5,855 matches
-
mai bine cărțile pe față. Trahanache: Dă-le, neică, să vedem. Farfuridi: Ți-am spus că mi-e frică de trădare... Ei? Brânzovenescu: Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e frică... de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ei? Trahanache: Ei? Farfuridi: Ei? Ni-e frică din partea amicului. Trahanache: Care amic? Brânzovenescu: Care amic, care amic? Știi d ta... Trahanache: Să n-am parte de Joițica, dacă știu. Farfuridi: Iar te faci chinez... Trahanache: Zău nu... Farfuridi: Din partea amicului... Fănică... Trahanache: (surprins) Ce? Brânzovenescu: Din partea prefectului. Trahanache: (încruntat) Cum? Farfuridi: (scurt) Nouă ni-e frică... de! Că și dă coatele cu Cațavencu... Trahanache: (urmează jocul crescendo) Cu Cațavencu? Farfuridi: Cu moftologul... Brânzovenescu: Cu nifilistul... Trahanache: (de abia stăpânindu-și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să vie cineva sămi bănuiască nevasta, pe Joițica... Brânzovenescu: Pe coana Joițica, onorabile... Farfuridi: Îmi pare rău, neică Zahario, noi nu... Trahanache: (și mai indignat) Ai puțintică răbdare... zic: pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Joițica, ori pe amicul Fănică, totuna e... E un om cu care nu trăiesc de ieri de alaltăieri, trăiesc de opt ani, o jumătate de an după ce mam însurat a doua oară. De opt ani trăim împreună ca frații, și nici un minut n-am
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
enteresul partidului. Cine altul ar fi putut fi prefect al nostru? Farfuridi: S-ar mai fi găsit, poate. Trahanache: Să-mi dai voie să nu te crez. Un om endependent, care a făcut servicii partidului, județului, țării... și mie, ca amic, mi-a făcut și-mi face servicii, da!... Și să veniți d-voastră, tot din partid (cu ton de mustrare aspră) și să bănuiți că... să vă pronunțați cu astfel de cuvinte neparlemantare... Îmi pare rău... Brânzovenescu: În sfârșit, noi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral și... ai puțintică răbdare... (se caută în buzunar și scoate o cartă de vizită, pe care i-o dă lui Dandanache), sunt aicea toate comitetele... Dandanache: Mersi!... Și domnul?... Trahanache: Domnul Fănică Tipătescu, prefectul nostru, amicul meu și al familiei mele. Dandanache: (lui Fănică) Îmi pare bine, d-le prezident! (îi dă mâna. Trahanache trece lângă Zoe.) Tipătescu: Și mie, onorabile, nu mai puțin... Sunt încântat... Dar cu ce ocazie pe la noi? Dandanache: Cu ocazia aledzerii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru cine mi-am pierdut eu liniștea... Și spune drept dacă nu era mai bun Cațavencu! Tipătescu: (scurt) E simplu, dar îl prefer, cel puțin e onest, nu e un mișel! Trahanache: (lui Dandanache) Stimabile, eu te las aci cu amicul Fănică și cu Joițica... Eu trebuie să mă duc la alegere: peste o jumătate de ceas se deschide urna; trebuie să fiu acolo... D ta n-ai nici o grijă, mergem la sigur, la noi opoziție nu încape... suntem tari, stimabile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ducea dracului tot! Dumneavoastră din ce cauză ați fost arestat de Securitate? În 1956, În urma evenimentelor din Ungaria, tata, de care eu nu știam că făcea parte dintr-o organizație, mă rog, zisă atunci contrarevoluționară, a fost contactat de un amic de-al lui că să facă o traducere a unui manifest din limba română În limba maghiară. Tata a zis: „Mă, io vorbesc ungurește, dar totuși băiatu’ meu, umblând la o facultate cu limba de predare maghiară, cred c-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade, și popasuri, iubirile mereu trăznite./ Când orice osândit Își duce la groapă câte un amic/ Fără de preot, făr’ de cruce și neavând pe el nimic./ Dau caraliii de-nțeles că vom urma și noi curând/ Că altceva n-avem de ales. Dar, Doamne, cine-o fi la rând?/ Și-afară nici o Închisoare nu și-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o perioadă mâncare dublă, ca să te facă bun pentru muncă... M-a ținut aproape un an În această situație. Personal, nu vreau să aud niciodată despre un fost deținut politic care să fi fost brigadier... Eu am mari dubii de amicul nostru, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, care Într-o astfel de colonie a fost brigadier... Care era regimul de detenție de la Periprava? Domnule, erau saloane... barăci militare, germane spuneau unii. Baraca avea două Încăperi: În dreapta stăteam o sută, În stânga la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
