5,887 matches
-
exemplu "krcat" „încărcat, plin până la refuz” cere instrumentalul ("krcat košarama „încărcat cu coșuri”), "željan" „doritor” - genitivul ("Dečko bio željan svijeta „Copilul era doritor să vadă lumea”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od". Tot genitivul cu "od" poate fi folosit după adjectivele la gradul comparativ: "Kamen je tvrđi od zemlje" „Piatra este mai tare decât pământul”. Atributul substantival sau pronominal poate fi la genitiv fără prepoziție ("ugao ulice „colțul străzii”, "čaša vina „un pahar de vin”, "čovjek dobre naravi „om cu caracter
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
mai larg precedându-le pe cele cu un sens mai restrâns: "Spomenuo bih još neka terminološka rješenja, dijelom preuzeta iz prethodne hrvatske gramatičarske tradicije" „Aș mai aminti încă câteva rezolvări terminologice, preluate parțial din tradiția gramaticală croată anterioară”. Când un adjectiv pronominal și unul propriu-zis determină același cuvânt, primul îl precede pe al doilea: "Pokupit će tvoje bijelo platno" „Va cumpăra pânza ta albă”. Adverbele cu funcția de complement al adjectivului stau înaintea acestuia: "Ljudi su ga upotrebljavali u sasvim druge
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
terminologice, preluate parțial din tradiția gramaticală croată anterioară”. Când un adjectiv pronominal și unul propriu-zis determină același cuvânt, primul îl precede pe al doilea: "Pokupit će tvoje bijelo platno" „Va cumpăra pânza ta albă”. Adverbele cu funcția de complement al adjectivului stau înaintea acestuia: "Ljudi su ga upotrebljavali u sasvim druge svrhe" „Oamenii îl foloseau în cu totul alte scopuri”. Atributul substantival și cel adverbial stă după cuvântul determinat: "Tišina nad Aljmašem ogromna je" „Liniștea de deasupra Aljmašului este uriașă”, "Vratio
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
pronunțat ) este un termen complex foarte adesea folosit de architectul american Frank Lloyd Wright pentru a desemna viziunea sa referitoare la peisajul Statelor Unite, incluzând planificarea orașelor și arhitectura organică, al cărui creator și promotor a fost. Wright a propus utilizarea adjectivului usonian în locul aceluia de american pentru a descrie caracterul particular al peisajului "Lumii Noi", distinct față de cel al celorlalte continente și, mai ales, liber de orice fel de convenții sau constrângeri arhitecturale. Deși mult mai rar utilizat în sensul de
Usonia () [Corola-website/Science/303882_a_305211]
-
de "cetățean al Statelor Unite ale Americii", totuși cuvântul usonian (folosit și ca substantiv, dar și ca adjectiveste probabil mult mai comun decât alte alternative (vezi și ). Romancierul american John Dos Passos l-a utilizat consecvent în a sa faimoasă . n este un adjectiv folosit pentru a desemna un grup de aproximativ 50 (100, după alte surse) de case designate Frank Lloyd Wright pentru familii americane cu venit mediu, începând cu anul 1936, realizate în colaborare cu Jacobs House . Casele usoniene (The "Usonian Homes
Usonia () [Corola-website/Science/303882_a_305211]
-
USONA, ar fi reprezentat un acronim logic pentru United States of North America. În același timp se observă că Usonia, ca denominalizare a Statelor Unite ale Americii este consonantă cu denumirea țării în esperanto, "", cuvânt din a cărui rădăcină, Uson -, se poate obține adjectivul "usona" (scris, de data asta cu literă mică "u"). Creatorul limbii esperanto, L. L. Zamenhof, a utilizat public prima dată acest nume pentru denumirea Statelor Unite în cuvântarea sa la Congresul mondial de esperanto, care a avut loc în 1910 în
Usonia () [Corola-website/Science/303882_a_305211]
-
în cea mai mare parte a Croației, de către bosniaci și de către muntenegreni. Unii lingviști consideră sârbesc și un dialect numit "torlački" „torlakian”, vorbit în Șerbia de sud-est, apropiat de limbile bulgară și macedoneană, în principal prin pierderea declinării substantivelor și adjectivelor. Una din subîmpărțirile dialectului štokavian se face după felul în care a evoluat în diasistemului slav de centru-sud sunetul din limba slavă veche "ĕ" transcris prin litera ѣ „iat”, în trei grupuri de graiuri: Varianta torlakiană este inclusă într-o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
