11,054 matches
-
sprijinit de guvernarea în exercițiu. Grupul de firme care a inițiat proiectul nu dispunea de o expertiză excepțională în materie de turism, dar dispunea de relații foarte bune tocmai cu noul ministru al Turismului. Ca urmare, proiectul a intrat pe agenda de preocupări a guvernării și a devenit unul dintre proiectele destinate să contribuie la dezvoltarea economică și socială a României. Ministerul Turismului l-a inclus pe lista sa de proiecte și l-a pus în discuția marilor firme internaționale de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
World Bank, 2000, Anticorruption in Transition. A Contribution to the Policy Debate, Washington D.C. World Bank, 2001, The World Bank Group’s Country Assistance Strategy for Romania, Report No. 22180-RO World Bank, 2004, Romania. Restructuring for EU Integration. The Policy Agenda, Report 29123-Ro World Bank, 2005, World Development Indicators, World Bank, Washington World Bank, 2005, World Development Report 2005: A Better Investment Climate for Everyone, World Bank & Oxford University Press Yeltsin, Boris, 2000, Midnight Diaries, Pheonix, London Zamfir, Cătălin, 2004, O
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-se mai slabă decât clișeele. O carte dedicată lui Mateiu I. Caragiale este, de pildă, „una dintre cele mai valoroase ofrande din câte i s-au adus până acum”. Un critic se agită „pentru a epuiza toate punctele înscrise în agenda sa încărcată”. Cutare poet „denotă un condei extrem de avizat” ș.a.m.d. Faptul nu eclipsează însă dramatic demonstrațiile acestui critic care suplinește intuiția cu ambițiile stilistice circumscrise de multe ori unor judecăți pertinente. Câteva dintre comentariile cuprinse în volumul De la
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
File de carnet” Mihai Stoian, Romulus Rusan, Vasile Băran, Sânziana Pop, Corneliu Leu, Mihnea Gheorghiu, Eugen Barbu, George Bălăiță ș.a. publică note, însemnări, eseuri. Adrian Păunescu ține rubrica intitulată „Cetatea”, în vreme ce Nicolae Florescu se ocupă de „Cartea social-politică”. Altă rubrică, „Agenda culturală”, va deveni „Carnet cultural”. Deseori reușesc să degaje un aer mai proaspăt rubricile „Cronica muzicală” (Alfred Hoffman, George Sbârcea), „Cronica filmului” (Oscar Lemnaru, Florian Potra, Ecaterina Oproiu), „Cronica teatrală” (Radu Popescu și Mariana Pârvulescu), „Cronica plastică” (Petru Comarnescu, Maxim
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
filmului” (Oscar Lemnaru, Florian Potra, Ecaterina Oproiu), „Cronica teatrală” (Radu Popescu și Mariana Pârvulescu), „Cronica plastică” (Petru Comarnescu, Maxim Cosma, Dan Grigorescu). Alte rubrici: „Revista revistelor”, „Evocări”, „Note de drum”, „Însemnări de cititor”, „Inscripții”, „Artă și realitate”, „Cotidiene”, „Zigzag”, „Semnal”, „Agenda zilei”, „Creație și angajare”, „Festivalul Național «Cântarea României»” ș.a. Lirica de substanță lipsește. Poezia publicată ocazional este, în faza de consolidare a regimului comunist, propagandistică, agitatorică, imnică, iar ulterior invariabil encomiastică, aducând osanale Partidului și conducătorului acestuia. Numărul versificatorilor din
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
și, mai apoi, ai drepturilor universale ale omului și ai drepturilor naturii. Multiculturalismul era privit de postmoderniști ca un fel de antidot Împotriva gândirii moderne, ca o modalitate de a Înlocui un singur sistem de referință doctrinar cu perspective multiple. Agenda drepturilor omului a lărgit și mai mult asaltul Împotriva unei perspective unice. Drepturile universale ale omului și drepturile naturii erau un mod de a recunoaște că povestea fiecărei persoane are aceeași valoare și că pământul Însuși contează. Însă aici, logica
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ar putea să dea vreodată scriitorii, de ce acest lucru trebuie să fie al meu și celălalt al tău15. Teoria utilității proprietății a dat Încă un rațional care putea fi folosit de noua clasă de comercianți și negustori pentru a avansa agenda lor personală și politică. Teoria utilității a Îndulcit muchiile mai ascuțite ale teoriei muncii a lui Locke, făcând proprietatea nu numai un scop În sine, ci și un instrument pentru a avansa fericirea umană. Filosofii epocii au fost de acord
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
piețelor capitaliste și a statelor-națiune În Europa și anume că dezvoltarea lor nu a fost una lină. Istoria acestor doi piloni ai modernității europene este plină de lupte și compromisuri, generate de interese contradictorii, care au Încercat să-și impună agenda proprie asupra acestui proces. Europenii se miră adeseori de ce noi, americanii, prin contrast, am fost atât de Încrezători În teoria capitalistă și atât de patrioți și loiali față de țara noastră. Diferența constă În aceea că America nu a trebuit să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
