7,719 matches
-
încheie cu două acte politice importante: întâiul este hotărârea guvernului de a face noi alegeri pentru Parlament cu scopul de a revizui Constituția. Al doilea act este coaliția partidului liberal-vernescan cu partidul conservator spre a lupta în alegeri împotriva guvernului. Coaliția adresează țării un manifest, cerându-i să înlăture ipocrizia și imoralitatea de la cârmă. Ideea revizuirii și a reformei legii electorale pornise de la C.A. Rosetti. C.A. Rosetti se retrăsese din guvern și din Cameră tocmai fiindcă majoritatea partidului nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o majoritate care să-i dea dreptul să facă guvernul. Entuziaști, naționaliști, democrați, radicali și organic ostili ideii de autoritate, aceștia erau, în mare parte, deputații. Erau expresia fidelă a stării de spirit din cuprinsul României Mari. Trebuia, deci, o coaliție de partide, care să formeze astfel o majoritate parlamentară capabilă să constituie guvernul. Majoritatea aceasta a închegat-o profesorul N. Iorga, creînd un bloc din deputații transilvăneni, din cei ai partidelor țărăniste și gruparea sa. Doctorul N. Lupu a intrat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să formeze astfel o majoritate parlamentară capabilă să constituie guvernul. Majoritatea aceasta a închegat-o profesorul N. Iorga, creînd un bloc din deputații transilvăneni, din cei ai partidelor țărăniste și gruparea sa. Doctorul N. Lupu a intrat și el în coaliție. Șeful blocului a fost ales N. Iorga. Pe la jumătatea lui decembrie s-a constituit guvernul sub președinția lui Al. Vaida Voevod și a depus jurămîntul. N. Iorga fusese ales, între timp, președintele Camerei. În guvern au mai intrat Ion Mihalache
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
rege. Și, într-o zi, comisia de anchetă parlamentară a dispărut. Astfel se înțelege de ce Beneș a telegrafiat, în 1944, lui Gheorghe Tătărăscu, că guvernul Uniunii Sovietice i-a adresat prin el, invitația de a veni la Moscova, împreună cu delegații coaliției naționale democrate pentru a discuta condițiile de ieșire din război a României. Nu uitase atitudinea lui în afacerea "Skoda". Nu a uitat-o nici Iuliu Maniu, dar nu cu aceleași sentimente pe care le-a păstrat Beneș. 50 Veturia Goga
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dovada unui partid bine organizat și care-și făcuse serioase legături în mase. Regele, în loc să procedeze conform Constituției și să consulte pe șefii de partide, încredințînd formarea noului guvern lui Iuliu Maniu și în caz de refuz un guvern de coaliție, s-a adresat lui Octavian Goga, dizolvînd Parlamentul. Iar în preziua noilor alegeri, care trebuiau să fie prezidate de Goga, a suspendat Constituția și a proclamat dictatura regală. În luna ianuarie 1938, am fost invitat împreună cu soția mea, de doamna
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
examinată. La finele lui iulie 1944, Richard Franasovici, care se afla în Elveția, îi comunică telegrafic lui Gheorghe Tătărăscu, prin Ministerul de Externe, că guvernul Uniunii Sovietice i-a adresat prin Beneș invitația de a veni la Moscova împreună cu delegații coaliției naționale democrate, pentru a discuta condițiile ieșirii din război a României. Șeful serviciului cifrului, Grigore Niculescu Buzești, a dosit telegrama și nu a înmînat-o lui Tătărăscu decît în ziua de 18 august 1944. Invitația, fatal, nu mai avea valoare deoarece
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
administrației românești, cea mai mare parte a refugiaților din anul anterior s-au întors la vetrele lor, la locurile lor de muncă. Prelungirea războiului în timp și în spațiu, intrarea României în stare de război cu Anglia și S.U.A., crearea coaliției Națiunilor Unite, au condus la complicarea situației externe a României, mai ales odată cu victoria Aliaților pe mai multe fronturi și apropierea frontului de hotarele țării noastre. Încă din toamna anului 1943, mareșalul Ion Antonescu a decis elaborarea măsurilor menite să
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
1825-1855), a desființat acea autonomie și a început o politică de rusificare a Basarabiei cu ajutorul administrației, justiției, armatei, școlii și bisericii. În anul 1871 Basarabia a devenit o simplă gubernie a Imperiului țarist. Atunci când Rusia a fost învinsă de o coaliție în Războiul Crimeei (1853-1856), ea a fost obligată să-i retrocedeze Moldovei ținuturile Cahul, Ismail și Bolgrad din sudul Basarabiei, dar le-a anexat din nou în anul 1878 după ce, cu ajutorul Armatei Române, a învins Imperiul Otoman. Stăpânirea rusească în