dur” > "tvrđi" „mai dur”, "lju't „furios” > "ljući" „mai furios”, "brz" „rapid” > "brži" „mai rapid”. În cursul istoriei limbii, în unele cazuri, [l] a evoluat în [o], dar la anumite forme gramaticale, acesta redevine [l]. Este, de exemplu, cazul substantivelor, adjectivelor terminate în "-ao" sau "-eo" ("posao „treaba”, "veseo „vesel”) și a verbelor la participiu activ terminate în "-o" ("radio" „muncit”). Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală: "posla" „al/a/ai/ale trebii”, formele de feminin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
al/a/ai/ale purtătorilor”, dar "nosioca" „al/a/ai/ale purtătorului”, "nosioci" „purtători” etc. În general, între consoanele unor grupuri finale de cuvânt neobișnuite pentru limba sârbă, se intercalează vocală a, de exemplu la nominativul singular al substantivelor și adjectivelor masculine, care nu are desinența, si care s-ar termină în asemenea consoane. Un astfel de cuvânt este "borac" „luptător”. În cursul flexiunii, a dispare la formele la care pronunțarea grupului de consoane este ușurată de o vocală ce o
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
studenata" „al/a/ai/ale studenților”. Unele cuvinte au forme alternative, una terminată în consoana, cealaltă cu o vocală suplimentară: Vocală finală este facultativa în primele două cazuri, dar devine uneori obligatorie în celelalte, anume la dativ-locativul singular masculin al adjectivelor substantivate și al pronumelor care pot fi și adjective pronominale: "Obraćam se dobrim ljudima, a ne lošima" „Mă adresez oamenilor buni, nu celor răi”, "U jednim slučajevima uspeva, u drugima ne" „În unele cazuri reușește, în altele nu”. Desinența cazului
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
forme alternative, una terminată în consoana, cealaltă cu o vocală suplimentară: Vocală finală este facultativa în primele două cazuri, dar devine uneori obligatorie în celelalte, anume la dativ-locativul singular masculin al adjectivelor substantivate și al pronumelor care pot fi și adjective pronominale: "Obraćam se dobrim ljudima, a ne lošima" „Mă adresez oamenilor buni, nu celor răi”, "U jednim slučajevima uspeva, u drugima ne" „În unele cazuri reușește, în altele nu”. Desinența cazului instrumental singular al substantivelor masculine are două variante, "-om
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sau locul accentului, de exemlu "grad" „oraș” vs. "grȁd" „grindină”. Accentul poate diferenția și forme gramaticale ale aceluiași cuvânt: "ȉmena" „al/a/ai/ale numelui” vs. "imèna" „nume” (nominativ plural) vs. "iménă" „al/a/ai/ale numelor” (vezi și Declinarea adjectivelor). Privitor la locul și caracterul accentului există următoarele reguli: Și vocalele neaccentuate pot fi lungi sau scurte. Cele lungi se notează (nu în scrisul obișnuit) cu ¯ ("žèna" „femeie” - "žénă" „al/a/ai/ale femeilor”). O silaba lungă neaccentuata se poate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
proclitic: Morfologia limbii sârbe se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei morfologice, sârbă este o limbă flexionara, că limba română, dar în grad mai mare decât aceasta, adică cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor se disting mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul masculin, feminin sau neutru. Masculinul este de regulă posibil de recunoscut după terminația consonantica la cazul nominativ, numărul singular: "jelen „cerb”. Tot masculine sunt
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminație consonantica la masculin nominativ singular, iar cea lungă se obține prin adăugarea lui "-i" la forma scurtă: "bogat" > "bogați
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminație consonantica la masculin nominativ singular, iar cea lungă se obține prin adăugarea lui "-i" la forma scurtă: "bogat" > "bogați" „bogat”. În cazul lor, forma scurtă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se caracterizează prin terminație consonantica la masculin nominativ singular, iar cea lungă se obține prin adăugarea lui "-i" la forma scurtă: "bogat" > "bogați" „bogat”. În cazul lor, forma scurtă este nedefinita, iar cea lungă - definită. Acesteia îi corespunde în română adjectivul substantivat, articulat cu articol hotărât sau cu articol demonstrativ. Exemple în context: "Videsmo tu dva čoveka, jedan je bio siromašan, a drugi - bogat; siromašni je ćutao, dok je bogați mnogo pričao" „Văzurăm aici doi oameni, unul era sărac, iar celălalt
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
