6,508 matches
-
orașele și stațiunile balneare cele mai celebre din Anglia. A devenit la modă în principal datorită lui Albert Abdullah David Sassoon, în anii 1870. Dintre clădirile celebre ale orașului, se poate aminti Brighton Pavilion, cu un aspect indian, dar care adăpostește un interior de inspirație chinezească, și marele său dig, cu parcul de distracții. West Pier, un alt dig, creat în 1866, a fost interzis publicului în 1975, apoi distrus în 2003 din cauza a două incendii, a căror cauză rămâne necunoscută
Brighton () [Corola-website/Science/308868_a_310197]
-
parte din cei aproape 1400 de absolvenți ai acestei Academii de Drept aveau să devină militanți activi ai mișcării culturale românești din Transilvania. Aceștia s-au implicat în organizarea Marii Uniri de la 1918, care fusese pregătită tocmain în clădirea care adăpostește astăzi Rectoratul Universității “Lucian Blaga”. În perioada celui de-al doilea război mondial, ca urmare a Dictatului de la Viena (1940), Universitatea Românească din Cluj se mută în Sibiu. Acest lucru a determinat creșterea numărului studenților la 3386 în anul 1943
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
a aparținut familiei omului politic Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova. Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac. La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
I. Inculeț. Donatorul și-a exprimat acordul în privința amenajării aici a unui centru social al Mitropoliei . Cum lucrările au trenat, conacul lui Ion Inculeț ajunsese într-o stare avansată de degradare. Exponatele aflate în camera ce ar fi urmat să adăpostească Muzeul au dispărut. Bustul lui Ion Inculeț era crăpat, fiind acoperit de tufe și mărăcini. Au fost tăiați o parte din arborii seculari, deși aici era o rezervație palinologică. În anul 2006, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început demersurile și
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
1955 - 1959). În România existase până la preluarea puterii de către comuniști Fundația Universitară Carol I, inaugurată la 14 martie 1895 având rolul de a contribui la formarea elitei intelectuale îndeosebi prin subvenții, premii, burse și tipărirea de lucrări valoroase. Clădirea fundației adăpostea o aulă și o bibliotecă. Fundația a fost desființată prin Decretul 136 din 1948, și proprietățile ei au fost confiscate, biblioteca fiind atribuită Universității C.I. Parhon din București. Celelalte activități ale fundației au fost desființate, activitatea editorială trecând la diferite
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
m și înalt în prezent de 2-2,5 m. În val erau înfipți stâlpi groși de lemn care erau legați între ei de o împletitură de nuiele care erau lipite cu pământ, toate acestea formau o palisadă în spatele căreia se adăposteau apărătorii. Cetatea nu avea șanț de apărare. Valul de pământ nu se închidea complet deoarece în dreptul porții capetele sale se petreceau unul peste altul formând o intrare „în clește”, acest tip de intrare expunea flancurile atacatorilor. Zidul nu înconjura complet
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
spirituală. Astfel se considera că, sufletul se eliberează de trup și continuă să trăiască liber, prin moarte întorcându-se, în fiecare dimineață în trup, după o călătorie făcută noaptea în lumea morților. Pentru a trăi veșnic trupul era îmbălsămat și adăpostit în "casele pentru enternitate" în care se aflau și statuile defuncților. Arta egipteană are un profund caracter religios și funerar, acesta regăsindu-se în arhitectură, sculptură și pictură. Arta egipteană este o „artă de curte”, prin care faraonul își arată
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
