18,056 matches
-
două concepte, cel de aspectex și cel de x variante . Prin aspectex am în vedere toate subalternativele care privesc un x individ, iar prin x variante am în vedere toate subalternativele care variază cu privire la un singur individ. Prin subalternative (sau alternative simple) vizez acele părți din alternative care privesc un singur individ, e.g. presupunem că avem și că, în limbaj natural, semnele variabile au următoarele forme citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o citește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel de x variante . Prin aspectex am în vedere toate subalternativele care privesc un x individ, iar prin x variante am în vedere toate subalternativele care variază cu privire la un singur individ. Prin subalternative (sau alternative simple) vizez acele părți din alternative care privesc un singur individ, e.g. presupunem că avem și că, în limbaj natural, semnele variabile au următoarele forme citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o citește, z : i nu citește cartea și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y : i citește cartea și j nu o citește, z : i nu citește cartea și j o citește, și w : i nu citește cartea și j nu citește cartea. Aici, ix i citește cartea este o subalter nativă sau o alternativă simplă. Mulțimea i aspectelor este . Mulțimea j aspectelor este. i variantele sunt variantele sunt . Voi explica în cazul primei perechi privindu-l pe j: x : i citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aspectelor este . Mulțimea j aspectelor este. i variantele sunt variantele sunt . Voi explica în cazul primei perechi privindu-l pe j: x : i citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o citește. În ambele alternative, i citește cartea, în vreme ce acțiunea lui j variază. De aceea perechea este o j-variantă. În Sen (1970a), (1970b), Breyer (1977), (1980), Gibbard (1974), Gaertner și Kruger (1981), (1983), Blau (1975), Suzumura (1978), (1979), Austeen-Smith (1982), decisivitățile nu se acordă pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de matematică și, de aceea, orice soluție am oferi paradoxului libertarian aceasta trebuie să fie justificată prin apel la anumite valori. În cazul de față, dacă am hotărât că este consistent cu gândirea libertariană să acordăm decisivitate indivizilor asupra acelor alternative care variază doar în privința comportamentului lor, nu putem găsi niciun motiv pentru care ne-am opri doar la o pereche de astfel de alternative. Dacă x-variantele justifică acordarea drepturilor pe o pereche, atunci drepturile trebuie acordate ori de câte ori pot fi descoperite
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
față, dacă am hotărât că este consistent cu gândirea libertariană să acordăm decisivitate indivizilor asupra acelor alternative care variază doar în privința comportamentului lor, nu putem găsi niciun motiv pentru care ne-am opri doar la o pereche de astfel de alternative. Dacă x-variantele justifică acordarea drepturilor pe o pereche, atunci drepturile trebuie acordate ori de câte ori pot fi descoperite x-variante. footnote> care să limiteze numărul decisivităților la câte una de individ, și că, atâta vreme cât acceptăm condiția ceteris paribus<footnote Adică cea a variației
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îl afectează exclusiv să nu se extindă la toate perechile care au aceeași caracteristică. De aceea, regula de acordare a decisivităților (Rgl) trebuie să fie ca numărul decisivităților să fie egal cu cel al x variantelor . Altfel spus, dacă două alternative a și b variază în ceea ce îl privește pe individul i, atunci i este decisiv pe (a,b). Dacă însă există x,y diferite de a,b și x variază față de y numai în ceea ce îl privește pe individul i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să acordăm decisivitate individului i pe ambele. Consecința este că toate soluțiile teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să funcționeze pentru această regulă. b) Eliminarea inconsistenței pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative și orice număr finit de strategii. Argumentul pentru reținerea acestei cerințe tari este unul cât se poate de intuitiv. Sen demonstrează că nu există o funcție de decizie socială cu domeniu nerestricționat care să satisfacă condiția Pareto slabă și un principiu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vedere această miză, este rezonabil să impunem cerința ca orice soluție dată paradoxului lui Sen să funcționeze în condițiile unei societăți reale, adică să rezolve problema atunci când avem un număr mare (finit) de indivizi și un număr mare (finit) de alternative. În