15,743 matches
-
Fox, R. (1972), Anthropologie de la parenté, Gallimard, Paris. Furstenberg, F., Spanier, G. (1984), Recicling the Family, Sage, Beverly Hills. Furstenberg, F., Spanier, G. (1987), Recycling the Family - Remarriage after Divorce, ediție revizuită, Sage Publications, Newbury Park. Galston, W. (1996), „Divorce american style”, în Public Interest, vara. Ganong, L., Coleman, M. (1994), Remarried family relationships, Sage Publications, Newbury Park. Garfinkel, H., (1967), Studies in Ethnomethodology, Englewood Cliffs, New York. Garnets, L., Pleck, J. (1979), „Sex role identity, androginy, and sex role transcendence: A
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Stein, P. (1985), Sociology, Macmillan Publishing Company, New York. Hirschel, J., Hutchinson, I. (1997), „The failure of arrest to deter spouse abuse”, în Journal of Research in Crime and Deliquency, 29 (1). Hochman, H., Rodgers, J. (1969), „Pareto optimal redistribution”, în American Economic Review. Hogan, D.P., Eggebeen, J.J., Clogg, C.C. (1993), „The structure of intergenerational exchanges in American families”, în American Journal of Sociology, 98, 6. Hollingshead, (1964), „Mate selection and courtship”, în E. O’Brian (ed.), Readings in Social Sociology, Houghton
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spouse abuse”, în Journal of Research in Crime and Deliquency, 29 (1). Hochman, H., Rodgers, J. (1969), „Pareto optimal redistribution”, în American Economic Review. Hogan, D.P., Eggebeen, J.J., Clogg, C.C. (1993), „The structure of intergenerational exchanges in American families”, în American Journal of Sociology, 98, 6. Hollingshead, (1964), „Mate selection and courtship”, în E. O’Brian (ed.), Readings in Social Sociology, Houghton Mifflin Company, Boston. Huang, K., Uba, L. (1992), „Premarital sexual behavior among Chinese college students in the United States
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Brian (ed.), Readings in Social Sociology, Houghton Mifflin Company, Boston. Huang, K., Uba, L. (1992), „Premarital sexual behavior among Chinese college students in the United States”, în Archives of Sexual Behavior, 21. Huber, J., Spitze, G. (1980), „Considering divorce”, în American Journal of Sociology, 86. Huber, J., Spitze, G. (1988), „Trends in family sociology”, în N. Smelser (ed.), Handbook of Sociology, Sage Publications, Beverly Hills. Huston, T. (1973), „Ambiguity of acceptance, social desirability, and dating choice”, în Journal of Experimental Social
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Rapaport, R., Rapaport, R. (1973), Une famille, deux carrières, Donoel Gonthier, Paris. Richards, M. (1995), „The interests of children at divorce”, Centre for Family Research, University of Cambridge, Mimeo. Rix, S. (ed.) (1988), The American Women 1988-1989: A Status Report, Norton, New York. Rockeach, M. (1973), The Nature of Human Values, Free Press, New York. Ronquet, M. (1991), Les approches en service social, Edisem, Quebec. Rosenthal, C. (1987), „Aging and intergenerational relations in Canada”, în V. Marshall
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
of Girls and Women, Basic Books, New York. Scanzoni, J. (1972), Sexual Bargaining, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Schlegel, A., Berry, H. (1991), Adolescence: An Anthropological Inquire, Free Press, New York. Schlegel, A., Eloul, R. (1988), „Marriage transactions: Labor, property, and status”, în American Anthropologist, 90. Sears, D., Peplau, L., Taylor, S. (1991), Social Psychology, Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs. Seff, J., Vaughan, L., (1985), Expressed Emotional in Families, Guilford Press, New York. Segalen, M. (1987), La sociologie de la famille, Armand Collin, Paris. Selvini-Palazolli, M.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
E., Walster, G., Pilivian, J., Schmidt, L. (1973), „Playing hard-to-get: Understanding an elusive phenomenon”, în Journal of Personality and Social Psychology, 26. Warr, M., Ellison, C. (2000), „Rethinking social reactions to crime: Personal and altruistic fear in family households”, în American Journal of Sociology, 106, 3. Watzlawick, P. (1978), The Language of Change, Basic Books, New York. Weitzman, L. (1985), The Divorce Revolution: The Unexpected Social and Economic Consequences for Women and Children in America, Free Press, New York. Westermark, E. (1894), The
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1967), „Another look at the theory of complementarity needs in mate selection”, în Journal of Marriage and the Family, 29. Wolf, A. (1968), „Adopt a daughter-in-law, marry a sister: A chinese solution to the problem of the incest taboo”, în American Anthropologist, 70. Wonden, W. (2002), Grief Counseling and Grief Therapy, Springer, New-York. Yellowbird, M., Snipp, M. (1994), „American indian families”, în R. Taylor (ed.), Minority Families in the United States: A Multicultural Perspective, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Zamfir, C. (1981
