5,885 matches
-
pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de zugravi de la Feisa. Alături de biserică se află clopotnița rămasă de la
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de zugravi de la Feisa. Alături de biserică se află clopotnița rămasă de la cealaltă biserică de lemn care a fost în sat. Clopotnița
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
castele cruciate de mai târziu. Forma castelului este simetrică, cu un perete exterior dreptunghiular, întărit cu turnuri pătrate la colțuri și pe fiecare parte, încadrând o incintă pătrată interior cu patru turnuri de colț și unul pe peretele de vest. Bolții de pe partea interioară a pereților ofereau spațiu de protecție și depozitare în timpul bombardamentelor.
Fortăreața Belvoir (Israel) () [Corola-website/Science/320720_a_322049]
-
făcut biserica popa Arion și cumnatul Ion și Arion, pomenește Doamne, de la facerea lumii..."" ... ""pomeni gospod dușe raba bojie Dobra, Ion, Coman, Oprea"". Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului în pronaos, naos și absida altarului, a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. În urma operațiunilor de reparație, pronaosul a fost tăvănit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica a fost pictată în interior. Iconografia cuprinde următoarele teme: Pilda Fecioarelor, scene din vechiul testament, Sf.Gheorghe, Intrarea în Ierusalim sau
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
pronaosul a fost tăvănit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica a fost pictată în interior. Iconografia cuprinde următoarele teme: Pilda Fecioarelor, scene din vechiul testament, Sf.Gheorghe, Intrarea în Ierusalim sau Sf. Ilie. În naos, pe boltă regăsim zugrăviți Sfinții împărați Constantin și Elena, scene din viața Domnului nostru Isus Cristos, Maica Domnului sau Cina cea de Taină iar pereții altarului sunt împodobiți cu scene precum Jerfa lui Avram, Punerea în mormânt, Sfinți Ierarhi, Sf. Petru în timp ce
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
regăsim zugrăviți Sfinții împărați Constantin și Elena, scene din viața Domnului nostru Isus Cristos, Maica Domnului sau Cina cea de Taină iar pereții altarului sunt împodobiți cu scene precum Jerfa lui Avram, Punerea în mormânt, Sfinți Ierarhi, Sf. Petru în timp ce bolta altarului este decorată cu Sfânta Treime, cete îngerești, Maica Domnului cu Pruncul, Sfinți Arhangheli și Evangheliști. Unul din clopotele aflat în clopotnița alăturată bisericii poartă următoarea inscripție: ""Haec campana est fusa in oppidum Retteg, 1761"."
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
Leșnic, comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva, în stânga Mureșului. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, cuprinzând un naos dreptunghiular măsurând în interior 5,60 x 5 m și un altar acoperit cu o boltă semicilindrică dispusă longitudinal, cărora li s-a adăugat un prenaos, tăvănit ca și naosul, având deasupra o clopotniță de lemn iar la intrare, amenajat târziu, un mic pridvor de lemn. Adăugirea pronaosului a prilejuit și realizarea, pe cele două laturi
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
fost îngropat în mortar; - pe latura vestică deasupra pridvorului se află icoana prăznicar flancată de icoana Sfântului Gheorghe și Sfântului Dimitrie; - pardoseli: sunt din dușumele de brad, la origine posibil să fi fost din piatră sau cărămidă; - pereții, arcele și bolțile au fost tencuite și pictate; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cum sunt cavitatea bucală și cavitățile nazale, precum și segmetele periferice ale analizatorilor corticali sau organele de simț. Oasele neurocranianului formează cavitatea în care este adăpostit encefalul denumită cutia craniană. Aceasta este împărțită din punct de vedere topografic în două porțiuni: "bolta craniană" care corespunde calvariei și "baza craniului". Calota craniană este formată anterior de scuama osului frontal, posterior, de scuama occipitalului, iar în părțile laterale de oasele parietale și scuama oaselor temporale. Oasele bolții craniene sunt oase late. Baza craniului este
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
punct de vedere topografic în două porțiuni: "bolta craniană" care corespunde calvariei și "baza craniului". Calota craniană este formată anterior de scuama osului frontal, posterior, de scuama occipitalului, iar în părțile laterale de oasele parietale și scuama oaselor temporale. Oasele bolții craniene sunt oase late. Baza craniului este formată dinainte de partea orizontală a frontalului și etmoid, după care urmează sfenoidul. Oasele bazei craniului s-au dezvoltat în cea mai mare parte prin osificare encondrală. La om, spre deosebire de celelalte mamifere, dezvoltarea craniului
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este de formă dreptunghiulară, ancadramentul având formă de acoladă la partea superioară. Încăperile bisericii au bolți simple, de forma unor calote sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc sprijinit lateral pe doi pilaștri. Interiorul bisericii nu este pictat. În incinta lăcașului de cult se află trei morminte; piatra funerară
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
