17,484 matches
-
practic necunoscut publicului larg, nu poate fi contestată contribuția sa la dezvoltarea științei moderne, dar și la istoria filosofiei, Hooke fiind unul dintre cei mai importanți gânditori ai epocii sale. S-a născut în 1635 pe insula Wight, situată lângă coasta sudică a Angliei. Tatăl i-a murit când avea 13 ani, astfel că a fost nevoit să plece la Londra unde a devenit ucenicul unui pictor portretist. Deși era foarte talentat la desen, a renunțat la această muncă în scurt
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
vor avea nici o susținere din partea publicului. Vom ajunge oare vreodată aici? Răspunsul la această întrebare va deveni limpede în mod treptat treptat și va depinde de evenimentele dintr-o zonă extinsă, începând din Arhipelagul Malay până în munții Caucazului sau pe coasta Africii de Nord. Cea mai mare importanță o va avea lumea arabă, locul de naștere al Islamului, iar în interiorul acestei lumi, țara a cărei direcție va conta probabil cel mai mult este Regatul Arabiei Saudite. Capitolul XIV Dilema saudită "Îmi
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
trei zei în loc de unul singur. Creștinii l-ar putea caracteriza pe Mahomed drept un personaj demn de dispreț, agresiv, desfrânat și neinteresant în comparație cu Iisus și minunile sale. Deși această competiție religioasă a început odată cu primele vizite ale negustorilor arabi pe coastele Africii, în secolul al VII-lea, în ultimii ani atacurile verbale s-au agravat. Relațiile problematice dintre musulmani și creștini pot fi înrăutățite și de străini cei mai mulți dintre ei bineintenționați -, care au propriile interese vizavi de luptele interne din Africa
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
locuitori; turcii sunt aici în minoritate; cea mai mare parte a populației este grecească și mai ales română. Orașul e construit în amfiteatru, pe un deal de gresie roșie de același fel cu cea de la Porțile de Fier. La jumătatea coastei dealului se află o catedrală cu o arhitectură bizantină destul de uimitoare. E slujită de un episcop ortodox pus în încurcătură de recrutarea clerului său. Dintre valahii și moldovenii care vin să se fixeze la Tulcea, cei care pot să-i
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
celelalte versante ale dealurilor sunt împodobite, în ciuda sezonului arzător, cu o iarbă fină, stufoasă, proaspătă ca în mai; intram în regiunea pășunilor grase. Acest fapt se cunoaște după marele număr și soiul cel frumos al cailor și boilor ce acoperă coastele dealurilor. De aici își ia vitele fabrica de conserve alimentare de la Galați, întreprindere importantă, fondată de un englez, dl Powel; am omis să o menționăm, și îndreptăm acum această uitare. Acest onorabil industriaș aprovizionează marina franceză, engleză și austriacă și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
22 de kilometri de Dunăre și la 15 kilometri de frontiera valahă. Intrarea văii Cernei nu e mai mare de 1 000 de metri; se văd aici câteva podgorii, câmpuri de porumb, pajiști, sătucul Petineska și, ici și colo, pe coasta munților, câteva stâne. Strunga se strâmtează curând, poalele munților se reunesc și nu lasă loc de trecere decât râului; Cerna sare peste blocurile care îi îngreunează cursul; drumul ce șerpuiește cu greu pe rampe n-a putut să-și croiască
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dezordonat cu descărcare din capul de strat, fiind prezentă la adâncimi diferite cuprinse între 4 8 m. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versantului, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versantului crește până la 1,00 -2,00 m în general pe valea Siretului. I.5. Istoricul cercetărilor botanice în zonă Teritoriul Moldovei s-a aflat în atenția botaniștilor români și străini încă din secolul al XVIII, concomitent
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
așa fel, încât Soliman se socotea biruitor: înainta mereu, zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne și cu puțină pagubă. În ceasul acela, hotărâtor pentru soarta Moldovei, Ștefan Vodă a poruncit călăreților și pedestrașilor să țâșnească din păduri și să spârcuie coasta dreaptă a vrăjmașului. Totodată, la semnul hotărât, alte pâlcuri moldovene au lovit vrăjmașul din spate. Otomanii însă erau puzderie și știau a se bate cu meșteșug mare și cu ferocitate înspăimântătoare. Deveniseră nespus de furioși că românii îi momiseră până
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
