KorAP: Find »[drukola/base=balcanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...216 217 218 ...227 >

5,656 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

vezi Macovescu: 1976, 30). Statele Unite erau invitate să își retragă bazele din Turcia, "lăsând țările din această zonă să-și rezolve problemele fără amestec din afară". Pe de altă parte, relațiile cu Moscova puteau fi dezvoltate, sigur, în funcție de interesele statelor balcanice (Politica externă...: 1972, 194-195). Bucureștiul argumenta în favoarea demilitarizării nucleare a Balcanilor, o finalitate care implica în primul rând retragerea, odată cu bazele militare, a armelor nucleare americane de pe teritoriul turc. Ankara, pe de altă parte, nu împărtășea obiectivul RSR, afirmându-i

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
pe de altă parte, nu împărtășea obiectivul RSR, afirmându-i lipsa de fezabilitate (King: 1970, 12-13). RSR plusa cu îndrăzneală, demonstrând astfel cât de importantă considera zona pentru realizarea aspirațiilor sale de putere internațională. Deși Ungaria este menționată ca stat balcanic și în același timp socialist, nu este inclusă, datorită problemelor legate de minoritatea maghiară de pe teritoriul RSR, pe care le vom discuta mai jos printre colaboratorii balcanici ai RSR: "Republica Socialistă Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Grecia, Ciprul, Republica Socialistă

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
pentru realizarea aspirațiilor sale de putere internațională. Deși Ungaria este menționată ca stat balcanic și în același timp socialist, nu este inclusă, datorită problemelor legate de minoritatea maghiară de pe teritoriul RSR, pe care le vom discuta mai jos printre colaboratorii balcanici ai RSR: "Republica Socialistă Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Grecia, Ciprul, Republica Socialistă Federativă Iugoslavă, Republica Turcia" (Bodunescu: 1988, 303-304). În spatele retoricii unei cooperări intense și plurivalente între statele balcanice se afla ambiția RSR de a transforma treptat zona în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
RSR, pe care le vom discuta mai jos printre colaboratorii balcanici ai RSR: "Republica Socialistă Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Grecia, Ciprul, Republica Socialistă Federativă Iugoslavă, Republica Turcia" (Bodunescu: 1988, 303-304). În spatele retoricii unei cooperări intense și plurivalente între statele balcanice se afla ambiția RSR de a transforma treptat zona în propriul mini-"lagăr", structurat însă pe coordonate ideologice mult mai flexibile decât "lagărele" clasice, "imperialist" sau socialist. Un indiciu în acest sens îl găsim în menționarea faptului că "la Conferința

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Balcanilor a fost prezidat de reprezentantul țării noastre" scrie Bodunescu (1988: 306). Analizând politica RSR în Balcani, Robert King ajunge la concluzia că, de când s-a distanțat de "lagărul socialist", aceasta "a fost statul cel mai activ în urmărirea detensionării balcanice". Pledând permanent pentru eliminarea bazelor militare și a armelor nucleare din zonă, RSR căuta de fapt să surmonteze "izolarea fizică pe care poziția sa o impune" prin diminuarea propriei "semnificații strategice în ochii sovieticilor". În concluzie, " Îndepărtarea bazelor americane din

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Îndepărtarea bazelor americane din Balcani ar determina liderii sovietici să simtă mai puțină insecuritate de-a lungul flancului sudic și, pe cale de consecință, mai dispuși să tolereze deviația română de la linia sovietică". Nu în ultimul rând, RSR căuta în cooperarea balcanică avantaje economice și, așa cum am menționat deja, "dorința de a dobândi prestigiu prin jucarea unui rol de bază în relațiile externe" (King: 1970, 5). Dorința ardentă a RSR de a fi recunoscută ca stat de prim rang în relațiile internaționale

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
cine ar fi posibilul dușman totuși fiecare știe contra cui se va îndrepta această apărare în caz de nevoie... (aluzie la Uniunea Sovietică, n.m.). Ceaușescu este [...] bănuitorul și solitarul conducător, care luptă în aceeași măsură cu vechea lene și apatie balcanică ca (sic!) și cu noile concepții de consum de import" (Die Welt apud. Kilzer în Rusan: 2003, 756-757). În anii '80 intransigența naționalistă a regimului nu va cauza tulburări numai printre maghiari, așa cum vom vedea în continuare, ci și printre

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

a lui Iorga nu poate fi dec�ț că un tot, �n �ntreaga să unitate. Sper c? lucrarea mea va contribui la umplerea acestui gol. Studiul meu atinge un punct sensibil: na? ionalismul �n general ? i �n special na? ionalismul rom�nesc (inclusiv cel balcanic). Via? a lui Iorga nu poate fi desp? r? it? de acest element. Acest lucru constituie o solu? ie sensibil? , deoarece � conform unor intelectuali ai zilelor noastre � na? ionalismul este doar �o faz? trec? toare a adolescen? ei�. �n vocabularul acestor intelectuali

