7,234 matches
-
bravii mei tovarăși (bis) Trec de mii de ori (bis) Și când va trece armata mea Pe la mormântul meu Să plângă cu lacrimi fierbinți (bis) Căci în mormânt sunt eu(bis) Și-am zis verde trei măsline Eu mă duc codru rămâne Tra, la, la, la, la, la, la Plâng haiducii dup mine După mine nu plăngă nime Că n-am făcut nici-un bine Chair de-aș fi făcut vre-un bine Nu aș da seamă la nimeni Tra, la, la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
noastră întâlnire. Haiducii cântă Peste cea pădure deasă Mare ploaie se mai lasă Nu știu ploaie sau ninsoare (bis) Sau lacrimi de fată mare (bis) Măi, voinice, voinicel De când ești tu haiducel? De când maica m-a făcut (bis) Eu la codru sunt haiduc (bis) Codrean Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm, un cântec de unire pentru a noastră despărțire. Haiducii cântă Și-am zis verde măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Stând pe loc și mă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
s-a înspăimântat și a strigat la Dumnezeu. - Ce este asta, Doamne ? iar Dumenezeu i-a răspuns: - “Nu te înspăimânta, Adame, că aiasta este carne din carnea ta și oase din oasele tale și vă veți înmulți ca frunza-n codru și ca floarea câmpului până a venit timpul la aiști doi tineri care stau în fața dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe rușinate și se roagă la dumneavoastră să le dați iertăciune așa cum Dumenezeu a binecuvântat pe cei doisprezece patriarhi de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
că anul care vine are să fie mănos. De asemenea, în ziua de Crăciun nu se mătură casa, ci a doua zi, iar după ce ai strâns gunoiul se duce la pomi, pentru ca aceștia să fie roditori. În unele sate din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pp. 9-10) Mai mulți comentatori ai operei sadoveniene au remarcat faptul că portretul Magului din Creanga de aur are la bază imaginea unui (alt) "preot bătrân", care se întâlnește în Strigoii lui Mihai Eminescu: Ajuns-a el la poala de codru-n munții vechi, Isvoară vii murmură și saltă de sub piatră, Colo cenușa sură în părăsita vatră, În codri-adânci cățelul pământului tot latră, Lătrat cu glas de zimbru răsună în urechi. Pe-un jilț tăiat în stâncă stă țapăn, palid, drept
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau Utopia Cărții [1976], ediția a III-a, postfață de Mircea Martin, Paralela 45, Pitești, 2002, p. 220. 426 "[...] O creangă cu frunze de-aur/ Crește-n umbrosul copac, și de-aur mlădițele-i svelte/ Sfântă Iunonei din Iad. Dar codrii sălbatici ascund-o/ Văi nepătrunse o-nvelesc în nestrăbătut întuneric./ Încă adâncul de jos al lumii nu-i chip a răzbate/ Până nu rupi din copac vlăstarea cu steaguri de aur;/ Asta Proserpina cere, frumoasa, ca dar ce-și alese
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
catolici și reformați. Observatorii, care, în parte, proveneau de la oraș, în parte din clasa de mijloc, căutători ai "străvechii puteri a omului de la țară", erau indignați, de pildă, de "lipsa de interes față de orice" a localității Baraolt (Barót), pierdută printre codri, un fel de comună-oraș sau oraș-comună, sau a comunei Cojocna (Kolozs), mai înainte oraș, cu o populație "atoateștiutoare, dar de fapt neinstruită. Populație infatuată, lipsită de demnitate, profitoare, dar nu chibzuită. Îi place totul pe gratis, se așteaptă la daruri
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
artistică numai în contextul artistic al operei;motivul care se repetă de mai multe ori Ț aproape obsesiv Ț se numește laitmotiv. Se poate vorbi de motiv(e) literar(e) al(e): 1. unui scriitor: la M. Eminescu: lacul, teiul, codrul, plopul, floarea albastră, izvorul, marea, luna, luceafărul, soarele, stelele, visul, somnul, îngerul, demonul, dorul, etc. 2. unei opere literare: la F. M. Dostoevski, în „Frații Karamazov”, motivul dublului, bastardului etc. Alte motive; de urmărit: 1. circulația unui motiv în literatura română