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
din primele zile ale noului guvern, întrucât în vara lui 1946 ministrul de Interne Teohari Georgescu organizase deja o primă epurare a vechilor cadre din minister, dar și o înlocuire a acestora cu elemente pregătite de comuniști. Intrarea comuniștilor în coaliția de guvernare le-a permis acestora să pună în aplicare planul de instaurare a dominației sovietice și 'defascizare' a țării. Principalul argument era necesitatea aplicării prevederilor Convenției de Armistițiu, iar pentru realizarea acestui plan au beneficiat de sprijinul Comisiei Aliate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe cei care spuneau în sondaje că sunt mai bune regimurile politice cu un singur partid. PĂi, unde era România azi dacă făceam și noi la fel ? Dacă vota numai Bucureștiul, să zicem ? În Estonia toată tranziția au avut doar coaliții de centru-dreapta la putere, asta a dat continuitate reformelor. Cum ei erau estoni, au zis că toți comuniștii erau ruși și i-au dat afară. Asta a fost revoluția lor. A fost o revoluție extraordinar de radicală și de-asta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cartea și-ar fi pierdut rațiunea circumstanțială de a apărea atunci. A.M.P. : Nu știm care este adevărul. Când eram la Televiziune, în iunie 1997, practic prima oară când fosta opoziție anticomunistă controla Televiziunea - dar să nu uităm că în coaliția de guvernare se aflau și Petre Roman și Partidul Democrat, o facțiune a FSN -, eu m-am gân‑ dit cum să facem editorial să comemorăm zilele alea de mineriadă, nu se dăduseră la TV până atunci niciodată. Pe de altă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Petre Roman și Partidul Democrat, o facțiune a FSN -, eu m-am gân‑ dit cum să facem editorial să comemorăm zilele alea de mineriadă, nu se dăduseră la TV până atunci niciodată. Pe de altă parte, deja erau tensiuni în interiorul coaliției de guvernare și nu voiam să provocăm altele. Am luat decizia să facem un fel de No comment ca la Euronews, în care pentru prima oară să arătĂm oamenilor imagini de la mineriadă ; ele nu fuseseră niciodată date pe micul ecran
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
îngrozitor cu Partidul Democrat, care a vrut să ne dea afară. A fost o mobilizare întreagă a lor împotriva noastră, supărați foc că am dat imaginile respective. Repet, imaginile nu erau deloc comen‑ tate ! Știți cum era la Televiziune, sub coaliții, întâi există reprimare directă și pe urmă există discuții în coaliție : „SĂ scăpĂm de Ăștia, să-i terminăm, să-i alungăm“ ș.a.m.d. Dar era și destulă reprimare indirectă. Și m-au sunat să se plângă de ce am dat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A fost o mobilizare întreagă a lor împotriva noastră, supărați foc că am dat imaginile respective. Repet, imaginile nu erau deloc comen‑ tate ! Știți cum era la Televiziune, sub coaliții, întâi există reprimare directă și pe urmă există discuții în coaliție : „SĂ scăpĂm de Ăștia, să-i terminăm, să-i alungăm“ ș.a.m.d. Dar era și destulă reprimare indirectă. Și m-au sunat să se plângă de ce am dat imaginile cu pricina. Și eu le-am spus : „Ziceți mersi că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ar fi fost intervenția Occidentului, Iliescu, manipulând unele dificultăți economice, dându-le oame‑ nilor câte ceva, ar fi putut să mai fie și astăzi la Cotroceni. V.A. : De aceea l-am sprijinit în 1996 pe Petre Roman să intre în coaliție cu Convenția Democratică, că altfel alternanța la putere nu s-ar fi produs poate nici până azi. Spuneați un adevăr pe care nu-l observasem, și anume că niciodată tabăra anticomunistă n-a avut mai mult de 30-35% din voturi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
poate nici până azi. Spuneați un adevăr pe care nu-l observasem, și anume că niciodată tabăra anticomunistă n-a avut mai mult de 30-35% din voturi. Inclusiv sub președintele BĂsescu, care a făcut tot felul de inginerii, inclusiv o coaliție imo‑ rală, ca să încropească o majoritate cu care să poată pune de un guvern de centru-dreapta. A.M.P. : Și ce tabărĂ anticomunistă este aceasta a noastră de azi ? BĂsescu și un partid facțiune din fostul FSN. V.A. : Totuși, este
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Iliescu, dar, dacă l-am pus pe el, toți în această situație ar fi trebuit puși la rând. Asta e regula. Conflictul Ciorbea-BĂsescu a fost dat de nemulțumirea Partidului Democrat, cu rolul mai curând subordonat pe care îl avea în coaliție. V.A. : Dar ei fuseseră mulțumiți la început, când s-a creat Convenția. A.M.P. : N-au putut coabita cu țărĂniștii. Cu țărĂniștii, tre‑ buie spus, era și foarte dificil de coabitat : erau autiști, nu aveai ce vorbi cu ei
