturitate. M. A. În ce împrejurări ați cunoscut familia învățătorului Ionescu? Ați putea relata câteva activități culturale
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
, Marin (1.V.1938, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Mariei Angela Tarangul (n. Bădulescu), actriță și traducătoare, și al lui Erast Tarangul, inginer. Face clasele primare în București, unde va urma și Liceul „I. L. Caragiale”, absolvit în 1955. Devine student al Institutului Teologic din Sibiu, luându-și licența în 1959, iar până în 1961 va pregăti
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
și printr-o experiență regizorala. Nu atât piesele de factură ibseniană (cum ar fi De Crăciun, după revoluție) rețin atenția, cât producțiile atipice, precum Salve Regina, muzică de Pergolese, un soi de non-piesă alcătuită dintr-un amplu monolog al unei actrițe care joacă în culise, pentru că accesul pe scena îi este, în chip simbolic, interzis, „spectacolul” derulându-se „în fața nimănui”, cu „piese care nici nu există”. Ca temperament literar, Tănase este un „onirist” care visează în mod natural, astfel încât sobrul experiment
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Sardou, Fedora (1944). A prelucrat, de asemenea, Castiliana de Lope de Vega, într-o traducere făcută inițial de Al. Popescu-Telega (1942). A semnat și D.C.H., D. Chirca, Dyonis, Fidelio, Nae & Mitică (împreună cu Nae Ionescu), Ravaiac, Sărmanul Dionis, Teo, Tedry, Todry. Actrița Marioara Zimniceanu i-a fost soție. Dedicat lui N. Filimon, romanul În cetatea idealului, e o frescă satirică a lumii bucureștene din anii neutralității (1914-1916). Protipendada e polarizată în funcție de atitudinea față de puterile beligerante. Francofilii vin joia la five o’clock-ul
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
renunțat la concesiunea operei italiene din București în februarie 1877, cerând rezilierea contractului din pricina „pagubelor enorme“ pe care le în re gistrase (Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p. 425). 242. Aristizza Romanescu era fiica actorului Constantin Dimitriade (1831-1885) și a actriței Paulina Stavrescu. 243. Construcția castelului Peleș, care a făcut din Sinaia reședința de vară a familiei regale și, totodată, a protipendadei bucureștene, a durat zece ani, din 1873 până în 1883. Cine rămânea în București se mulțumea cu grădinile Stavri 244
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
subcomisarii respectivi.261 Când am venit în București, prefect al poliției era Vasile Hiotu 262, tatăl ministrului actual al Palatului Regal. Director al poliției, un colonel Murat. Șeful sergenților de oraș, Sașa Antonescu. Subșeful sergenților, vestitul tist263 Sarandi 264, fratele actriței Frosa Sarandi. Acest Sarandi, mai popular sub bucureștiul în 1871 143 259. Grădina și sala lui W. Gagel, apoi Edison și Grădina Blanduziei, în plin centrul Bucureștilor, pe strada Doamnei nr. 5. 260. Axisarii erau funcționari ai primăriei care percepeau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
artelor plastice la Expozițiunea Universală din Viena; Dumitrescu Tasianu: Despre școalele de aplicațiune; A. Odobescu: Arta bizantină. 218 bucureștii de altădată sub raport financiar stagiunea a constituit un dezastru pentru Mihail Pascaly, căruia, în noiembrie 1873, îi murise și soția, actrița Matilda Pascaly. Dintre piesele jucate efectiv în această stagiune, amintim: drama națională Lăpușneanu de N. Scurtescu, Radu Basarab, ban al Olteniei, „dramă națională cu mare spectacol“ de Ștefan Vellescu, Paiața, dramă de A. d’Ennery (în TRC.: Denneri!) și Marc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nimănui că mi se pare neverosimil, prea erau sugestionați. Slujba propriu-zisă a decurs repede. Învălmășite, ultimele imagini îmi par, acum cînd încerc să le notez, de nejuxtapus: frumusețea magnifică a zilei de septembrie, chipurile împietrite ale părinților lui Mișu, lacrimile actriței D.P., amanta sa, cuvintele de despărțire ținute de Vasile Sporici (din partea Teatrului Dramatic Bacovia) și Corneliu Sturzu (din partea Asociației Scriitorilor din Iași), gesturile de regret ale multora din cei care l-au însoțit pe ultimul său drum. A fost îngropat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