un perete despărțitor, în care se află o ușă cu un chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului este semicilindrică înspre vest și are formă de semicalotă pentagonală (cu legături spre cele cinci laturi ale absidei) înspre est. Iconografia bisericii din Dolheștii Mari este printre cele mai vechi ansambluri de pictură murală păstrate pe teritoriul fostului Principat
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
împrejmuitor, cât și stejarul secular de lângă conac perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conacul are un etaj, fațada sa fiind împărțită de un pavilion vertical cu geamlâc în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă de trăsură cu stâlpi și deschideri în arcadă. Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica "Sf. Voievozi" din același sat, care a fost ctitorită în 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
Între anii 1960-1963 s-au efectuat lucrări de renovare a bisericii. Cu acest prilej, s-au reparat complet pereții atât în interior, cât și la exterior, s-a înlocuit învelitoarea cu una nouă de tablă zincată și s-au pictat bolțile. Edificiul a fost avariat în urma cutremurelor din 1977 și 1986. În anul 1988 s-au efectuat lucrări de consolidare și reparații; s-a schimbat șarpanta bisericii, s-a înlocuit învelitoarea din tablă zincată și s-au pictat pereții interiori în
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
Scholten) anul 106, ein Dominikaner Monch und Baumeister ("un călugar dominican și constructor") ecclesia aedificatur"". În biserică se mai păstrează nealterate următoarele bunuri: un grup statuar din lemn datat în anul 1715, un altar în stil baroc, două chei de boltă sculptate și un baldachin în stil baroc din anul 1777 aflat în amvon. S-au făcut lucrări de reparații și numeroase restaurări în anii 1676, 1715, 1761, 1781, 1856 și 1913. În anul 1959 s-a consolidat turnul clopotniță cu
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
2,1 m - relevă un edificiu de dimensiuni medii spre mici. Pereții naosului și pronaosului erau realizați din lemn de stejar în timp ce pereții absidei erau făcuți din lemn de brad. Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului, era acoperit de o boltă semicilindrică comună. Pictura interioară, realizată după tradiția scolii de la Feisa a împodobit întreaga biserică. Din programul iconografic ce se putea identifica înaintea dispariției lăcașului sunt amintite: în altar - viziunea patriarhului Petru, Sfânta Maria cu Arhanghelii Mihail și Gavriil, cete de
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să-i facă altul mai greu și-l aruncă în sus aproape de palatul de nori al lunei; căzând din nori, nu se rupse de degetul
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. Coțofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm și o lățime cu aripile deschise de 90 cm. Pasărea face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. Glasul pătrunzător al coțofanei este inconfundabil, prin el pasărea dând alarma, amenințând rivalii sau atrăgând femela în timpul perioadei de împerechere. Coțofana se poate întâlni în regiunile de șes, ca și în
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
prin contribuția adusă la sporirea numărului de compartimente de plan. Așadar, cu toate că s-au consemnat până acum numai trei compartimente de plan, plus altarul (la Egorov), ele sunt în total patru compartimente de plan. Care sunt ele? Dacă reluăm descrierea bolților, realizată încă de preotul Ioan Egorov, remarcăm următoarele: "Tavanul bisericii este boltit (în semicilindru) și dacă în primul compartiment (începând cu ușă) și în al treilea semicilindru este pe lungime, într-al doilea este pe transversala edificiului. Caracteristicile relatate se
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
este boltit (în semicilindru) și dacă în primul compartiment (începând cu ușă) și în al treilea semicilindru este pe lungime, într-al doilea este pe transversala edificiului. Caracteristicile relatate se păstrează și după ultima reparație. Comparând-o cu bisericile moldovenești, bolta în semicilindru, orientată pe transversală, era cea a gropnițelor. În felul acesta, edificiul cu patru compartimente de plan se redă în ordinea lui corectă în felul următor - altar, naos, iar al treilea compartiment reprezintă camera mormintelor din edificiile clasice ale
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
lui Alexandru cel Bun. La aceste considerente trebuie să mai adăugăm că, privind la planul în stâncă și la amplasamentul pe terasă, pridvorul putea fi realizat în continuarea edificiului. Între elementele asemănătoare cu cele ale arhitecturii de zid menționăm și bolta din altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
în stâncă și la amplasamentul pe terasă, pridvorul putea fi realizat în continuarea edificiului. Între elementele asemănătoare cu cele ale arhitecturii de zid menționăm și bolta din altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte o boltă semicilindrică. Bârnele orizontale ce formează bolta navei sunt sprijinite pe una verticală din interiorul bisericii. Acoperișul are căpriorii fixați la sud pe cununa pridvorului, iar la nord și vest pe câte o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele bârnelor
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]