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i c�teva materiale relevante pentru actuala tragedie din Balcani. Această deoarece importan? a vie? îi lui Iorga �n zilele noastre const? �n faptul c? el a fost un istoric ? i politician na? ionalist cu r? d?cîni ad�nci �n tradi? ia balcanic?. Cel de al dou? zeci ? i unulea secol trebuie abordat pe baza �n? elegerii trecutului. NA? IONALISMUL ? I SCRIEREA ISTORIEI Istoricul este un fenomen social, el este at�ț produsul c�ț ? i purt? torul de cuv�nt con? tient sau incon? tient

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de istoriografie �n na? ionalismul modern ? i cel interpretat de p? tură sub? ire a intelectualit?? îi �n via? a public? ? i politic? a popoarelor din Balcani. �ncep�nd din secolul al XVIII-lea, rena? terea na? ional? (politic?) a societ?? îi balcanice ? i?a g? sit baza ideologic? �n operele ? i scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidental? , o mi? care balcanic? similar? se baza pe istorie. Func? ia ei era ligitimizarea na? terii revolu? ionare a societ?? ilor na? ionale balcanice

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politic? a popoarelor din Balcani. �ncep�nd din secolul al XVIII-lea, rena? terea na? ional? (politic?) a societ?? îi balcanice ? i?a g? sit baza ideologic? �n operele ? i scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidental? , o mi? care balcanic? similar? se baza pe istorie. Func? ia ei era ligitimizarea na? terii revolu? ionare a societ?? ilor na? ionale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor acestora ? i justificarea agresivit?? îi tinerilor na? ionali? ți. Leg? turile acestea dintre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
balcanice ? i?a g? sit baza ideologic? �n operele ? i scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidental? , o mi? care balcanic? similar? se baza pe istorie. Func? ia ei era ligitimizarea na? terii revolu? ionare a societ?? ilor na? ionale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor acestora ? i justificarea agresivit?? îi tinerilor na? ionali? ți. Leg? turile acestea dintre trecut ? i prezent, dintre istorie ? i politic? , au fost stabilite prin intermediul istoriei. Cel de al doilea factor care a stimulat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a. Principatele rom�ne au luptat �mpotriva turcilor, dar, d�ndu?? i seama de diferen? a de for? e, Valahia ? i apoi Moldova au acceptat suzeranitatea acestora. Ele au fost tratate �ntr? o manier? mult mai avantajoas? dec�ț orice ? ar? balcanic?. Sub suzeranitatea turc? , rom�nii erau consideră? i mai cur�nd alia? i dec�ț locuitorii unor teritorii cucerite. Neav�nd nici o putere protectoare că s?? i apere, rom�nii au dat dovad? de realism. Aceasta nu �nseamn? c? �i agreau pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
numai Budapesta putea acumula capital. Nici Sankt�Petersburgul, nici Constantinopolul ? i cu at�ț mai pu? în Văr? ovia nu puteau face acest lucru). Un roman interesant ilustreaz? aceast? lips? de comunicare dintre burghezia evreiasc? ? i na? ionalismul rom�nesc: Trilogia balcanic? 34, carte care a devenit un reu? it serial de televiziune. Este un roman cu cheie, românul autobiografic al Oliviei Manning (care este Harriet Pringle �n carte). Olivia Manning a locuit la Bucure? ți �n 1939 ? i 1940 �mpreun? cu șo? ul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a cum face cel al Doamnei Manning) s? refac? at�ț de fidel atmosferă acelor zile. Recent, memoriile lui Archie Gibson, corespondent al ziarului londonez �Times� (personificat de mai multe ori �n cartea Oliviei Manning), au confirmat multe dintre evenimentele relatate �n Trilogia balcanic? 35. Oricine cunoa? te scenă bucure? tean? poate recunoa? te personalit?? ile (pe care autoarea le men? ionaz? sub pseudonime): industria? ul evreu Max Au? nit, sub numele fictiv de Drucker, ? i al? îi. Familia Drucker (Au? nit) �i invit? pe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la el (care era ? i el de st�nga). Guy spune: �Cred c? Rusia are un plan ? i c? ? ție ce face�. Pe urm? to? i discut? despre mediul rural rom�nesc. Una dintre surorile lui Drucker intervine: �?? rile astea balcanice s�nt toate s? lbatice. Au ni? te fiare s? lbatice periculoase. Nu mi? ar pl? cea s? c?l? toresc prin p? r? ile acestea. �n Germania era altfel. Acolo, Willy ? i eu ne luăm bastoanele ? i... �. Vorbea cu drag despre via