o boltă de forma unui semitrunchi de con. Pereții absidei, decorați și aceștia cu pictură, au suferit din cauza intemperiilor. Cu toate acestea se pot distinge chipurile unor sfinți ierarhi ai bisericii, printre aceștia amintind pe Sfântul Grigore Teologul. Edificiul este adăpostit sub un acoperiș unitar. Turnul clopotniță străpunge acoperișul în partea sa vestică, deasupra pronaosului. Având foișor lărgit, cu galerie deschisă, turnul clopotniță este acoperit de o fleșă ascuțită, în vârful căreia se află o cruce metalică. Coama acoperișului, deasupra altarului
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
amintim faptul că în anul 1974 acoperișul de șindrilă a fost refăcut. În anul 2000, biserica a beneficiat de ample lucrări de restaurare, fondurile necesare acestor operațiuni fiind asigurate de Ministerul Culturii și Cultelor. Biserica, aflată în coasta dealului ce adăpostește și vechiul cimitir, are planul dreptunghiular, terminat în partea sa estică cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud biserica are și un mic pridvor. Tot pe latura de sud se găsește și intrarea în biserică. Aceasta
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
de pe latura de sud a bisericii este atât de deteriorată încât doar anul menționat poate fi descifrat. Un alt moment important pentru sat și pentru biserică, amintește tradiția, este acela întâmplat în vremea năvălirilor tătare când biserica a oferit protecție adăpostind între pereții săi locuitorii satului care s-au refugiat aici de frica unei cete de tătari ce a atacat satul, în ultima invazie din anul 1717. Urmele acestui eveniment, mai exact urmele loviturilor de secure date de tătari se mai
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
bolta naosului s-au pierdut. Cu toate acestea se pot distinge, în fragmentele care încă se mai păstrează scene din viața lui Isus Cristos. O grindă tirant leagă pereții naosului. Intrarea în altar se face prin trei părți. Absida albarului adăpostește masa altarului, din piatră. Piciorul mesei altarului poartă inscripția ""10 AUGUST 1845"". Pereții altarului încă mai păstrează portretele unor episcopi sau sfinți. Spatiul naosului, boltit, este despărțit de absida altarului prin intermediul iconostasului. Absida altarului este acoperită la rândul ei printr-
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
două părți cei doi tâlhari răstigniți. Sub aspect contructiv, biserica prezintă un plan dreptunghiular terminat cu absida altarului decroșată, cu cinci laturi în partea de răsărit. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii, aceasta fiind adăpostită de un mic pridvor ce are patru stâlpi frumos profilați. Spațiul interior este împărțit în pronaos, naos și altar. Cele două încăperi destinate participanților la slujbe, pronaosul și naosul sunt despărțite de un perete ce este continuu doar în partea
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
cor. Acoperirea spațiilor interioare se face printr-un tavan de scânduri în pronaos în timp ce naosul este acoperit de o boltă ușor retrasă spre interior și așeazată de fiecare parte pe câte o grindă paralelă cu axul bisericii. Spațiul altarului este adăpostit sub o boltă mai mică, mai puțin înaltă ce se termină prin intermediul a trei fâșii curbe. Întrarea în spațiul altarului se face doar prin două întrări. Acoperișul nu este unitar, deasupra absidei altarului acesta fiind ușor mai scund. Spre vest
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
puțin înaltă ce se termină prin intermediul a trei fâșii curbe. Întrarea în spațiul altarului se face doar prin două întrări. Acoperișul nu este unitar, deasupra absidei altarului acesta fiind ușor mai scund. Spre vest, acoperișul este străpuns de turnul-clopotniță care adăpostește unul din clopotele vechii biserici de la ""anul domnului 1680"". Așezat deasupra pronaosului, turnul-clopotniță are foișor cu galerie deschisă și se termină cu o frumoasă fleșă alungită.