plus, o pretenție, în egală măsură rezonabilă, este aceea ca soluțiile date paradoxului libertarian să funcționeze pentru orice număr de strategii. Pentru a fi clar ce anume se înțelege aici printr-o strategie, voi recurge la exemplul dat de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în vreme ce „a nu citi cartea” reprezintă o a doua strategie. footnote>: cei doi muncitori au la dispoziție trei strategii: un loc de muncă full-time (1), unul part-time (0,5) și niciun loc de muncă (1). Să ne uităm acum la alternativele din acest caz: : (0,5.0)x , adică 1m este angajat part-time și 2m nu este angajat; : (1,0.5)y , adică 1m este angajat full-time și 2m este angajat part-time; : (0,0.5)z , adică 1m nu este angajat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este angajat full-time și 2m este angajat part-time; : (0,0.5)z , adică 1m nu este angajat și 2m este angajat part-time, și : (0.5,1)w , adică 1m este angajat part-time și 2m este angajat full-time. x aspectele sau alternativele simple care îl privesc pe 1m sunt următoarele: xm1: 1m este angajat part-time; ym1: 1m este angajat full-time; zm1: 1m nu este angajat și wm1: 1m este angajat part-time. Se poate observa că o strategie se referă doar la opțiunile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
următoarele: xm1: 1m este angajat part-time; ym1: 1m este angajat full-time; zm1: 1m nu este angajat și wm1: 1m este angajat part-time. Se poate observa că o strategie se referă doar la opțiunile individuale posibile într-o anumită situație, în vreme ce alternativele simple sunt acele părți din alternativele conjuncte care privesc comportamentul unui singur individ. În acest fel, deși este aceeași strategie, „ 1m este angajat part-time” apare atât în xm1, cât și în wm1. Să presupunem acum că avem doi indivizi, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ym1: 1m este angajat full-time; zm1: 1m nu este angajat și wm1: 1m este angajat part-time. Se poate observa că o strategie se referă doar la opțiunile individuale posibile într-o anumită situație, în vreme ce alternativele simple sunt acele părți din alternativele conjuncte care privesc comportamentul unui singur individ. În acest fel, deși este aceeași strategie, „ 1m este angajat part-time” apare atât în xm1, cât și în wm1. Să presupunem acum că avem doi indivizi, și că fiecare are la dispoziție următoarele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acum că avem doi indivizi, și că fiecare are la dispoziție următoarele strategii (specificarea lor nu este necesară argumentului) (0), (0.1), (0.2), (0.3), (0.4), (0.5), (0.6), (0.7), (0.8), (0.9), (1). Numărul alternativelor conjuncte ce rezultă este de 121. De aici, există pentru fiecare 121 de x aspecte sau alternative simple. Miza acestor definiții este aceea de a înțelege că orice soluție va trebui să elimine paradoxul lui Sen în situații în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
necesară argumentului) (0), (0.1), (0.2), (0.3), (0.4), (0.5), (0.6), (0.7), (0.8), (0.9), (1). Numărul alternativelor conjuncte ce rezultă este de 121. De aici, există pentru fiecare 121 de x aspecte sau alternative simple. Miza acestor definiții este aceea de a înțelege că orice soluție va trebui să elimine paradoxul lui Sen în situații în care fiecare individ are la dispoziție un număr mare, dar finit, de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o condiție libertariană care să nu sufere de problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa pentru regula număr al decisivităților egal cu cel al x variantelor , aceea de a funcționa pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și aceea de a elimina preferințele condiționale, reprezintă condiția eficacității pentru societăți reale, și sunt cu atât mai importante, cu cât, o serie dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai clar pentru argumentul pe care doresc să-l formulez. Voi începe cu exemplul prude vs. lewd. După cum se poate observa, în acest caz, fiecare individ are preferințe stricte în privința comportamentelor celuilalt. Dacă gândim comportamentele celorlalți ca părți ale unor alternative ce pot fi preferate social (asumpția standard în TAS) și dacă acordăm indivizilor dreptul de a determina preferința socială între anumite alternative, care îi privesc doar pe ei (condiția libertariană), atunci, dacă observăm totuși că indivizii nu sunt indiferenți în ceea ce privește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest caz, fiecare individ are preferințe stricte în privința comportamentelor celuilalt. Dacă gândim comportamentele celorlalți ca părți ale unor alternative ce pot fi preferate social (asumpția standard