înaltă ținută jurnalistică, apărută curând (noiembrie 1885), unde combativul om politic Nicolae Filipescu i-a încredințat o rubrică trisăptămânală, „Cronica glumeață“, pe care junele gazetar o va semna cu pseudonimul Radu Țandără. Un an mai târziu însă, la recoman darea amicului său Constantin Mille, Bacalbașa împreună cu Em. A. Frun zescu va trece ca redactor la gazeta liberal-radicală Lupta, mutată de fondatorul ei, omul politic democrat de formație rosettistă George Panu, de la Iași la București, în noiembrie 1886. A fost un moment
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1895. La Lupta Bacalbașa a avut și ocazia să-și apere în duel demnitatea de ziarist curajos, în scris și în fapte. Atacat violent de oficiosul liberal Voința națională pentru un articol din Lupta nesemnat (dar aparținându-i vechiului său amic C. Mille), Bacalbașa acceptă să rezolve polemica de presă cu ajutorul spadei, duelul cu redactorul-șef al cotidianului liberal Nicolae Xenopol (fratele istoricului A.D. Xenopol) având loc la hipodro mul Băneasa (acolo unde azi se află Casa Presei), la 17 iunie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lungi de mână, / Să-nvârtim hora hoției / Pe averea României. / Cei cinstiți dintre noi piară, / Numai hoți să fie-n țară, / Între noi să nu mai fie / Nici un om de omenie.“ Invitat, la începutul anului 1895, de către foarte bunul său amic Constantin Mille, care devenise proprietar al cotidianului democrat și republican Adevărul, să lucreze în redacția sa, Bacalbașa părăsește ziarul Lupta (devenit din ce în ce mai neinteresant) înainte ca acesta să expieze din lipsă de fonduri. El trece, probabil încă din februarie 1895, la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pragul noului secol, își ia rămas-bun de la colegii din redacția Adevărului, spre a fonda, la 5/18 mai 1900 un cotidian de seară de inspirație conservatoare, Patriotul, menit, inițial, să sprijine venirea la guvern a lui P.P. Carp și a amicilor săi junimiști, îndepărtați de la succesiunea la putere din 1899 de către conservatorii „puri“. De acum înainte până la războiul mondial, fostul socialist și fostul radical se va afla, ca profesionist, în slujba presei conservatoare în cadrul căreia va ocupa funcții de răspundere. De
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
datorată nu atât dreptului de cucerire prin sabie, cât conștiinței deșteptate a unui neam liber. România Nouă se naște în mijlocul unei lumi noi“20. Odată cu reapariția cotidianului Adevărul, la 3/16 ianuarie 1919, Bacalbașa va fi invitat de vechiul său amic Constantin Mille, directorul jurnalului, să-și reia colaborarea la gazeta democratică de la care se retrăsese cu aproape două decenii în urmă. Aici - precum și la Dimineața, cealaltă publicație din constelația Adevărului, înființată în 1904 pentru a concura Universul - Bacalbașa nu a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai inventivă își adusese de acasă o pereche de mănuși de lână, cărora le tăiase vârful degetelor și astfel putea să dactilografieze fără să-i degere mâinile). Seara, în jurul orei 22:00, când biblioteca se închidea, ieșeam cu bunul meu amic Z. Ornea în curtea spațioasă din fața Academiei Române, dar adeseori, când să trecem în Calea Victoriei, un securist dintre mulții plantați pe stradă ne întorcea cu o voce răstită: „Tovarăși, intrați în curte și stați cu spatele“. La ora aceea se întorceau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu venit anual de 30 000 franci se declară domeniu al Coroanei și va fi pus la dispoziția exclusivă a Domnului. A fost mare într-adevăr surprindere în toți auzind propunerea proiectată. Nime nu s-ar fi gândit ca un amic sincer al dinastiei, un sprijinitor înfocat al stabilității precum ne place să credem că este dl. Aslan, să vină cu o așa pro punere, care era de natură a ridica blăsteme în loc de binecuvântări meritate junei dinastii. 