prăpăstii și sihlă. Deci peste luncă, la limpeziș, unde stau desfășurate oști: asta e cheia de război a acelei zile. Însă, prin pâcla dimineții, pe când coloanele se angajau cătră fantasme, oastea proaspăt gătită a Voievodului lovi în trei locuri din coastă și dindărăt. Acest atac principal, dat cu putere și repegiune, trebuia astfel călăuzit încât să rupă, deșteptând spaimele mulțimii. Au rămas înomoliți în mlaștină bivolii cu bombardele. Șiragurile învălmășite s-au năpustit unele asupra altora tăindu-se. Îndărăt nu mai
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
următoarele descrieri de locuri: c) Dincolo de formele rotunde sau țepoase din adîncimea care ne înconjoară, plantații nesfîrșite de cocotieri se întind pînă departe în zarea albastră și cețoasă, unde șirurile de munți se înalță ca niște fantasme. Lîngă mine, o coastă de munte gri-violetă, crestată și crenelată, se întinde în sus sub forma unui dinte de fierăstrău, pieptănînd norii albi, ale căror umbre întunecate se întind la întîmplare pe pante, ca și cînd bucăți ciudate de material cenușiu ar fi fost
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu mai era, fusese numit redactor șef al Vieții romînești). Acest om începu să ne invite la el pe rând. Și m-a invitat și pe mine... Venise în vacanță cu copiii și avea un apartament într-o vilă pe coasta, pe celălalt drum al Furnicii, care urca spre Pelișor. I-am întrebat pe ceilalți ce discutaseră cu el; mi-au dat răspunsuri vagi. Îl auzisem pe Nicolae Moraru vorbind o singură dată, la o mare adunare a U.S.A.S.Z
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
A FECUNDA DOUĂ FEMEI. SE RĂSUCI ÎN SCAUN, PENTRU A-L PUTEA VEDEA MAI BINE PE TÂNĂR, ȘI VĂZU CĂ ACESTA ROȘEA. DESPRE TINE, ÎL RUGĂ MARIN. După cum reieși din spusele lui, David Burnley crescuse într-o comunitate mică de pe Coasta de Vest și era unul din cei trei copii ai unei femei cu numele de Ethel Burnley. \ Eram cel mai grozav dintre copii, mărturisi David Burnley cu un ton de mândrie. Mama nu a mai întâlnit niciodată pe cineva atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
APOI URMA SĂ CĂLĂTOREASCĂ SPRE REȘEDINȚA ÎNDEPĂRTATĂ DIN VESTUL MIJLOCIU, UNDE EA ÎȘI TRIMISESE COPIII ȘI UNDE AVEA SĂ RĂMÂNĂ PÂNĂ CÂND CRIZA DIN ORAȘUL JUDECĂTORULUI SE ÎNCHEIA. 28 LA ORA NOUĂ, CEAȚA MATINALĂ SE RISIPISE DEJA. JOS, PRIVELIȘTEA ERA ÎNCÂNTĂTOARE: COASTELE VERZI ALE MUNȚILOR ERAU LUMINATE DE RAZELE VESELE ALE SOARELUI. PARTEA DE JOS A AVIONULUI ERA TRANSPARENTĂ; ICI ȘI COLO SE PUTEAU DISTINGE ÎNCEPUTUL TERENURILOR AGRICOLE. CÂTEVA ORAȘE TRECURĂ ÎN VITEZĂ PE DEDESUBT. SUB EI, ÎN ALBASTRUL ATMOSFEREI ÎNALTE, MARIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
DE ACTIVITATE ALE TERENULUI B, NAVA SE POSTASE EXACT CU CINCI ORE ȘI ZECE MINUTE MAI DEVREME PE UNA DIN PISTELE REZERVATE AVIOANELOR DE MARFĂ. GRAFICUL ATERIZĂRILOR ARATĂ CĂ VENEA DIN DIRECȚIE ESTICĂ. RADARELE L-AU DETECTAT PE CÂND TRECEA PE DEASUPRA COASTEI ATLANTICULUI, IAR RADARELE CU RAZĂ MARE DE ACȚIUNE AU GĂSIT BAZA DE PLECARE; UN SUBMARIN AFLAT LA TREI SUTE DOUĂZECI DE KILOMETRI DE ȚĂRM, CARE A SĂRIT ÎN AER LA MAI PUȚIN DE UN MINUT DUPĂ EXPLOZIA BOMBEI. UNDA DE ȘOC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
zgârcite și parcă învîrtoșate în foc, acestea sunt semnele marii boli care, stârnită prin blestem preoțesc, se năpustește asupra celor viteji și-i seceră"15. Relatările călătorilor europeni care, începînd cu debarcarea din 1498 a lui Vasco da Gama pe coasta Malabarului, au cercetat Peninsula Indiană, par să confirme prezența statornică a holerei prin aceste ținuturi. Potrivit însemnărilor portughezului Gaspar Correa, o molimă a devastat în primăvara lui 1543 regatul Calicutului, făcând atât de multe victime, încît nu se mai prididea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe moarte; ochii își pierdeau treptat puterea simțirii, iar unghiile de la mâini și de la picioare se înnegreau și se încovoiau"16. Dacă cele mai vechi informații de proveniență europeană referitoare la holera asiatică au în vedere tabloul epidemiologic întîlnit pe coasta apuseană a Indiei, aceasta se datorește faptului că acolo au debarcat primii navigatori portughezi, englezi sau francezi. Pe măsură ce explorarea restului Indiei a înaintat, s-a impus constatarea că Bengalul reprezintă locul de baștină al holerei asiatice. Aici, în delta Gangelui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ocolită atunci nici Japonia. Invadarea Arabiei s-a produs în 1821, când un corp expediționar britanic a fost deplasat în Oman. Toate statele Orientului Apropiat au cunoscut în aceste împrejurări ravagiile holerei. Infecția a atins, la un moment dat, și coasta răsăriteană a Africii. Important este amănuntul că, în 1823, epidemia depășise hotarul dintre Asia și Europa, instalîndu-se la Astrahan, unde avea să se stingă, datorită mai cu seamă iernii aspre din 1823-1824, căci măsurile adoptate de autoritățile sanitare rusești fuseseră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