în TAS) și dacă acordăm indivizilor dreptul de a determina preferința socială între anumite alternative, care îi privesc doar pe ei (condiția libertariană), atunci, dacă observăm totuși că indivizii nu sunt indiferenți în ceea ce privește perechile pe care ceilalți sunt considerați unici decideți legitimi (pentru că alternativele variază doar în privința propriului comportament), putem să deducem faptul că aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă acordăm indivizilor dreptul de a determina preferința socială între anumite alternative, care îi privesc doar pe ei (condiția libertariană), atunci, dacă observăm totuși că indivizii nu sunt indiferenți în ceea ce privește perechile pe care ceilalți sunt considerați unici decideți legitimi (pentru că alternativele variază doar în privința propriului comportament), putem să deducem faptul că aceste comportamente îi afectează într-un anumit sens. Cum TAS standard nu permite negocieri și plăți laterale (compensații), avem deja o imagine clară a problemei: teorema de imposibilitate a unui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
TAS standard nu permite negocieri și plăți laterale (compensații), avem deja o imagine clară a problemei: teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian poate fi tratată ca o problemă a externalităților. Ori de câte ori observăm o preferință strictă a unui individ pe alternativele care variază doar în privința comportamentelor altor indivizi, putem deduce existența unei externalități<footnote O externalitate apare, în termenii lui Holtermann, „ori de câte ori un output al unui agent economic este input în consumul sau producția unui alt agent și dacă toate inputurile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și ciclice) în societăți nedictatoriale. Pentru tratarea teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian din prisma problemei externalităților, a se vedea Bernholz (1974), (1975), Campbell și Kelly (1997), Saari (2006). footnote>. Aceasta ar însemna însă că pe orice pereche de alternative pe care cineva este decisiv, societatea ar exprima o preferință slabă în direcția preferinței individului decisiv. Mai clar, dacă eu am dreptul să citesc sau să nu citesc o carte, și nu există externalități, tu vei fi indiferent dacă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
carte, și nu există externalități, tu vei fi indiferent dacă o citesc sau nu. De aici preferința socială pe astfel de perechi va fi dată de procedura paretiană tare, i.e. cel puțin un individ exprimă o preferință strictă pentru o alternativă, ceilalți fiind indiferenți. Cum însă în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian observăm că fiecare are preferințe stricte între alternativele aflate în sfera personală a celuilalt, trebuie să deducem existența efectelor externe. Ceea ce urmează, odată ce am înțeles problema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
va fi dată de procedura paretiană tare, i.e. cel puțin un individ exprimă o preferință strictă pentru o alternativă, ceilalți fiind indiferenți. Cum însă în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian observăm că fiecare are preferințe stricte între alternativele aflate în sfera personală a celuilalt, trebuie să deducem existența efectelor externe. Ceea ce urmează, odată ce am înțeles problema ca fiind una a externalităților, este de a decide: a) dacă tratăm toate externalitățile ca fiind relevante; b) ce facem atunci când le
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu citi o carte este numai și numai problema individului care alege această acțiune, fie putem considera că ori de câte ori apare o externalitate aceasta este relevantă. În primul caz acordăm prioritate drepturilor individuale care oferă o protecție foarte puternică pe acele alternative care variază doar în privința unui singur individ, în cel de-al doilea, fie reducem, într-un anumit grad, la tăcere drepturile individuale, condiționându-le în așa fel încât să nu mai apară ciclicități, fie le eliminăm definitiv. În fiecare dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în așa fel încât să nu mai apară ciclicități, fie le eliminăm definitiv. În fiecare dintre cele două posibilități, acordăm prioritate criteriului paretian care garantează o protecție mai slabă decât condiția libertariană, dar care o face pe întreaga mulțime a alternativelor<footnote În practică, aceste soluții iau a) forma libertariană în care statul fie nu există, fie nu are dreptul de a interveni; sau b) forma clasică a economiei bunăstării în care statul intervine pentru a compensa pierderile produse de externalitățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]