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cele spuse direct în litera textului". Edgar Papu propune și o aplicație pe textul dantesc Infernul, Cîntul I: " La miezul căii noastre date,/ m-aflai într-o pădure-ntunecoasă/ pierdut de drumurile-adevărate./ Vai! cît e zicerea de-anevoioasă/ despre pustiul codru și-aspru foarte/ ce-n gînd 'noiește spaima fioroasă!/ De-amar ce e, ceva mai mult e moarte.// Dar ajungînd la poala-unei coline,/ acolo unde se sfîrșea cea vale/ ce-mi înfricase inima de-a bine,/ privind în sus, văzui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate elementele acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia directă a raporturilor dintre om și cadrul natural al existenței sale” (Ion Conea). Acestea pot exprima originea etnică (Ruscova, Sârbi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
exprima originea etnică (Ruscova, Sârbi, Bulgaru etc), mențiuni ale unor vechi organizări politice (Vama, Poarta Ungra etc), originea geografică a locuitorilor (Suceveni-jud. Galați, Vrânceni-Bucovina), particularități ale activităților economice (Mălaiu, Viișoara, Bivolari, Stupina, Pietrăria, Ocna Sibiului etc), paticularități ale așezărilor (Capul Codrului, Capul Câmpului),starea materială a locuitorilor (Flămânzi, Bogatu, Calicu etc) ș.a. Nu putem trece cu vederea nici rolul didactic al toponimasticii, trebuind să subliniem importanța explicării de către profesor a sensului toponimelor, corelarea acestuia cu trăsăturile cadrului natural și cu particularitățile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
glaze the lakes, to bridle up the Floods, And periwig with snow the baldpate woods. * 35 * Când se pornește-al iernii vânt avan, Încremenește Balticul ocean, Se-ncheagă lacuri, șuvoaie se înstrună, Cu de omăt perucă argintie Se-acoperă a codrului chelie. Tânărul Milton, alt cititor al psalmilor lui Du Bartas, încheie a sa Nativity Ode (Odă la nașterea lui Hristos) cu o prețiozitate de același fel. T. S. Eliot reia tradiția în celebrul început al poemului Prufrock. When the evening
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cea mai necuprinsă dintre mări, / M-aș avânta spre-asemenea scumpeturi. și din Macbeth : Light thickens, and the crow Makes wing to the rooky wood : Good things of day begin to droop and drowse. * *Lumina s-a-ngroșat și corbul/ Se-ndeamnă către codrul plin de ciori:/ Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc și-adorm. 269 În exemplul din urmă Shakespeare ne prezintă "un cadru metaforic al crimei" exprimat printr-o metaforă expansivă oare pune alături noaptea și răul demonic, lumina și bunătatea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
finalizate sau aflate în curs de desfășurare trebuie menționate: * „Utilizarea demonstrativă a surselor alternative de energie în Moldova prin cultivarea experimentală a recoltei - ALTER ENERGY”, implementat de Consiliul Raional Fălești și Consiliul Județean Iași în 2006-2007. * „Turism Eco - rural în codrii Lăpușnei”, implementat de Consiliul Raional Hîncești și Consiliul Județean Iași, pentru intensificarea cooperării transfrontaliere prin încurajarea turismului și valorificarea patrimoniului local. Proiectul s-a desfășurat în anul 2006 și a constat în realizarea de conferințe, funcționarea unui Centru de Promovare
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
tematice. Poezii: “Tomna” - St. Iosif; “Rapsodii de toamnă” - G Topârceanu; “Balada unui greier mic” - G -frontal orală frontală 6. Evaluarea performanței 7. Asigurarea retenției și a transferului Topârceanu; “Toamna” - D Botez; “Stă bunica în grădină” - M Eminescu; “Ce te legeni codrule”M Eminescu; “Uite toamna” - E. Farago; “Toamna”; “Pomul” - G. Vieru; “Brumar”- I. Pilat; “Toamna” - Sanda Sfichi; “Porumbel și vrăbiuța” “Sfârșit de toamnă” “Fantezie de toamnă” - G Topârceanu; “Toamna” - Delia Săplăcan; Cântece: -Vine toamna, - Toamna ne-îmbie -A ruginit frunza din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
ulterior în Institutul Bucovina, obiectivul Centrului viza investigarea și clarificarea trecutului unei provincii cu o istorie dramatică. Astfel, pe lângă organizarea periodică de manifestări științifice de diseminare a cercetărilor întreprinse în zonă18, institutul editează publicații periodice - Țara Fagilor, Revista Bucovineană, Septentrion, Codrul Cosminului, Bucovina literară etc. - în care predomină studii de anvergură cu caracter interdisciplinar. Un proiect de amploare pe care Centrul ar fi trebuit să îl pună în practică a constat în conceperea unei Enciclopedii a Bucovinei axată pe câteva teme