observat că de cîtva timp e fantomatic în postul de la teatru. Cu toate acestea, „cazul”, de fapt eșecul său, mă tulbură. Ins inadecvat posturilor de conducere (în care - surprinzător! - a supraviețuit), incapabil de fermitate, „slab” în relațiile cu actorii și actrițele, e totuși, în ciuda acestor lucruri, un intelectual, unul dintre puținii pe care îi are acest oraș cu peste o sută de mii de locuitori. A-l „livra” tovarășului Stan de la Partid ca să-i găsească un post (cum se zvonește) mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
astfel de păcat: dintr-o pornire spontană, el i-a pus fetei sale numele de Svetlana, în onoarea fiicei tătucului de la Moscova. Un alt caz, pe cît de frapant, pe atîta de caraghios, e - s-a spus - cel al cunoscutei actrițe Beate Fredanov, care i-a dat fiului prenumele de Stalin, destul de greu maniabil în anumite situații. De pildă, cînd intra la repetiții, băiatul era lăsat în camera portarilor. Cum nu putea să-i roage: „Aveți grijă de tovarășul Stalin!”, actrița
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
actrițe Beate Fredanov, care i-a dat fiului prenumele de Stalin, destul de greu maniabil în anumite situații. De pildă, cînd intra la repetiții, băiatul era lăsat în camera portarilor. Cum nu putea să-i roage: „Aveți grijă de tovarășul Stalin!”, actrița le spunea: „Aveți grijă de tovarășul copil!” Discuția a pornit de la titlul unui serial radiofonic difuzat de BBC, Tovarășul tata, un fel de 1984 al lui Orwell, descompus în scheciuri și glume asortate cu rîsete pe bandă de magnetofon. Autorii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poate să nu observăm - a spus el − că foarte mulți oameni plutesc într-un fel de reverie”. O colegă de-a sa avea impresia că e Gina Lolobrigida: se bronza și iarna ca să aiba un ten asemănător cu al celebrei actrițe italiene, iar un coleg, deși nu lucrase mai nimic în domeniul științific, pretindea că meritele sale sînt cel puțin egale cu ale unui academician. Există apoi reveria obținerii unui post, a achiziționării unui automobil, unui frigider, unui aragaz etc. La
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ziar. A urmat o tăcere stupidă, îndeajuns de jenantă. Din nou în vervă, marți a dat drumul la următoarea cogitație pe tema cuplului: „Eu nu cîrpesc niciodată - nici ciorapi, nici sentimente”. Miercuri, nesuportînd laudele pe care Sp. i le aducea actriței F.V. pentru felul în care joacă în piesa lui Arbuzov, a desființat-o, sec, cu o singură frază. „Are fața urîtă și sînii ca niște bătături”. Joi l-a criticat, incisiv, pe frate-su, ofițerul, care „în loc să urmeze academia militară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le spunea «Sărut mîna» inginerilor... Se vede neamul prost!” Consolat că, iată, s-a găsit unul care să-i înțeleagă oful, E.V. a schimbat din nou subiectul. În urmă cu o săptămînă a fost la înmormîntarea tatălui Florinei Cercel; cunoscuta actriță e vara sa. În cimitirul Ghencea, pe „o vreme nasoală”, a băut pentru prima dată votcă „Smirnov”, americană! E.V. e dintre cei care, atunci cînd începe o poveste se ambalează, nu se lasă pînă n-o termină. Astfel, am aflat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sîrb simpatic, cu vilă la Snagov și cu „mașină ultimul răcnet”, că preotul, cînd a văzut cîte icoane are în casă Florina, „s-a bîlbîit cumplit”. Partea cea mai lungă a quasimonologului său a fost consacrată nu succeselor scenice ale actriței, care, acum, „a dat lovitura cu Vasa Jeleznova”, ci succeselor ei la bărbați, relatate cu o nedisimulată admirație și cu o enormă naivitate, căci ignora concluzia ce se degajă din menționarea lor. Apetisantă, povestea sa a răvășit-o pe Carmen