64 bucureștii de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în continuare în țara noastră. În stupefacțiunea generală, dl. Cezar Bolliac, care ocupa fotoliul de președinte, se ridică și, în câteva cuvinte în sensul de mai sus, protestă contra aces tei propuneri pe care o și respinge cu indignare ca amic leale și stabile al stabilității, în aplauze mai unanime, după care voiește să plece îndată, dar este reținut și rugat de către deputați să-și reia locul de președinte. După dl. Bolliac ia cuvântul dl. Constantin Boerescu ca să sprijine propunerea d-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștiul în 1871 69 25. Confuzie a lui Bacalbașa; Ambron era un personaj implicat în „afacerea Strousberg“, despre care se discuta insistent în Cameră la începutul anului 1871, fiind amintite și scrisori ale sale. Scrisoarea prințului Carol era adresată unui amic imaginar, Auerbach, și a apărut în Augsburger Allgemeine Zeitung. la interesele acestei mărețe țări, căreia s-ar putea prezice în alte circumstanțe viitorul cel mai strălucit, aș fi pierdut de mult răbdarea. Am făcut acum cea din urmă cercare prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lascăr Catargiu, fiind convins că poate instaura un regim autoritar conservator fără modificarea Constituției, ceea ce, de fapt, s-a și întâmplat. 40. Constantin Bacalbașa afirmă greșit că „Petiția de la Iași“ ar fi fost elaborată de către conservatori în colaborare cu junimiștii. Amicii lui Maiorescu și Carp, care acceptaseră de puțină vreme colaborarea cu conservatorii, dorind să se afirme în viața politică a țării, au precizat clar că sunt de acord numai cu „tendința acestei petițiuni“, și nu cu toate propunerile ei concrete
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câți se afla prezenți spre așteptarea și serbarea Anului Nou, iar restul se rezervă a se oferi la persoanele respectuoase cu alte ocaziuni de întâlnire“. Gazeta lui Cezar Bolliac afirma că încă din anul 1859 Heliade „emise câteva oracole pentru amicii și cunoscuții săi“. Un Oracol la România a apărut în volumul Elemente de istorie a Ro mâniei sau Dacia și România, în 1869; întregul ciclu Heliade ar fi vrut să-l intituleze Album al României, mai târziu optând pentru titlul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare haz în cercurile școlare de păcălitura pe care Hasdeu o administrase Junimii. Iată articolul publicat și semnat de Hasdeu. Articolul este intitulat: „Un rămășag“. „La 3 iunie, în ajunul marii serbări naționale în onoarea lui Tudor Vladimirescu, mai mulți amici se întruniseră seara la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe domnii Alexandru Lupașcu, dr. Vlădescu, Gregoriu Toci lescu, T. Rădulescu, N. Popovici și Scurtescu. În acel moment mi se aduse numărul Convorbirilor literare în care domnul Titu Liviu 46
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Liviu, dar iscălea consecvent Titu Maiorescu, neagreând prenumele compus. 47. Studiul lui Maiorescu „Direcția nouă în poezia și proza română“ a apărut în mai multe numere din Convorbiri literare, de la 15 mai 1871 la 1 octombrie 1872. 48. Risum teneatis, amici? - Prieteni, puteți să vă stăpâniți râsul? (lat., Horațiu, Arta poetică). Pentru a arăta cât de ridicule sunt [toate] criticile în bine și în rău ale domnului Titu Liviu Maiorescu, eu propusei atunci un rămășag, afirmând cu [deplină] certitudine că nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu se audă că Isvoranu a mai făcut încă una. O ispravă a fost bătaia de la opera italiană. Din diferite motive foarte copilărești, Isvoranu și banda sa nu voiau să permită unei primadone să cânte. De câte ori artista ieșea în scenă, amicii lui Isvoranu, cu acesta în frunte, începeau să fluiere și făceau atâta zgomot, încât reprezentația nu putea urma. În sfârșit, poliția fu nevoită să intervie. Prefectul Hiotu luă măsuri la viitoarea reprezentație, postă în holul Teatrului Național un număr de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
omenească“ față de autorul Legendelor istorice, pe care o amintește, pe bună dreptate, Bacalbașa, se cuvine să facem totuși câteva precizări: în această perioadă dificilă a vieții sale Bolintineanu a fost ajutat mai mult sau mai puțin discret de foștii săi amici pașoptiști: Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri. C. Negri ș.a.; după moarte, corpul său a fost depus la biserica Sf. Gheorghe Nou din București și aici, după cum menționează Trompeta Carpaților din 27 august 1872, nu a venit să-l „omagieze“ nici o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vodă-Cuza nu numai că a fost om 208 bucureștii de altădată avut loc la Ruginoasa două zile mai târziu, în prezența ministrului de Război, generalul Ioan Em. Florescu și a doi aghiotanți princiari - reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la înmormântare au asistat mai multe mii de persoane, îndeosebi țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]