6,287 matches
-
pe seama moralității sau imoralității împușcării celor doi. Eu, cu toată inconștiența copilăriei pe care o trăiam în regimul comunist, nu am avut nici acum, la 18 ani „după“, vreo strângere de inimă auzind sentința. Asta pentru că simțeam, chiar și atunci, chinurile prin care treceau părinții și apropiații, în general, oamenii maturi încercați de „dărnicia“ comunismului. Bănuiesc însă ce reacții ar provoca tot acel proces în mintea oamenilor de 20-21 de ani de astăzi. Ele au fost sintetizate într-un comentariu din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
genți banale, plus haine, schiuri și alte chestii. Noroc că eram vreo douăzeci de sisifi care au tras de el precum furnicile, pentru că altfel, de unul singur, n-ai fi terminat tot ce era de dus la cabană nici măcar acum. Chinul a durat doar cele câteva ore - care mi s-au părut o eternitate - cât ne-am instalat în camere. Restul a fost o adevărată distracție. N-am de gând să v-o povestesc aici - nici nu mi-ar ajunge spațiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
o ofensă la nivelul virilității, nu am priceput decât tardiv, iată, că meseria de șaman, meserie impusă de altfel de comunitate (deci neavând un fond vocațional, cel puțin în lumea ciuccilor siberieni), poate fi o corvoadă, de nu cumva un chin nesuferit. Am priceput, prin urmare, că a fi șaman nu este o decorație de merit și nici o diplomă de onoare acordată elitei, ci înseamnă muncă pe brânci, depersonalizare, iar uneori înseamnă chiar schimbare ritualică de sex (cu toate tulburările psihice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
contorsionare la nemișcare, de la zbatere la momente calme, poetice. Female Study și Hermaphrodite fac parte, alături de Male Study, dintr-o trilogie care explorează prototipuri și arhetipuri umane. Din păcate, cea de-a treia parte nu a fost prezentată la Sibiu. Chin și înălțare Female Study. Ea, un trup gol chircit pe podea, care se zbate. Parcă i-ar crește dureros aripi. Tot dansul e o luptă spre înălțare. Pe un ecran, în spatele scenei, un cap învăluit în mătase, conturul unui chip
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
li se citea la preot de mai multe ori erau duși cu căruța la Spitalul Suharău sau la Darabani. De multe ori se întâmpla să fie prea târziu și bolnavii erau aduși acasă unde își mai petreceau câteva zile în chinuri groaznice. Aceste lucruri se întâmplau și datorită lipsei banilor care trebuiau dați la doctori și chiar pentru medicamente, iar țăranii noștri îi câștigau cu greu. Existau în sat și unii bătrâni care se pricepeau destul de bine să aline durerile suferinzilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
avem tuse măgărească (convulsivă). Peste câteva zile i-a adus mamei patru pastile mici și i-a spus să ne dea câte jumătate dimineața în ceai înainte de masă. După câteva zile tusea ne-a încetat, iar noi am scăpat de chinuri. Eram atunci ca nou-născuți după tusea măgărească care ne-a ținut cam o jumătate de an. Personalul medical a început să se înmulțească și prin anii de gimnaziu veneau cam des pe la școală să ne vaccineze și să ne controleze
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg la sfatul Preotului și al învățătorului. „Purtătorule de chinuri și tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre (Troparul-Acatistul Sfântului Pantelimon, Tămăduitorul) 3. Biserica Sf. M. Mc. Pantelimon din Bașeu Actuala biserică din satul Bașeu este construită din lemn la 1902, ctitorii bisericii fiind
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin jungla de pe dealuri. Prin ceața timpului îmi imaginez că sunt un om oarecare în valea care a fost leagănul a nenumărate tragedii. Parcă aud plânsetele locuitorilor și a primilor coloniști chinezi, europeni sau americani și soldați britanici decimați prin chinuri cumplite de o triadă a bolilor neiertătoare pentru acea vreme (malaria, holera și dizenteria), pe locul care astăzi se numește Happy Valley și care pe atunci a fost o vale a morții. Pe străzi, în fiecare casă și în fiecare
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
