6,861 matches
-
particulare, ca să le zic astfel, cu exponenți ai climatului intelectual interbelic, chiar și atunci când nu erau de marele calibru al celor amintiți înainte. O colegă a noastră, regretata Doina Graur, era nepoata criticului Ion Chinezu, protagonist însemnat al mișcării literare ardelene de după Unire, editorul lui Pavel Dan, conducător de reviste, printre care și al cunoscutei Gând românesc, prieten cu Blaga, care trăgea la el când venea în București, unde Chinezu se stabilise după 1940. L-am vizitat în mai multe rânduri
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dom’ D., sau, în sfârșit, dacă țineți dumnea voas tră, dați ceva într un colț, acolo, pitit, dar eu nu dau nimic. E mai bine așa, ascultați-mă pe mine. O întâmplare cu Ștefan Bănulescu. Afinități bucureștene Spre deosebire de mulți scriitori ardeleni contemporani, pentru care soarele românilor, spiritual vorbind, nu mai răsare la București, Mircea Zaciu a fost un iubitor al marelui oraș din sud, cu toată decăderea lui postbelică și mai ales din ultimele decenii. Îl indispuneau și pe el, de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
militant difuzat cândva, cu o diabolică insistență, de dimineața până seara, la posturile noastre de radio. Dar Utan a scris și altfel de poezie decât numai de circumstanță, poezie adevărată, în linia discret elegiacă a unui Șt.O. Iosif, poetul ardelean cu a cărui sensibilitate a sa a fost asociată. Eugen Si mion i-a apreciat lirismul de transparențe și suavități retractile: „T. Utan este un timid și poezia este pentru el un joc cu por țelanuri fragile, o trecere printr-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Aron Cotruș pot fi acum per cepute. Apare stăruitor, obsedantă, tema dezrădăcinării, a desprinderii de obârșie, precum și aceea a culpei de-a se fi lăsat clintit din spațiul originar. Acestea sunt, desigur, atitudini poetice „vechi“ - le-am întâlnit la liricii ardeleni ai începutului de secol, la Goga, la Iosif -, dar trebuie să observăm că reapariția lor la Ion Horea nu reprezintă numai un act de prelucrare culturală. Ceea ce la 1900 era o temă romantică reactivată după cel de-al Doilea Război
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al făuritorilor de cultură românească ș.a.m.d., cu mișcările de idei europene, pe un fir ce transcende epocile într-o perspectivă geopolitică ("... lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar având interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar soluția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul politic"), i se consacră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
goluri), Ghiță (7), Bondar (6), Iacob (5), Gurkovsky (2), Păunică (2), Prachar (1), Onyejekwe (1), G. Bujor (1), M. Bujor (1). Antrenori: Otto Heel și Gabriel Armanu. CSM SATU MARE: Teremi - Vizhbovsky (8 goluri), Birtalan (6), Savlovschi (3), Bursac (3), Ardelean (2), Olah (2), Varga (1). Antrenor principal: Ioan Palko. La finalul întâlnirii dintre CSM Satu Mare și Știința MD Bacău, încheiată cu succesul categoric al oaspeților, antrenorul principal al sătmărenilor, Ioan Palko, a declarat pentru bacaulsportiv.ro: Rugat să evidențieze jucătorii
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Unul dintre momentele memorabile ale turneului final al Cupei Liceelor la handbal feminin, desfășurat la Bacău în perioada 21-23 mai, s-a derulat chiar în timpul finalei dintre LPS Iași și LPS Cluj-Napoca. Astfel, antrenorul clujencelor, Alexandru Dezmeri, a spulberat mitul ardelenilor calmi, protestând vehement la deciziile arbitrilor, în condițiile în care echipa sa era condusă la 9 goluri diferență. În consecință, după ce inițial i s-a arătat cartonașul galben, tehnicianul clujean și-a continuat vociferările și arbitrii au dictat eliminare la
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
primul soldat pământean stând cu pușca de pază, cu ce mulțumire mi-am preumblat din nou ochii pe întinsa câmpie românească, unde poți respira în voie și trăi încă în larg. Ah! Cât de mult înțeleg acum pe bieții tineri ardeleni care, luați la oaste și duși în țări departate, mureau de dor de-acasă cântând doina din fluier. Ei, așa-i făcută inima omului! Nici o teorie, nici o doctrină nu o va schimba. Mare și neînvinsă trebuie să fie nevoia omului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acțiunile de manifestare a spiritului național românesc, acțiuni care vor conduce la hotărîrea Sfatului Țării, din 27 martie 1918, de alipire a Basarabiei la România. Un rol important în sensibilizarea populației românești pentru înfăptuirea unirii a avut activitatea desfășurată de ardeleanul Onisifor Ghibu, aflat încă de la începutul anului 1917 în refugiu la Chișinău. Prin gazeta "Ardealul" și apoi prin "România Nouă" a promovat ideea unirii, iar prin revista "Școala moldovenească" (iunie 1917) a devenit "animatorul și realizatorul celor mai multe și mai importante