soluție pe termen lung, care ar putea garanta o Europa pașnică și prosperă, era transferul unei părți mai mari din suveranitatea națională către o uniune politică largită. și-au dat seama totuși că ar putea să fie contraproductivă afișarea unei agende politice fățișe, aceasta putând determina o rezistență din partea statelor membre - dornice să-și mărească puterea economică participând Împreună la cauze comune pe arena economică. Majoritatea liderilor naționali priveau Uniunea ca pe o modalitate de promovare a obiectivelor naționale, de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
putând determina o rezistență din partea statelor membre - dornice să-și mărească puterea economică participând Împreună la cauze comune pe arena economică. Majoritatea liderilor naționali priveau Uniunea ca pe o modalitate de promovare a obiectivelor naționale, de a-și consolida propriile agende de lucru și a asigura suveranitatea națională. Într-o lume dominată, În acel timp, de două superputeri, Statele Unite ale Americii și URSS, cele șase state membre s-au gândit ca numai unindu-și resursele economice pot spera să devină competitivi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În cele din urmă ar putea obține un loc permanent În Consiliul de Securitate al ONU - Înlocuind Marea Britanie și Franța. Va avea un președinte ales de Consiliul Europei care va servi pentru cinci ani și va fi răspunzător pentru Întocmirea agendei Uniunea Europeană. În momentul de față, președinția Uniunii Europene este preluată la fiecare șase luni de fiecare dintre președinții națiunilor membre. Uniunea Europeană va avea de asemenea un singur ministru al Afacerilor Externe răspunzător pentru politica externă și de apărare. Constituția cere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ministri 36. Conform noilor prevederi, consiliul poate să adopte o legislație atunci când jumătate dintre membri, reprezentând 60% din populația Uniunii Europene, votează pentru ea. Aceasta le dă națiunilor mari - Germania, Marea Britanie, Franța și Italia - mai multă putere potențială În alcătuirea agendei legislative. Pe de altă parte, puterea Consiliului de Miniștri este oarecum redusă deoarece au fost cedate Comisiei puteri adiționale. Pentru națiunile mai mici, care favorizează o Uniune cu un caracter mai federal, constituția dă puteri sporite Comisiei Europene. Comisia deține
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să treacă peste frontierele naționale și să Înceapă să-și facă simțită prezența pe câmpul de joc global. Uniunea Europeană s-a găsit, dintr-odată, În mijlocul unui vârtej de forțe În competiție care luptau pentru putere și recunoaștere, fiecare cu o agendă proprie și resurse proprii pentru a-și atinge țelurile, dar nici una suficient de puternică pentru a domina singură procesul politic. Acesta era un joc politic mult mai complicat. Anterior, Uniunea Europeană a trebuit numai să negocieze relațiile externe cu cele două
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de activitate În schimbare perpetuă. Abilitatea cameleonică de a se reinventa este punctul ei forte. Prin urmare, spre deosebire de statul-națiune, Uniunea Europeană nu este percepută ca un agent al destinului, ci, mai degrabă, ca un manager al conflictelor de moment și al agendelor În competiție. În noua eră, marile metanarațiuni - genul care a motivat loialitatea civică În perioada statelor-națiune - sunt depășite. Sunt Înlocuite cu un număr de povești mai mici, fiecare o reflecție a perspectivelor și obiectivelor diverselor grupuri constitutive. Mandatul și misiunea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la nivelul statelor sau dincolo de frontierele naționale către Uniune) a fost că nici statele membre, nici Uniunea nu au fost Întărite. Mai curând, a rezultat o balcanizare a autorității, prin intrarea În scenă a noi jucători și o multiplicare a agendelor În competiție. Uniunea Europeană a sfârșit prin a deveni legislator și paznic. Stabilește directivele care guvernează jocul, Îi adună pe jucători și facilitează procesul politic Între părți. Uniunea Europeană este primul stat cu rol pur de reglementare, a cărui funcție este să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
global, ele sunt mult mai puțin dependente de statul-națiune pentru a le proteja interesele. Desigur, companiile globale pot șantaja statele - amenințând cu mutarea operațiilor În altă parte dacă nu le sunt servite interesele -, imobilizând statele și aservindu-le din ce În ce mai mult agendelor lor comerciale. și, dacă statele nu se aliniază la interesele comerciale globale, organizațiile de reglementare cum ar fi Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Organizația Mondială a Comerțului pot să impună sancțiuni și să forțeze observarea lor. Decuplarea parteneriatului stat-comerț
