5,602 matches
-
Hirschman (1991) propun patru factori pentru a explica agresivitatea sexuală: activarea sexuală fiziologică, credințele ce justifică violența sexuală, un control afectiv slab și tulburări de personalitate. Se pare că aceleași procese socio-cognitive ce explică agresivitatea non sexuală stau la baza agresivității sexuale. Agresivitatea domestică Definiția propusă de către psihologi pentru conceptul de violență domestică este relativ recentă. Asociația Psihologilor Americani (1996) definește agresivitatea domestică ca fiind un ansamblu de comportamente abuzive fizice, sexuale, psihologice săvârșite de către o persoană împotriva altei persoane în cadrul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
propun patru factori pentru a explica agresivitatea sexuală: activarea sexuală fiziologică, credințele ce justifică violența sexuală, un control afectiv slab și tulburări de personalitate. Se pare că aceleași procese socio-cognitive ce explică agresivitatea non sexuală stau la baza agresivității sexuale. Agresivitatea domestică Definiția propusă de către psihologi pentru conceptul de violență domestică este relativ recentă. Asociația Psihologilor Americani (1996) definește agresivitatea domestică ca fiind un ansamblu de comportamente abuzive fizice, sexuale, psihologice săvârșite de către o persoană împotriva altei persoane în cadrul unei relații
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
slab și tulburări de personalitate. Se pare că aceleași procese socio-cognitive ce explică agresivitatea non sexuală stau la baza agresivității sexuale. Agresivitatea domestică Definiția propusă de către psihologi pentru conceptul de violență domestică este relativ recentă. Asociația Psihologilor Americani (1996) definește agresivitatea domestică ca fiind un ansamblu de comportamente abuzive fizice, sexuale, psihologice săvârșite de către o persoană împotriva altei persoane în cadrul unei relații intime și având drept obiectiv exercitarea puterii, controlului și autorității celei dintâi asupra celei din urmă. Studiile psihologice arată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abuzive fizice, sexuale, psihologice săvârșite de către o persoană împotriva altei persoane în cadrul unei relații intime și având drept obiectiv exercitarea puterii, controlului și autorității celei dintâi asupra celei din urmă. Studiile psihologice arată că prezența uneia dintre aceste forme de agresivitate crește probabilitatea declanșării celorlalte, violența în sânul familiei determinând manifestarea agresivității și în alte contexte. Considerarea violenței domestice o serioasă problemă socială ce poate afecta bunăstarea unei familii este de asemenea de dată recentă. Problematica violenței domestice a fost semnalată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în cadrul unei relații intime și având drept obiectiv exercitarea puterii, controlului și autorității celei dintâi asupra celei din urmă. Studiile psihologice arată că prezența uneia dintre aceste forme de agresivitate crește probabilitatea declanșării celorlalte, violența în sânul familiei determinând manifestarea agresivității și în alte contexte. Considerarea violenței domestice o serioasă problemă socială ce poate afecta bunăstarea unei familii este de asemenea de dată recentă. Problematica violenței domestice a fost semnalată pentru prima dată în 1975 la prima conferință despre femei organizată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
numesc "certuri de familie" (Walker, 1999). Victimele prezintă adesea un ansamblu de simptome patologice precum dezordine cognitivă, comportament de evitare, depresie, anxietate puternică asociată cu un nivel intens de activare fiziologică (Walker, 1993, citat de Walker, 1999). Factorii și formele agresivității domestice sunt multiple. Configurația factorilor se schimbă în funcție de forma de agresivitate domestică săvârșită, natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a agresivității domestice constă în faptul că ea se declanșează ca reacție la o provocare imediată, reală sau imaginată, denumită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de simptome patologice precum dezordine cognitivă, comportament de evitare, depresie, anxietate puternică asociată cu un nivel intens de activare fiziologică (Walker, 1993, citat de Walker, 1999). Factorii și formele agresivității domestice sunt multiple. Configurația factorilor se schimbă în funcție de forma de agresivitate domestică săvârșită, natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a agresivității domestice constă în faptul că ea se declanșează ca reacție la o provocare imediată, reală sau imaginată, denumită de către specialiști variabila proximității (Geen, 1998). Și alți factori individuali sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puternică asociată cu un nivel intens de activare fiziologică (Walker, 1993, citat de Walker, 1999). Factorii și formele agresivității domestice sunt multiple. Configurația factorilor se schimbă în funcție de forma de agresivitate domestică săvârșită, natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a agresivității domestice constă în faptul că ea se declanșează ca reacție la o provocare imediată, reală sau imaginată, denumită de către specialiști variabila proximității (Geen, 1998). Și alți factori individuali sau contextuali (personalitatea, socializarea, calitatea relației, drogurile, alcool) favorizează declanșarea scandalurilor cauzate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