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
devenit centrul renașterii intelectuale românești, ceea ce a avut un efect profund nu numai în Transilvania, ci și în Principate. Ideologia națională română din secolul următor a fost modelată de activitatea a ceea ce avea să fie cunoscută sub numele de Școala Ardeleană. Aceasta a enunțat și a propagat ideea egalității în drepturi a națiunii române justificată prin argumente istorice. Activitatea Școlii Ardelene a fost inițiată de extrem de capabilul episcop al bisericii unite, Ioan Inochentie Clain (Klein, Micu), care a ocupat această funcție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
națională română din secolul următor a fost modelată de activitatea a ceea ce avea să fie cunoscută sub numele de Școala Ardeleană. Aceasta a enunțat și a propagat ideea egalității în drepturi a națiunii române justificată prin argumente istorice. Activitatea Școlii Ardelene a fost inițiată de extrem de capabilul episcop al bisericii unite, Ioan Inochentie Clain (Klein, Micu), care a ocupat această funcție între 1729 și 1751. Obiectivul lui era dobîndirea unei poziții egale în provincie atît pentru clerul cît și pentru enoriașii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În vreme ce o limbă comună era considerată drept factorul determinant pentru un popor de a forma un stat național, trecutul istoric al acestuia era văzut ca element esențial în deciderea teritoriului pe care trebuia să-l ocupe el. Scrierile istoricilor Școlii Ardelene și accentul pus de ei asupra locuirii anterioare și continue de către români a anumitor ținuturi încă din vremuri străvechi a fost deja discutat. Alți scriitori, reprezentînd propriile lor interese naționale, vor aborda ulterior teme asemănătoare. Cu toate că descrierile privind căderea Constantinopolului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
citit până acum, mă tem că cititorul de mâine va zice despre colaboratorii noștri că au fost toți niște escroci! [...] Simplicitate, băiatule, simplicitate! Don Quichotte RĂSFOIND PRIN COLECȚIA NOII REVISTE ROMÂNE DIN 1911, des copăr cele dintâi colaborări ale scriitorului ardelean Emil Isac, care au surprins prin „modernismul“ lor, nemaiîntâlnit la nici un alt scriitor de peste munți, toți pe atunci de calitate și in spirație sămănătoristă, adică tradiționaliști, naționaliști, autoh toniști, iorghiști. Amintind la chip și morgă pe Oscar Wilde, iar În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Formula literară curentă a lui Emil Isac a apărut cu toate caracteristicile ei de la Început de tot și a continuat mai târziu, până la epuizare, cu stăruința unui banal „poncif“ ținând loc de orice altă originalitate. Lucru meritoriu pentru un scriitor ardelean și la care Baudelaire abia Îndrăznea să aspire În ceasurile lui de deznădejde: Je veux créer un poncif! Je veux créer un poncif! [...] RAMIRO ORTIZ ERA UN ITALIAN DIN ACEA NAȚIE MÂNDRĂ de odinioară, mediocrizată prin concursul fatal al istoriei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
minister, În comitetul de radio, la Fundațiile Regale [...]. Ori că din Îndemnul Eufimiei sau poate chiar din firea lui ardelenească, mai dârză decât a mea, Bucuța era, fără să ni se arate, aprig după câștig și, la fel ca țăranului ardelean din păr țile noastre, nu-i repugnau mijloacele. Cu alte cuvinte, scria la o revistă a ceferiștilor, la o alta a societății func ționarilor publici, pagini de un scris literar de ocazie, con trafăcut, numai fiindcă i se plătea; și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
același menaj comun, Înțeleg totul din jurul lor, deși le vine greu a crede ochilor prea inocenți?... [...] Prietenul meu X era și a rămas până acum un bărbat fru mos, chipeș, cultivat, mult talentat și de bună spiță de inte lectuali ardeleni, dar pe care o nevastă frumușică și prea ispi ti toare, de care cu greu s-a putut descotorosi, Îl adusese În halul să-mi spună, când l-am Însoțit Într o seară la el acasă: „Hai Înapoi În oraș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu sutele. Traian Popteanu are și el o poveste tristă, reprezentând un alt exemplu al unei vieți frânte de ingratitudinea și absurdul istoriei. Născut la 7 aprilie 1912 în comuna Mărgău de lângă Huedin (regiunea Cluj), într-o familie de țărani ardeleni greco-catolici, este absolvent al liceului "Gh. Barițiu" din Cluj (Bacalaureat în 1932) și se orientează spre o carieră militară în aviație. Era încă o epocă romantică a zborurilor, a raidurilor aviatice, a recordurilor doborâte. Totodată, aviația era pe cale să devină
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