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
edificiul bisericii este înconjurat de un pridvor, ceva mai îngust în partea din spate (latura de nord a bisericii) față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime de aprox. 1 m. Diferența este explicabilă, întrucât latura sudică adăpostește și intrarea în biserică. Construcția este înconjurată de un brâu decorativ, simplu amplasat în partea mediană a pereților. Intrarea în biserică este tratată cu o grijă aparte. Partea superioară a intrării este rotunjită iar foaia ușii este formată din stânduri
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Pronaosul bisericii, înalt de aprox. 2,2 m este tăvănit. Întreg edificiul este protejat de un acoperiș cu două secțiuni: prima - ce acoperă pronaosul și naosul ajunge la înălțimea de 6,55 m, iar cea de-a doua, mai scundă, adăpostește absida altarului. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta este relativ scund, de aprox. 11,7 m. Galeria turnului, deschisă, este acoperită de fleșa turnului, ce se termină cu o cruce. Ceea ce deosebește această biserică de restul bisericilor de lemn
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
din Vârteșca constituia un caz singular printre bisericile de lemn din Sălaj. Unicitatea acestui plan consta în faptul că biserica avea pronaosul poligonal iar, absida altarului era pentagonală, nedecroșată. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, ușa fiind adăpostită de o mică prispă. Acoperișul, unitar, inițial a fost din șindrilă, ulterior fiind pusă tablă. Peste pronaos se afla un mic turn-clopotniță îmbrăcat în tablă. Turnul, în partea superioară avea deschizături dreptunghiulare pentru ca sunetele celor două clopote să poată fi
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată cu cinci laturi. Spre vest se află pridvorul care adăpostește intrarea. Stâlpii groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin cosoroaba bisericii. Intrarea în biserică se face tot pe latura de vest, în axul bisericii. Din pridvor se ajunge în pronaosul bisericii. Acesta este delimitat spre
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
are o înălțime de doar 1,81 m, fiind tăvănit cu scânduri de brad. Acoperișul bisericii, din șindrilă, sporește farmecul bisericii. Acesta nu este unitar, deasupra absidei altarului fiind ușor mai scund. Spre vest, deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță ce adăpostește clopotele bisericii. Este învelit și acoperit tot cu șindrilă și are galeria turnului deschisă, parapetul acesteia fiind ușor ieșit în afară. Coiful turnului, cu o bază pătrată se prelungește având în a doua sa parte o secțiune octogonală. În vârful
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
urmă oraș elvețian, el a stat 2 luni (iulie-august), tratandu-se de agorafobia să, si petrecând mult timp cu prietenii săi, tânăra speranța, scriitorul Ștefan Żeromski și soția sa, Oktawia. Cuplul a solicitat ajutorul lui Prus pentru Muzeul Național polonez, adăpostit în Castelul Rapperswil,unde a fost Żeromski bibliotecar. Etapa finală a călătoriei lui Prus l-a dus la Paris, unde a fost împiedicat de agorafobia de care suferea, să traverseze râul Sena pentru a vizita orașul sudic, Left Bank. El
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
a Moreii. Orașul Sikyon a fost silit să se predea și a fost ars până la temelii. Populația a fost dusă în robie la Vostitza. Sultanul a mers înainte spre Patras. Cei mai mulți dintre locuitorii orașului fugiseră pe țărmul opus, să se adăpostească, împreună cu venețienii, la Naupaktos. Aproape 4.000 de oameni au rămas în fortăreața de pe deal și au rezistat asalturilor repetate ale turcilor.Dar n-a avut mare importanță. Sultanul venise doar ca să-i pedepsească pe greci și să vâre spaima
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
având o suprafață totală de 60 m și este acoperită cu tablă. Edificiul are un plan dreptunghiular terminat spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce a fost adăpostită de un pridvor închis, adăugat ulterior. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în afară cât și în interior. Împărțirea interiorului în spațiile consacrate: pronaos, naos și altar sunt aproape simbolice în cazul pronaosului și al naosului, acestea fiind despărțite doar de
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
bisericii. În corul bisericii se ajunge urcând scara din dreapta pronaosului, interiorul corului fiind luminat de luminatorul rotund practicat în timpanul cu care se termină acoperișul în partea de vest. Dacă pronaosul este acoperit de un tavan de scânduri, naosul este adăpostit de o boltă semicilindrică ușor retrasă spre interior. Pentru absida altarului s-a ales o soluție asemănătoare, această boltă fiind mai îngustă deoarece baza acesteia urmează pereții retrași ai absidei. Spațiul interior este ocupat în mare măsură de băncile în
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
sudic a fost refăcută și a preluat și rolul de trapeză. S-a construit în partea sudică o clădire nouă, care a preluat funcțiile celorlalte construcții dezafectate, un corp de chilii lângă zidul de incintă estic și o construcție care adăpostea două sau trei spații locuibile și spații de depozitare, în partea de nord a incintei. O mare parte a acestor lucrări au fost săvârșite în perioada 1676-1677 din dispoziția mitropolitului Dosoftei Barilă. Mănăstirea Probota a fost un valoros centru de
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
la degradarea treptată a frescei. Din cauza ploilor și zăpezilor, zugrăveala exterioară s-a șters în mare parte. Nu se cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele sudic, mai adăpostit de vânturi și ploi. Este vorba de urme din Imnul Acatist sau Arborele lui Iesei etc. Valoarea picturilor murale de la Probota a fost constatată de mulți specialiști în artă, concluzionându-se că ""dacă arta în sine a zugravului e departe
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]