zone. De la sfârșitul lui 1969, vibrionul eltor a început să înainteze către vest, pătrunzând mai întîi în țările arabe, apoi în Israel, în bună parte din Africa, pentru ca să se ivească în scurtă vreme în U.R.S.S., la Astrahan și pe coasta sovietică a Mării Negre, în Turcia, la Istanbul, ba să fie semnalat chiar și în Slovacia. Dată fiind amenințarea importării contagiului și în țara noastră, Ministerul Sănătății a dispus, în 1970, aplicarea la momentul oportun a măsurilor recomandate de Organizația Mondială
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și a fost ziua a treia. Bătrâna se uita îndelung la munca lor. Privea atentă tot ce era în jur. Trudise și truda nu era în zadar. Trudise, dar nu era obosită. Ca o putere pe care o simți în coaste, Bătrânul se ridică și cu mâna rupse pâsla groasă și neagră de deasupra lor. O lumină albă, galbenă, roșie, albastră, jucăușă îi învălui pe cei doi bătrâni. Se priveau năuciți. Zâmbeau. Bătrâna îi sărută mâna celui de lângă ea, iar el
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să-ți spun și eu ceva. Poate o să-ți placă și ție. Îl trase aproape de ieșire, pe o bancă de lemn udă, sub un pâlc de bambuși. - Eram pe mare, în dreptul Iguapei, pe un mic petrolier care aprovizionează porturile de pe coastă. Pe bord a izbucnit focul. Nu din vina mea, căci îmi cunosc meseria. Dar așa-i când e să se-ntâmple o nenorocire. Am izbutit să punem bărcile pe apă. În timpul nopții s-a stârnit o furtună pe mare, barca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
vrut să știi toate acestea de la mine (că de dușmani, ca fiecare, nu duc lipsă). Eu știu doar atât: sunt sinceră, modestă, optimistă, iar sufletul mi-l îngrijesc și-l slujesc în credință. Fabulă în versuri albe Aveam a opta coastă, un surplus, pe care am pierdut-o din neatenție, într-o noapte de tristă amintire, cu cer înnourat; am uitat-o afară. O țineam ziua pe gard. Nu era o coastă din carne și os, asemenea coastei lui Adam (pe
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
în credință. Fabulă în versuri albe Aveam a opta coastă, un surplus, pe care am pierdut-o din neatenție, într-o noapte de tristă amintire, cu cer înnourat; am uitat-o afară. O țineam ziua pe gard. Nu era o coastă din carne și os, asemenea coastei lui Adam (pe aceea o păstrez pentru eternitate). Era o coastă demontabilă, un scut, dăruită chiar în noaptea nunții, ca semn de jurământ. O bufniță lacomă, tenace, cu ochi de licurici cu cioc adulmecând
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Aveam a opta coastă, un surplus, pe care am pierdut-o din neatenție, într-o noapte de tristă amintire, cu cer înnourat; am uitat-o afară. O țineam ziua pe gard. Nu era o coastă din carne și os, asemenea coastei lui Adam (pe aceea o păstrez pentru eternitate). Era o coastă demontabilă, un scut, dăruită chiar în noaptea nunții, ca semn de jurământ. O bufniță lacomă, tenace, cu ochi de licurici cu cioc adulmecând coaste trădătoare, s-a camuflat în
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
din neatenție, într-o noapte de tristă amintire, cu cer înnourat; am uitat-o afară. O țineam ziua pe gard. Nu era o coastă din carne și os, asemenea coastei lui Adam (pe aceea o păstrez pentru eternitate). Era o coastă demontabilă, un scut, dăruită chiar în noaptea nunții, ca semn de jurământ. O bufniță lacomă, tenace, cu ochi de licurici cu cioc adulmecând coaste trădătoare, s-a camuflat în noapte, s-a înfruptat degrab’ și dus-a fost cu jurământul
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
din carne și os, asemenea coastei lui Adam (pe aceea o păstrez pentru eternitate). Era o coastă demontabilă, un scut, dăruită chiar în noaptea nunții, ca semn de jurământ. O bufniță lacomă, tenace, cu ochi de licurici cu cioc adulmecând coaste trădătoare, s-a camuflat în noapte, s-a înfruptat degrab’ și dus-a fost cu jurământul mirelui, cu tot... Și ca o morală în versuri albe eu vă zic: Păziți-vă de jurăminte și de pasărele! Lady in red Astăzi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]