școală de ofițeri de rezervă, primește gradul de sublocotenent și este trimis pe frontul din munții Alpi în nordul Italiei, unde aveau loc lupte crâncene, aici cade prizioner la italieni. În lagărul de prizioneri din Italia îl cunoaște pe preotul ardelean Vasile Lucaciu (1852-1922), unul dintre înflăcărații luptători pentru eliberare națională românilor transilvăneni. Tânărul ofițer, Ilie Vișan, se înscrie între primii și depune jurmntul în Legiunea de Voluntari Români, cu scopul de a lupta împotriva Imperiului Habsburgic. După capitularea Puterilor Centrale
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
Ungaria, ziarul devine reprezentantul acestora față de statul austriac, problemele lor fiind pe larg dezbătute în coloanele gazetei. În Ardeal „Bucovina” avea o mare serie de colaboratori și corespondenți cu ajutorul cărora redacția publica articole defavorabile regimului maghiar. Acest interes pentru problemele ardelenilor se explică și prin faptul că în redacția ziarului scriau și doi ardeleni: Aron Pumnul și George Barițiu. Acesta din urmă a fost eliberat din închisoare la insistențele familiei Hurmuzaki după 10 zile de temniță. Pe perioada șederii la Cernăuți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
dezbătute în coloanele gazetei. În Ardeal „Bucovina” avea o mare serie de colaboratori și corespondenți cu ajutorul cărora redacția publica articole defavorabile regimului maghiar. Acest interes pentru problemele ardelenilor se explică și prin faptul că în redacția ziarului scriau și doi ardeleni: Aron Pumnul și George Barițiu. Acesta din urmă a fost eliberat din închisoare la insistențele familiei Hurmuzaki după 10 zile de temniță. Pe perioada șederii la Cernăuți a colaborat la „Bucovina”, „Gazeta Transilvaniei” fiind sistată de regimul maghiar. În octombrie
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
în favoarea fraților din Ardeal. Glasul ei e cu atât mai autoritar cu cât e spus liber, fără îngrădirea cenzurii maghiare, fără teamă de persecuții. Efectele acestei campanii sunt cu atât mai puternice, cu cât, datorită limbii germane, nedreptățile săvârșite față de ardeleni ajung până în capitala țării. Ziarul „Bucovina” a îmbrățișat ideea românească oriunde ea se manifesta, dând o atenție deosebită și evenimentelor din Principate, „din ambele surori Moldova și Muntenia”. El supunea unui rechizitoriu permanent stările politice din Principate, mai ales din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
iar în 7 iulie 1955 în Bicaz. Mă deplasam când cu trenul, când cu bicicleta, când cu cursa, când - mai târziu - cu motocicleta. Din 25 noiembrie 1956 am început să celebrez în Dămuc, sat cu credincioși greco-catolici și în Bicazul Ardelean. După un timp am fost oprit de autorități care pretextau că făceam propagandă și prozelitism. Între timp am lucrat la traducerea predicilor lui Giovanni Colombo, „Evangeli Domenicali” care s-a răspândit la mulți preoți și care a constituit acuzația principală
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de pasărea respectivă; sau poate că, sub hainele obișnuite, ar dispune de un aparat sofisticat și că în orice clipă și-ar putea întinde brațele într-un zbor uluitor spre necuprinsul bolții cerești... Aiureli! În realitate, acești oameni erau get-beget ardeleni, din frumosul oraș transilvănean situat pe malul Someșului. Au fost deportați în tranșa a doua, așa că au ajuns ceva mai târziu în colonia penitenciară din Bumbăcari. O familie respectabilă de intelectuali, de o desăvârșită noblețe comportamentală, fizică și morală. Doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
excellence, este astăzi contestat la rândul său de Biserica Națională Protestantă, calvinistă. Este prea dur, prea intolerant, spun pastorii de astăzi. Ce mai rămâne așadar din mesajul său în lumea protestantă actuală?) 25 iunie 2004 Timpul cireșelor. Unul dintre țiganii ardeleni cu care mă întâlnesc mai tot timpul la Migros-ul din colț (magazinul alimentar al cartierului unde locuiesc) scoate din buzunar o mână de monezi mici, calde, proaspăt cerșite. Cumpără un pumn de cireșe. O marfă extrem de scumpă aici. Sfântă poftă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
poftă! Îl regăsesc afară, pe trotuar, unde scuipă energic sâmburii mărunți și negri, visând la cireșii enormi de acasă, unde mănâncă pe săturate, cu "burta", nu cu suta de grame, ca aici. După trei zile: îi regăsesc pe aceiași țigani ardeleni la cursa de autocar de București, încărcați ca niște furnici recuperatoare cu televizoare stricate, haine vechi, covoare înfășurate ca niște plăcinte uriașe etc. Cel mai mult mă impresionează niște boxe vechi, imense, ambalate în saci de gunoi negri sugrumați bine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]