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
e bine să nu te plângi în afară ? A.M.P. : Depinde. Când e vorba de încălcări ale drepturi‑ lor omului e altă situație. Aici nu se punea problema de încălcare a drepturilor omului. Era vorba de diferențele de vedere din coaliție. BĂncile și agențiile de risc, pre‑ cum cei de la Standard & Poor’s, au o categorie care se cheamă „risc politic“. De exemplu, noi suntem întotdeauna vizitați la SAR de companiile de risc politic pentru că am construit un think tank ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ce are reputație internațională, iar instabilitatea este primul lucru la care ele se uită. Deci, în toamna lui ’97, la un an după câștigarea alege‑ rilor, cu presa asta a noastră extraordinară, tu te apuci să rezolvi conflictele interne din coaliție în presa occi‑ dentală, să anunți că va cădea guvernul în martie ! În realitate, prin presa străină, ei au provocat o criză guver‑ namentală, care înainte nu exista. Eu nu am mai trăit un alt moment în care noi să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că era fărĂ precedent să ai în același timp tranziție și integrare. V. A fost un eșec guvernarea CDR ? VĂcăroiu și patrulaterul roșu • Armata fantomă a celor 15 mii de specialiști • Minerii și democrația • Casele lui MĂgureanu • Scuzele Corinei Crețu • Coaliția pentru un parlament curat V.A. : Astăzi este a cincea convorbire. Nu am terminat de discutat despre administrația Emil Constantinescu. Și, trebuie să spunem, cred că veți fi de acord că această administrație a debutat cu foarte mari speranțe și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
calitățile unora dintre membrii guvernului. Chiar vorbeam despre guvernul lui Petre Roman (1990-1991), care avea câțiva miniștri foarte capabili, constituind o echipă foarte bună profesional. MĂ rog, cu realizările care puteau fi la vremea aceea. Și în guvernul acesta de coaliție, al Convenției Democratice cu Partidul Democrat, au fost câteva valori, dar văd că ideea de ministru a început să fie tratată cu deriziune. Adică, de la o guvernare la alta, ne trezim cu tot felul de oameni nechemați, fărĂ o experiență
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost ultima șansă a Televiziunii de a evita catastrofa. A.M.P. : SĂ știți că la asta se referea Emil Constantinescu. Pentru că înțelegerea aceea cu Neculai Constantin Munteanu ca să fie președinte al Televiziunii în locul lui Stere Gulea era o înțelegere în coaliție, la care se ajun‑ sese extraordinar de greu. Și care înțelegere, oricum, era destul de nedreaptă pentru că îl sacrifica pe Stere Gulea... V.A. : Credeam că Stere Gulea voia să se întoarcă la film. A.M.P. : SĂ zicem că voia să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aduși alții“, noi trebuie să înțelegem că abia atunci s-a făcut reforma procuraturii. Atât de târziu, vă dați seama ? Practic, la zece ani după ce Convenția ajunsese la putere și nici atunci complet. Practic, la a doua venire a unei coaliții, tot cu complica‑ ții, tot cu compromisuri, ca și prima oară... Nu s-a făcut un efort suficient de a scoate la iveală o elită alternativă, să scoatem pe cei care țineau pozițiile strategice de putere de pe vremea comunismului. PĂrerea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Convenție, cum am văzut eu la vreme respectivă, a fost cea intelectuală. V.A. : Calitatea intelectuală ? A.M.P. : Da, exact, să fi fost cineva cu autoritate intelec‑ tuală să coordoneze guvernul și reformele. Era o foarte mare improvizație. În plus, coalițiile sunt întotdeauna grele. Din toate timpurile. Lucrurile se decideau în consiliile politice ale coaliției. Se crease un organism, ceea ce făcea ca prim-ministrul să aibă oameni care veneau cu man‑ date de la partide, fiindu-i foarte greu să-și impună
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Calitatea intelectuală ? A.M.P. : Da, exact, să fi fost cineva cu autoritate intelec‑ tuală să coordoneze guvernul și reformele. Era o foarte mare improvizație. În plus, coalițiile sunt întotdeauna grele. Din toate timpurile. Lucrurile se decideau în consiliile politice ale coaliției. Se crease un organism, ceea ce făcea ca prim-ministrul să aibă oameni care veneau cu man‑ date de la partide, fiindu-i foarte greu să-și impună punc‑ tul de vedere. Niciunul dintre prim-miniștri n-a fost rău intenționat. Nici
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]