tu dva čoveka, jedan je bio siromašan, a drugi - bogat; siromašni je ćutao, dok je bogați mnogo pričao" „Văzurăm aici doi oameni, unul era sărac, iar celălalt - bogat; săracul (sau cel sărac) tăcea, în timp ce bogatul (sau cel bogat) vorbea mult”. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă ("bratov" „al/a/ai/ale fratelui”), iar cele terminate în "-ski", "-nji" și "-ji" - numai formă lungă. În această categorie intră adjectivele calificative de relatie în general ("beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
săracul (sau cel sărac) tăcea, în timp ce bogatul (sau cel bogat) vorbea mult”. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă ("bratov" „al/a/ai/ale fratelui”), iar cele terminate în "-ski", "-nji" și "-ji" - numai formă lungă. În această categorie intră adjectivele calificative de relatie în general ("beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la forma de comparativ și la cea de superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
bogat) vorbea mult”. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă ("bratov" „al/a/ai/ale fratelui”), iar cele terminate în "-ski", "-nji" și "-ji" - numai formă lungă. În această categorie intră adjectivele calificative de relatie în general ("beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la forma de comparativ și la cea de superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Adjective cu comparativul neregulat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
iar cele terminate în "-ski", "-nji" și "-ji" - numai formă lungă. În această categorie intră adjectivele calificative de relatie în general ("beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la forma de comparativ și la cea de superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Adjective cu comparativul neregulat sunt: Comparația se poate construi în două feluri: Dacă cu ajutorul adjectivului se compară două complemente, este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la forma de comparativ și la cea de superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Adjective cu comparativul neregulat sunt: Comparația se poate construi în două feluri: Dacă cu ajutorul adjectivului se compară două complemente, este posibilă numai a doua contrucție: "U samoposluzi jagode șu skuplje nego na pijaci" „La supermarket, căpșunile sunt mai scumpe decât la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Adjective cu comparativul neregulat sunt: Comparația se poate construi în două feluri: Dacă cu ajutorul adjectivului se compară două complemente, este posibilă numai a doua contrucție: "U samoposluzi jagode șu skuplje nego na pijaci" „La supermarket, căpșunile sunt mai scumpe decât la piata”. Superlativul relativ de superioritate se obține din formă de comparativ, cu prefixul "naj-
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nego na pijaci" „La supermarket, căpșunile sunt mai scumpe decât la piata”. Superlativul relativ de superioritate se obține din formă de comparativ, cu prefixul "naj-": "poznatiji" „mai cunoscut” > "nâjpoznàtiji" „cel mai cunoscut”. Vocală prefixului este lungă și totdeauna accentuată, iar adjectivele mai lungi, ca acest exemplu, au accent și pe rădăcina formei de bază. Adjectivele se declina astfel: Formă lungă Formă scurtă Observații: Formele și declinarea pronumelor personale sunt cele de mai jos: Observații: 1. La nominativ, vocativ, instrumental și locativ
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de superioritate se obține din formă de comparativ, cu prefixul "naj-": "poznatiji" „mai cunoscut” > "nâjpoznàtiji" „cel mai cunoscut”. Vocală prefixului este lungă și totdeauna accentuată, iar adjectivele mai lungi, ca acest exemplu, au accent și pe rădăcina formei de bază. Adjectivele se declina astfel: Formă lungă Formă scurtă Observații: Formele și declinarea pronumelor personale sunt cele de mai jos: Observații: 1. La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
folosește la neutru singular: Ovo je moj sin / moja ćerka" „Acesta e fiul meu / Aceasta e fiica mea”, To je bilă nesreća" „A fost o nenorocire”, "To șu bili uspesi" „Acestea au fost succese”. Declinarea demonstrativelor este aceeași că a adjectivelor, inclusiv existența formelor cu vocală suplimentară în cazul folosirii lor că pronume: "ovog(a)" „al/a/ai/ale acestui(a)”, "onom(e)" „acelui(a)”, "o onom(e)" „despre acel(a)”, "s tim(a)" „cu acesti(a)/acei(a) / aceste(a
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]