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
VISUL EUROPEAN. Despre cum, pe tăcute, Europa va eclipsa visul American. Visul European de J. Rifkin - diverse Visul american devine din ce În ce mai greu de atins. Americanii muncesc prea mult, au prea puțin timp liber și sunt nesiguri de perspectivele lor pentru o viață mai bună. O treime dintre americani spun că nici nu mai cred În visul american. În timp ce visul american stagnează, spune Jeremy Rifkin, autor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
va eclipsa visul American. Visul European de J. Rifkin - diverse Visul american devine din ce În ce mai greu de atins. Americanii muncesc prea mult, au prea puțin timp liber și sunt nesiguri de perspectivele lor pentru o viață mai bună. O treime dintre americani spun că nici nu mai cred În visul american. În timp ce visul american stagnează, spune Jeremy Rifkin, autor de bestselleruri, un nou vis european Începe să capteze atenția și lumii. Douăzeci și cinci de țări, cu o populație totală de 455 de milioane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
imaginea oglindită a visului american. În timp ce acesta din urmă pune accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă, pe calitatea vieții și pe consolidarea comunităților. Noi, americanii, trăim (și murim) de acord cu etica muncii și dictatele eficienței. Europenii pun un preț mai mare pe timp liber și chiar pe inactivitate. America s-a imaginat pe sine ca pe un mare creuzet al etniilor. Europa, În schimb
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care este mai periculoasă decât lumea atotcuprinzătoare pe care am lăsat-o În urmă. Gândirea postmodernă nu a pătruns În mod semnificativ În clasa de mijloc americană. Ea a fost Întotdeauna mai influentă În Europa. Mai mult de jumătate dintre americani sunt credincioși devotați - mai mult decât În oricare altă națiune industrializată - și nu cred În ideea unei lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În intimitatea lor. Chiar dacă nu Îmbrățișează un sistem de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod semnificativ În clasa de mijloc americană. Ea a fost Întotdeauna mai influentă În Europa. Mai mult de jumătate dintre americani sunt credincioși devotați - mai mult decât În oricare altă națiune industrializată - și nu cred În ideea unei lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În intimitatea lor. Chiar dacă nu Îmbrățișează un sistem de referință religios atotcuprinzător, americanii cu tendințe seculare sunt În general adepții unei alte viziuni sociale atotcuprinzătoare - ideea iluministă care vede
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai mult decât În oricare altă națiune industrializată - și nu cred În ideea unei lumi relativiste. Americanii religioși cred Încă Într-o mare construcție și trăiesc zilnic religia În intimitatea lor. Chiar dacă nu Îmbrățișează un sistem de referință religios atotcuprinzător, americanii cu tendințe seculare sunt În general adepții unei alte viziuni sociale atotcuprinzătoare - ideea iluministă care vede istoria ca un avans constant și ireversibil al progresului material. Există totuși În America un al treilea grup, mai puțin numeros, format În principal
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În statele din zona Munților Stâncoși și În sud-vest. Tabăra albastră e concentrată mai mult În nord-est, În partea de nord a vestului-mijlociu și În coasta de vest. Folositoare pentru analiza tendințelor electorale, ceea ce analiștii nu sesizează, este că majoritatea americanilor, din ambele tabere, sunt adepții unui mod de viață american care este impregnat de ideologia modernistă. Chiar și albaștrii, cu toleranța lor sporită pentru alte perspective și puncte de vedere, sunt Înclinați să creadă că există un țel pentru călătoria
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oportunități care trebuiau apucate și folosite. O persoană Își trăia destinul În măsura În care aceasta credea În abilitatea sa de a acționa În lume. Mama folosea fiecare situație ca pretext pentru a ilustra principiul care a ghidat viața ei și a multor americani din acea perioadă. Ea Îmi spunea: „Jeremy, În America poți face orice dorești și poți deveni oricine dorești să fi cu o singură condiție, să ți-o dorești suficient de mult”. Pentru ea, voința personală era cheia care deschidea ușa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru prima oară1. Inițial, Adams a vrut să folosească expresia drept titlu, Însă editorul său, Ellery Sedgwick, a refuzat, spunându-i că „nici un american adevărat nu o să plătească 3,50 dolari pentru un vis”2. Adams i-a răspuns că „americanii adevărați au fost gata Întotdeauna să-și joace ultimul peso pe un vis”3. În cele din urmă, intuiția lui Adams despre psihicul american s-a dovedit a fi cea mai aproape de realitate. Astăzi, În Întreaga lume, oamenii sunt familiari