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-i detaliez planul meu, să văd are rost. Sigur despre George Löwendal, pictorul și scenograful Teatrului Național din Cernăuți vreau să scriu, este de datoria mea, cunosc date din viața lui, am fost coleg cu amândouă fiicele lui, cu una actriță, cu cealaltă cadru universitar la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale”, la fel colegă. Dar, pe lângă ce știu am mare nevoie de date suplimentare, sunt o familie nobiliară, suedeză de origini Îmi pare, și nu știu cum o pot găsi căci În cartea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acest spațiu mare doar singur, să nu fie totul În ordine și reparate la timp. Vă dau acuma date succinte despre Smaragda, Tudor-Alexandru, copiii mei și Remus Mărgineanu, ginere, toți au activitatea legată de artă, literatură și cultură. Smaragda Olteanu-Mărgineanu, actriță. Născută la Timișoara În anul 1942. Toată școala la București, Liceul Iulia Hasdeu, Institutul de Artă Teatrală „I.L. Caragiale”, București, seria 1964. Roluri de prestanță și dramă. Reproducem caracterizări din presa engleză: Piesa „Pinochio la Veneția” de Robert Coover: „... Jocul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la București nu era mare. Pereții Încărcați de tablouri. Pictură modernă, mobilă veche, stilizată. Scaune Înalte, un birou masiv. Maestrul mă primise În chiloți de baie! M-a chestionat: familie, profesie, literatură. Mereu suna telefonul. Pe una dintre interlocutoare, o actriță despre a cărei frumusețe vorbea cu vizibilă plăcere, a invitat-o pentru prânz la Capșa, celebrul loc pentru vedete. Galanteria seniorială găzduia neastâmpărul lui Rică, fante de obor, dar rafinat de lecturi și urbanitate. Am ieșit Împreună. Ne-am oprit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ochii pironiți pe craniu. Deodată am avut senzația că-l mai văzusem undeva. Am scos un tricou din sertar și l-am acoperit. Mi-am văzut mai departe de film. De data asta am reușit să-mi concentrez atenția asupra actriței. Am ieșit din casă pe la ora unsprezece, m-am dus să-mi cumpăr mâncare de la supermarketul din apropierea gării, apoi am trecut pe la magazinul de băuturi și mi-am luat o sticlă de vin roșu, apă minerală și suc de portocale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
februarie 1942, sub conducerea unui comitet. Director este Vlaicu Bârna, secretar de redacție - Iordache Răducu. Publicația fiind orientată spre problemele lumii teatrului, literatura va fi slab reprezentată. Rubrici: „De vorbă cu...”, „Senzația zilei”, „Cronica cinematografică”, „Poșta redacției”, „Interpreții despre roluri”, „Actrițele noastre”, „Compozitorul zilei”, „Vești-povești”, „Creația zilei”. Deși predominante sunt informațiile teatrale, pot fi întâlnite și versuri de N. Davidescu, H. Nicolaide, Emil Botta (Spectacol) sau Ion Pillat (Metamorfoză). Tudor Arghezi scrie un comentariu intitulat Părintescul plagiat, iar E. Lovinescu semnează
GALERIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287136_a_288465]
-
Comitetul de lectură al Teatrului Național din București în stagiunea 1941-1942 și reprezentată în octombrie 1943, piesa preia motivul dezvoltat de G. B. Shaw în Pygmalion. Este povestea unei vânzătoare de cafea care, sub supravegherea atentă a unui regizor, ajunge actriță cu faimă. Dragostea înfiripată între cei doi evoluează către un sfârșit fericit. Pe afișul premierei din 1943 nu apare numele lui F., legile momentului interzicând colaborarea cu „nearienii”. În stagiunea 1945-1946 corectează el însuși nedreptatea, incluzând lucrarea în repertoriul Teatrului
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
cursurile Școlii Centrale „Maria Brâncoveanu” din București, în 1931 își ia licența în litere, iar în 1932 în filosofie. Concomitent, studiază și la Conservatorul de Artă Dramatică din București, clasa Ion Manolescu (1928- 1931). O perioadă scurtă de timp este actriță la Compania dramatică „Treisprezece și unu” din capitală și la Teatrul Național din Cernăuți. În 1934 pleacă în Franța și studiază estetica la Paris. Întoarsă în țară, va fi o vreme funcționară, apoi profesoară la Conservatorul Muncitoresc (1944-1949) și, din
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]