adânci semnificații religioase. Sub porumbelul de bronz, ce simbolizează Sfântul Duh, de deasupra fațadei se află pruncul Iisus cu simboluri ale crucifixului, iar de pe catul al treilea Fecioara Maria protejează de o hidră cu șapte capete corăbiile portughezilor prin Marea Chinurilor Păcatelor. În toată forfota permanentă a vizitatorilor gălăgioși, în spatele fațadei, se odihnește în somnul de veci, într-o criptă, Alessandro Valignanofondatorul bisericii. Pe lângă aceste obiective de vizitat, mai sunt multe altele, ca Biserica Sf. Anton construită în 1558, Cimitirul protestant
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie/ Pe-afar' dată cu var/ Înăuntru chin și-amar". Sau "Aici e frig și ger/ Milă de la cin' să cer?/ Nu există îndurare/ Nici surîs de fată mare."), centru al disperării ("De la vorbitor mă-ntorc/ Disperat și numai foc/ În cameră-ncep să plîng/ iar tovarășii mă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alta. Deținuții nu sînt în nici un fel revoltați de tratamentul la care sînt supuși homosexualii. Atrocitățile comise împotriva acestora sînt percepute ca făcînd parte din orînduirea firească a lumii lor. G.C., condamnat în mai multe rînduri pentru furt, povestește despre chinurile "bulangiilor": "Sînt obligați aproape în fiecare zi să se plimbe printre paturi, îmbrăcați în haine de femeie. În aplauze frenetice, li se scandează numele, care din Dan devine Dana, din Cristi, Cristina și așa mai departe. Sînt puși apoi să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
socialismul și PSD consideră că pușcăria are rolul de a-i teroriza într-o asemenea măsură pe deținuți încît, o dată eliberați, să facă tot posibilul ca înapoi să nu se mai întoarcă, pentru a nu mai trece încă o dată prin chinurile iadului, întruchipat de instituție. Al cincelea tip e angajatul "bun", uman și lipsit de brutalitate. E patern, bonom, alintat uneori "bunicuța". El e astfel tocmai ca deținuții să simtă și mai apăsat diferența. E considerat fraier pentru că nu dă din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
greșelile, erau duși într-o cameră ca să se închine la icoana Maicii Domnului. N-apucau bine să-și sfîrșească rugăciunea și pardoseala le fugea de sub picioare, căzînd într-o groapă adîncă și plină de cuțite tăioase, unde mureau zbătîndu-se în chinurile cele mai îngrozitoare. Aici și-au găsit moartea mulți boieri ai țării."240 Tot această mînăsire avea o altă cameră de tortură dotată cu sofisticate mecanisme de schingiuire. Ambele camere au fost deființate abia la jumătatea secolului al XIX-lea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a pus răspunzători și pentru sufletele lor, și cum îi vom trata așa și noi răsplată vom avea în ceruri." "Căutați dară cu dragoste și cumsăcade să vă purtați cu ei și nu-i mai căzniți și voi cu netrebnice chinuri." "Ascultători poruncilor lui Hristos, să vă milostiviți și cu dumnezeiască rîvnă să cercați sufletul lor a-l îndrepta, căci ce puteți voi cu înțelepciune repara, armașii și slugile lor nicicînd nu vor putea face, căci aceștia par plămădiți dintr-o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din casa sufletului tău. Hai, spune-l. Ați auzit, dragii mei? Boala. E timpul să ne unim forțele și să dăm afară Boala din casa Petronelei. Să alungăm o dată pentru totdeauna neliniștea care se zbate în pieptul Petronelei, să izgonim chinul care și-a făcut locuință în inima ei. Surioară, deschide ochii acum. Aaașa. Bun. Tu ți-ai făcut datoria, bravo ție. Ai spus care ți este suferința. Acum noi, frații tăi, surorile tale, noi toți o să lucrăm împreună ca să trimitem
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Ai portofel? Scoate o bancnotă din portofel. Chiar acum. Trebuie să ne ajuți să împlinim lucrarea. O bancnotă de o sută. Ai? N-ai. De cinzeci? Hai, trebuie să ai. Cine o ajută pe Petronela să scape de zbucium și chin? Cine are cinzeci de lei? O bancnotă de cinzeci de lei. Avem nevoie de o simplă bancnotă, ca să putem săvârși actul puterii divine. Da. Aaașa. Ia-o în mână. Aaașa. Ține-o bine, Petronela. Ține-o bine. Ține-o bine
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de horticultură. Mă, tu ești în Cluj? E Roxana. Îi dau mesaj înapoi. Îmi răspunde imediat. Vreau să te văd. Știu de ce vrea să mă vadă, e îndrăgostită de un prieten comun și n-are cu cine vorbi despre zadarnicele chinuri. N-am chef să scriu romane prin SMS, așa că o sun și-i explic unde sunt. Hotărâm să ne vedem peste jumătate de oră într un restaurant de lângă magazin. Când închid telefonul, vânzătorul apare cu o ceașcă imensă. Uitați ce-