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi cea mai aproape de realitate. Astăzi, În Întreaga lume, oamenii sunt familiari cu ideea de vis american și pot să o explice. Expresia a devenit atât de cunoscută Încât a intrat În majoritatea limbilor În forma ei originară. Pentru un american, pare curios că oameni din alte culturi și țări nu au un echivalent propriu pentru visul american. Când Întreb oameni din diverse părți ale lumii care este visul lor, sunt puși În Încurcătură. Ce straniu trebuie să fie pentru ei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
imaginea inversată În oglindă a visului american, el este astfel mai ușor de Înțeles dacă Îl comparăm cu visul american și notăm multiplele deosebiri. Visurile american și european conțin În esența lor două idei diametral opuse despre libertate și securitate. Americanii au o definiție negativă a ce Înseamnă să fii liber și, astfel, În siguranță. Pentru noi, libertatea a fost Întotdeauna asociată cu autonomia. Dacă cineva este autonom, acea persoană nu depinde de alții și nu este vulnerabilă la circumstanțele pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
liberi În marele creuzet american. Prin contrast, visul european are la bază prezervarea identității culturale și o viață Într-o lume multiculturală. Fundamentele visului american sunt dragostea de țară și patriotismul. Visul european este mai cosmopolit și mai puțin teritorial. Americanii sunt mai dispuși să folosească forța militară În lume, dacă este necesar, pentru a proteja ceea ce considerăm că sunt interesele noastre vitale. Europenii sunt mai șovăielnici În folosirea forței militare, În schimb, preferă diplomația, ajutorul economic și cel destinat evitării
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a proteja ceea ce considerăm că sunt interesele noastre vitale. Europenii sunt mai șovăielnici În folosirea forței militare, În schimb, preferă diplomația, ajutorul economic și cel destinat evitării conflictului și preferă operațiuni de menținere a păcii pentru a păstra ordinea. Americanii tind să gândească local, În timp ce loialitățile europenilor sunt mai divizate și se Întind de la local la global. Visul american este profund personal și ia prea puțin În considerare restul omenirii. Visul european este mai expansiv și deci mai legat de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
frustrărilor, insultelor și Întâmplărilor nefericite este obositor de lungă, dar probabil nu mai lungă decât cea a acuzațiilor Îndreptate către alte entități guvernamentale În lumea de astăzi. Chestiunea nu este, totuși, dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor. Noi, americanii, nu am trăit niciodată În complet acord cu visul nostru. Însă, ceea ce este important este că Europa a articulat o nouă viziune a viitorului, care este diferită În multe dintre aspectele sale fundamentale de cea a Statelor Unite ale Americii. Este acea diferență
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Însă, ceea ce este important este că Europa a articulat o nouă viziune a viitorului, care este diferită În multe dintre aspectele sale fundamentale de cea a Statelor Unite ale Americii. Este acea diferență fundamentală dintre viziunea de viitor a europenilor și cea a americanilor care este importantă pentru Înțelegerea dinamicii relațiilor dintre cele două superputeri ale secolului XXI. Dar cred că mă grăbesc puțin. Vom studia aceste două și foarte diferite vise În restul cărții, pentru a Înțelege de ce visul european ar putea fi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tiraniei și a jurat să nu fie condus niciodată de elite arbitrare de orice fel. Ne ferim de moștenirea ereditară și distincțiile de clasă, am Îmbrățișat spiritul democratic și credem că orice persoană trebuie judecată numai după meritele ei. Noi, americanii, am fost conștienți de circumstanțele noastre speciale. Pentru noi, America este un refugiu pentru orice ființă umană care a visat vreodată la o viață mai bună și și-a riscat propria viață pentru a veni aici și a Începe din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ființă umană care a visat vreodată la o viață mai bună și și-a riscat propria viață pentru a veni aici și a Începe din nou. Cinismul, scepticismul și pesimismul sunt complet străine spiritului american și găsesc puțin suport printre americani. Putem spune ceva asemănător despre Europa? Acesta este motivul pentru care spun cu Întristare ca America nu mai este o țară mare. Desigur, este Încă cea mai puternică economie a lumii, cu o prezență militară neegalată În istorie. Dar pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]