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era să stabili standarde universale guvernând un anumit domeniu, efort sau activitate. Au Încercat să influențeze comportamentul politic și comercial prin acceptarea standardelor acestora de către instituțiile relevante În cele două arene. Ele au reprezentat o a treia forță cu o agendă care nu era obligatorie și a căror influență se baza, În mare măsură, atât pe expertiza profesională și tehnică, cât și normele raționale de comportament. Noile mișcări transnaționale În domeniul drepturilor Încearcă de asemenea să stabilească coduri de comportament universal
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transformarea personală și nu numai avansul material, devine o măsură la fel de importantă a progresului. În timp ce organizațiile Societății civile orientate spre drepturi Își concentrează atenția dincolo de granițele naționale, cele cu orientare etnică se concentrează pe anumite regiuni În interiorul granițelor naționale. Uneori, agendele OSC-urilor etnice sunt complementare cu cea a Uniunii Europene, dar alteori ele sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sentimente ambivalente la Bruxelles referitor la statutul culturilor locale. „Cu toate că este un handicap din anumite puncte de vedere”, nota Ruperti, „În majoritatea situațiilor diversitatea europeană reprezintă un atu”12. Grupările pentru drepturi și cele etnice se suprapun adeseori și au agende comune. De exemplu, organizațiile pentru drepturi umane universale sprijină lupta poporului tibetan pentru a-și menține identitatea și autonomia În fața invaziei politice și represiunii chineze, care amenință Însăși existența sa. Dar, Într-un număr egal de situații, grupurile pentru drepturi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe femei În sclavie. Ce face visul european atât de interesant și problematic, este faptul că Încearcă să Încorporeze atât drepturile universale ale omului, cât și cele culturale, mai restrânse, sub aceeași umbrelă politică. Această situație este foarte diferită de agenda statului-națiune, al cărui țel era limitat la protecția dreptului de proprietate individuală și a libertăților cetățenești și asimilarea și integrarea subgrupurilor Într-o singură identitate națională. A acomoda multiculturalismul și drepturile umane În același timp este o misiune dificilă. Să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
autoritate, cautând să le submineze credibilitatea și să le discrediteze legitimitatea. Nu este surprinzător deci că Uniunea Europeană nu a Întâmpinat Întotdeauna cu brațele deschise participarea celui de-al treilea sector. Combinația dintre presiunea publică neîntreruptă și mobilizarea suportului popular pentru agendele lor a fost cea care a forțat recunoașterea din partea guvernului și le-a asigurat un loc În dezbaterea asupra politicii publice. Fostul secretar-general al ONU Boutros Boutros-Ghali caracterizează organizațiile și mișcările societății civile ca „o formă fundamentală de reprezentare publică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la Uniunea Europeană, ca și la conferințele și Întâlnirile la nivel național și regional, au crescut semnificativ În ultimii ani. O bună parte a ambivalenței venită din partea actorilor guvernamentali, dar și sentimentul crescând de frustrare și supărare al activiștilor se datorează agendelor politice aflate În conflict. Mișcările transnaționale ale societății civile Își folosesc influența pentru a obține o recunoaștere crescută a drepturilor universale ale indivizilor - ca și ale naturii - În legea internațională și caută să facă guvernele răspunzătoare În față acestor legi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Bruxelles au foarte mult de câștigat și puțin de pierdut, din Îmbrățișarea OSC ca parteneri În rețelele politice europene. La fel de important, OSC sunt motorul social atât pentru conservarea diversității culturale În interiorul Uniunii Europene, cât și pentru mobilizarea suportului public În favoarea agendei drepturilor universale. Ambele sunt implantate În comunitățile geografice și, În același timp, conectate prin activitatea lor dincolo de frontierele regionale și chiar de cele ale Uniunii. Ele sunt, pe de o parte, jucători locali, transnaționali și globali și, pe de altă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cauzei, argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni unificate, suportă doar o agendă colonială care dă naștere la intoleranță față de alte puncte de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale globale și birocrații distante
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poate fi folosit pentru a afirma dreptul de acces la fluxurile globale din jurul nostru. De la politica de clasă la politica culturală A administra diversitatea culturală este suficient de dificil, chiar dacă ar fi vorba numai despre o problemă de acomodare a agendelor concurețiale ale diverselor subculturi europene. Situația este exacerbată Însă de creșterea semnificativă a culturilor imigranților din afara Uniunii Europene. Globalizarea fluxurilor de capital creează noi diviziuni. Săracii acestei lumi sunt forțați să migreze oriunde se duce capitalul. Este o problemă care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]