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
f? r? s? aud? un claxon de automobil ? i celelalte �vulgarit?? i pline de preten? îi ale ultra? modernismului�, cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignoră �nd�rjita controvers? greco? latin? din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru c? era �n primul r�nd medievist. Poate c? tocmai la Vene? ia a descoperit el cea mai bun? sintez? a celor dou? culturi. De la Vene? ia au plecat la Padova, unde Iorga ? i?a �nceput rodnicele cercet? ri despre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
itean? ? i de sud? est se aflau prin tradi? ie sub standardele occidentale. Av�nd �n vedere faptul c? trecerea a aproape un secol face ca �nceputurile jurnalisticii s? par? nesofisticate, ne putem totu? i �ntreba dac? ziarele est? europene (sau balcanice) de la r? scrucea veacului difereau chiar at�ț de mult de cele din Occident. Luptele dintre Hearst ? i Pulitzer din Statele Unite (�Tu �mi aduci ? tîrî, iar eu finan? ez r? zboiul! �) erau tipice. Ziarele germane ? i austriece (�n timpul R? zboiului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
24. �n privin? a politicii externe, primul loc de pe list? era ocupat de unitatea na? ional?; trebuiau evitate �alian? ele periculoase cu marile puteri� (alian? a secret? a Rom�niei cu Austro? Ungaria ? i Germania); era �ncurajat? prietenia cu na? iunile balcanice ? i erau revendicate �frontierele care li se cuvin istoriei rom�ne? ți, tradi? iei rom�ne? ți ? i drepturilor rom�ne? ți�225. Chiar dac? masele au fost politizate abia dup? primul r? zboi mondial, Partidul Na? ionalist Democrat nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga dup? scrierea acestei opere voluminoase vor fi constituite numai din ironii dictate de opiniile lui s? m?n? toriște. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908? 1913) se ocup? de istoria Imperiului otoman de la ascensiunea lui p�n? la R? zboaiele balcanice ? i la pr? bu? ire. Lucrarea această a fost inspirat? de operă fecund? a lui Lamprecht Geschichte der Europ�ischen Staaten und geschichte der Ausser? europ�ischen Staaten, al? turi de alte lucr? ri germane; unele surse documentare proveneau din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
no? tri (V? lenii de Munte, 1914), Iorga face apologia ac? iunii militare rom�ne, explic�nd �n ce a constat măr? ul �f? r? v?rsare de s�nge� al armatelor rom�ne prin Bulgaria �n timpul celui de al doilea r? zboi balcanic, că s? demonstreze falsitatea acuză? iilor privind �un măr? triumfal la? �. Chestiunea Dun? rîi (V? lenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice ? i politice existente �n regiunea din jurul Dun? rîi. Nu mai este nevoie s? spunem c? Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai este nevoie s? spunem c? Iorga scoate �n eviden?? aspectul �ntinderii de la sud de fluviu. Auf und Niedergang des Turkischen Herrschaftgebietes în Europa (Gotha, 1913), scris? la cererea profesorului Lamprecht, este lucrarea �n care Iorga explic? rolul celor dou? R? zboaie Balcanice �n provocarea pr? bu? irii st? p�nirii otomane �n sud? estul Europei. Dou? tradi? îi istorice �n Balcani, a Italiei ? i a rom�nilor (Bucure? ți, 1913) explic? o mare parte a g�ndirii ? i a activit?? ilor politice ale lui Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rîi rom�no? italiene. Dar Italia era slab? ? i nu prezenta garan? îi: se pare c? Iorga nu a prea pus la inim? descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare Borgia ? i condotierii. C�ț prive? te R? zboaiele Balcanice din 1912 ? i 1913, Iorga nu fusese de acord cu invadarea Libiei de c? tre Italia, cum nu fusese nici opinia public? rom�neasc?. Iorga era un partizan �nfl? c?raț al s�rbilor 233 (? i un ? i mai �nfl

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cep�nd cu 1912, rela? iile lui Iorga cu Cuza au �nceput s? se deterioreze; Cuza ? i?a fondat propriul ziar, �Unirea� (la Ia? i), ? i p? rea gata s??? i �nfiin? eze propriul partid. Cel de? al doilea r? zboi balcanic a �nceput odat? cu atacarea Șerbiei de c? tre Bulgaria. Rom�nia fusese neutr? p�n? atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Na? iunile balcanice (inclusiv Turcia) s? au aliat că s? �mpart? �ntre ele o parte din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
gata s??? i �nfiin? eze propriul partid. Cel de? al doilea r? zboi balcanic a �nceput odat? cu atacarea Șerbiei de c? tre Bulgaria. Rom�nia fusese neutr? p�n? atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Na? iunile balcanice (inclusiv Turcia) s? au aliat că s? �mpart? �ntre ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria dup? primul r? zboi balcanic. Dup? �nfr�ngerea Bulgariei, Rom�niei i s? a oferit ocazia de a dob�ndi teritoriul pe care Rusia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]