faptul că ea se declanșează ca reacție la o provocare imediată, reală sau imaginată, denumită de către specialiști variabila proximității (Geen, 1998). Și alți factori individuali sau contextuali (personalitatea, socializarea, calitatea relației, drogurile, alcool) favorizează declanșarea scandalurilor cauzate de factorii proximali. Agresivitatea domestică într-un climat socio-cultural tradițional este caracteristica bărbatului care-și tratează soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă caracteristicile unei personalități autoritare, depresive, punitive, amenințătoare, adoptând stereotipurile de sex tradiționale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă caracteristicile unei personalități autoritare, depresive, punitive, amenințătoare, adoptând stereotipurile de sex tradiționale. Victimele sunt în general vulnerabile atât la nivel fizic, cât și social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost pe larg studiată. Rezultatele studiilor efectuate indică o frecvență a agresiunilor atât din partea femeilor, dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care abuzează prezintă caracteristicile unei personalități autoritare, depresive, punitive, amenințătoare, adoptând stereotipurile de sex tradiționale. Victimele sunt în general vulnerabile atât la nivel fizic, cât și social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost pe larg studiată. Rezultatele studiilor efectuate indică o frecvență a agresiunilor atât din partea femeilor, dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai grave și mai periculoase decât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dar mai ales din partea bărbaților. Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Agresiunile comise de către partenerul de sex masculin sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu violența fizică de după 30 de luni de căsătorie. În contextul unei relații bazate pe neînțelegere și conflict, slaba comunicare dintre soți poate constitui de asemenea un factor important (Riggs et al., 1996). Puținele ocazii de schimburi verbale pot declanșa agresivitatea ca manifestare motrică a unei stări emoționale negative. Procesele cognitive mai elaborate pot fi și ele implicate sau chiar sta la baza acestor conflicte. O provocare obișnuită a conflictului în context conjugal se produce atunci când soțul interpretează comportamentul soției ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost pe larg studiate și prezentate. Un număr important de studii arată că consumul de alcool reprezintă unul dintre factorii majori ai violenței conjugale. N-au fost însă în detaliu analizate mecanismele care-l apropie de alți factori declanșatori ai agresivității. Studiile experimentale întreprinse de Taylor și colegii săi atrag atenția asupra faptului că consumul de alcool și de anumite droguri perturbă procesele cognitive (Berman, Taylor și Marged, 1993). Capacitățile indivizilor de a interpreta semnale sociale subtile după consumul unei cantități
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală din interiorul cuplului poate cauza o stare de stres continuă. Stresul în sine nu reprezintă un factor convingător pentru stabilirea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de stres continuă. Stresul în sine nu reprezintă un factor convingător pentru stabilirea unei relații conjugale abuzive, dar el poate declanșa o stare afectivă negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o stare afectivă negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993) au constatat că admiterea violenței conjugale ca normă trimite direct către abuzul soțului asupra soției. În opinia autorilor, atitudinea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trebuie ca puterea să fie inegal repartizată la nivelul familiei, femeia ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare a puterii asupra partenerului. În general, prețul unui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nivelul familiei, femeia ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare a puterii asupra partenerului. În general, prețul unui abuz săvârșit în familie este mult mai scăzut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scăzut față de cel plătit pentru comiterea unei agresiuni în afara casei. Actul rămâne relativ privat, iar societatea are tendința să-l considere o problemă de familie ce n-o privește. Această diferență importantă dintre cost și recompensă constituie motivația principală a agresivității ce se manifestă atunci când și ceilalți factori sunt întruniți. Personalitatea agresorului a fost de asemenea studiată. În contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive. Comportamentele bărbatului împotriva soției se traduc în acest caz în acte abuzive. Iar orice percepție a bărbatului cu privire la slăbiciunile fizice și sociale ale soției nu pot decât să intensifice violența. Agresivitatea împotriva copiilor Pentru a desemna relele tratamente împotriva copiilor, specialiștii au propus mai mulți termeni: termenul de "act de violență" se aplică relelor tratamente corporale, cel de "maltratare" corespunde acțiunilor de brutalitate, iar termenul de "abuz" se referă la acțiunea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresive pentru atingerea scopurilor fixate (Dodge, 1993). Perceperea lumii sociale ca pe un loc al ostilității împotriva sinelui, slaba stimă de sine și prezența unui eu agitat, toate aceste elemente contribuie la activarea unor nevoi foarte puternice de protecție. Iar agresivitatea poate oferi sentimentul puterii și a controlului celorlalți. Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese depind și de sentimentele și motivațiile copilului. Observând și reacționând la provocări, copilul va folosi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]