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
reprezentând un partid despre care aveam suficiente informații, întrucât mai mulți colegi din minister își declaraseră nu numai simpatia, ci chiar apartenența la fostul PNȚ, proclamându-se continuatori ai binecunoscutului patriot Iuliu Maniu. Liderul de necontestat al țărăniștilor, care îndurase chinurile opresiunii comuniste, în ani mulți și grei de închisoare în vestitele și rău famatele temnițe ale orânduirii comuniste, se numea Corneliu Coposu. El era un Om modest, care a apărut în public mult mai târziu, dovedindu-se o personalitate demnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fi fost cineva cu mine, l-aș fi strâns de gât! Așa de tare ustură! Zici că uleiul de măsline e ca un balsam... Da’ de unde! Am urlat, am plâns, m-am dat cu capul de pereți, dar a meritat chinul! — și totuși, Wagner a fost total accidental în cariera Dvs. — Voiam să îmi păstrez vocea proaspătă... — Deși ați cântat Venus la București, lumea își mai aduce aminte și astăzi... — Venus e scrisă frumos, pentru mine. Mai târziu am vrut să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
important decât al titularei, dar ea, prin forța de a-l caracteriza, îl transforma în egalul Angelicăi. Mai am o teorie în ceea ce ne privește pe noi, artiștii veniți din Estul Europei în acea perioadă: când trebuie să suporți foamea, chinul și opresiunile, iar cântul devine o chestiune de viață și de moarte, se dezlănțuie o forță gigantică. Iată de ce țările noastre au dat asemenea voci excepționale. Cântul ne-a oferit libertatea. Am avut legături excelente cu aproape toți cântăreții români
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cu sechele din acel război nenorocit. A plecat și dânsul în lumea umbrelor, ca rezultat al ambițiilor unor criminali care nu mai încăpeau pe acest pământ. Cum să nu-ți apară lacrimi sub gene, gândindu-te la durerea, suferințele și chinurile prin care au trecut acei părinți care i-au crescut până la acea vârstă, ca apoi să-i piardă. Noroc că nu s-a dus de tot și al patrulea, Mihai Câmpianu, frate cu cei trei menționați mai sus, care a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care erau tot timpul pe picior de război,împotriva țărilor cu democrație populară, de și acestea aveau un scut de apărare în Tratatul de la Varșovia, care până la urmă s-a dsființat. Cine putea bănui că toată munca noastră era un chin absurd,care până la urmă s-a dovedit a fi un fiasco,cei pe care-i consideram noi inamici,au devenit scutul nostru de apărare, împotriva "teroriștilor" care ne amenință la tot pasul,în special politicienii din conducerea statului nostru democrat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se părea atunci, un geniu care își încovoia deja binișor spinarea bolnavă („cocoașa“ lui mi se părea un atribut al genialității). Cred că a interpretat și o sonată de Brahms. Dar vioara a devenit pentru mine curând un motiv de chin, de nervi și lacrimi. Tata ținea neapărat să învăț instrumentul ce-i fusese lui inaccesibil; m-a cadorisit pe nepusă masă cu o vioară (i-a mai adăugat apoi alta), a angajat drept profesor pe un membru al orchestrei Operei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu trebuie (acestea se petreceau într-un loc mai retras al grădinii, unde se retrăgea să se odihnească): primeam de fiecare dată avertismentul „Te spun domnului căpitan.“ De spus, nu m-a spus niciodată, și eu am rămas doar cu chinul și umilința insistenței sterile. Curios este că astfel de refuzuri mi se păreau de neînțeles, atribuindu-le răutății celui în cauză. Doar într-o perioadă a vieții mele, când mă detestam fizic, ele mi s-au părut „normale“. Am devenit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
propus tatălui meu postul de primar al orașului. Dintre periodicele culturale, tata era abonat la Revista Fundațiilor Regale și la Muzică și poezie (el începuse educația mea muzicală, după ce eforturile de a mă face să îndrăgesc vioara se dovediseră, oricât chin a trebuit să îndur câțiva ani, zadarnice, acum prin Histoire de la musique de Combarieu, care trona frumos, cu cele trei volume solid compactate de dânsul, pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru arta literară de Paul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]