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
învățătorilor din Bucovina. 13. Alexandru Bocănețu (1889-1972), cu un doctorat în filologie la Cernăuți, profesor la liceele din Fălticeni și Cernăuți, membru al Societății istorice române, publică studii de istorie și cultură a Bucovinei, monografii, recenzii, colaborând și la revistele Codrul Cosminului și Junimea literară. Semnează volumele: Relațiile-româno-cehe de la origini și până azi, Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei, Relațiile româno-poloneze de la origini și până azi, Relațiile româno-ruse de la origini și până azi, Mănăstirea Moldovița etc. 14. Leonida Bodnărescu (1872-1945), licențiat în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apoi să respingi ceea ce este nevirtuos. Tineretul este din ce în ce mai modern. Modificările organice, manifestările comportamentale, expresiile verbale și multitudinea trăirilor afective alcătuiesc procesualitatea vieții. Ori, nimic nu este mai autentic decât lacrimile așezate pe un poem eminescian unde dorul și furnica, codrul și marea, cornul care sună și iubirea adevarată educă privirea și inima. Nimic nu este mai autentic decât zâmbetul trist atunci când îți imaginezi scena tâierii salcâmului din Moromeții sau pălăria împrumutată la premiere. Totul se poate cumpăra pe lumea aceasta
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
o pătrundă, trebuie numaidecât să vadă cu ochii lui cum curg apele, care ne mărginesc țara, și cele care o brăzdează, vărsându-se toate în aceeași mare, să audă cu urechile lui, de la rădăcina unui pin secular, fâșâitul de deasupra codrilor, săi străbată cu piciorul reliefurile până înăuntrul cetăților muntoase, și mai ales aci, să cunoască acele capodopere unice săvârșite de arhitecți și zugravi locali necunoscuți, mănăstiri și schituri prizoniere ale pământului, care le ține de temelii eterne, să nu poată
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: "Versuri declamatorii? Poate. Însă cu totul noi."Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dragostea față de natura locală și patrie. Elevii trebuie să înțeleagă că patria înseamnă „locul unde ne-am născut noi, bunii și străbunii noștri, unde am crescut și ne-am petrecut anii fragezi și frumoși ai copilăriei, unde am cunoscut freamătul codrilor și glasurile apelor, adierea vântului și cântecul ploii...,tot ce se află între hotarele sfinte ale pământului românesc, înseamnă ținuturile bogate și de farmec pline din înaltul Carpaților până pe țărmul Mării Negre, din codrii și pășunile Maramureșului și Bucovinei până în lunca
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
frumoși ai copilăriei, unde am cunoscut freamătul codrilor și glasurile apelor, adierea vântului și cântecul ploii...,tot ce se află între hotarele sfinte ale pământului românesc, înseamnă ținuturile bogate și de farmec pline din înaltul Carpaților până pe țărmul Mării Negre, din codrii și pășunile Maramureșului și Bucovinei până în lunca fertilă a bătrânului Danubiu, din câmpiile mânoase ale Banatului și Crișanei până în colinele domoale ale Moldovei ”. Geografia contribuie la formarea și educarea elevilor în spiritul unor înalte responsabilități umane, problemă deosebit de actuală. Protecția
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
succesiune de imagini, întâmplări generatoare de emoții inedite. O mare eficiență instructiv-educativă o are lectura fragmentelor comparative care dezvăluie transformările ce au loc în peisajul țării noastre. „și-n adânca, fioroasa tăcere a cuprinsului ne uităm la munții îmbrăcați în codru, la soare, la cerul albastru, ca și cum am căuta un semn, o prevestire de sus a soartei care ne așteaptă. Alunecăm din ce în ce mai repede. Scârțâie vâslele-n juguri. Un grind înalt, țuguiat stă drept înaintea noastră, din spatele lui se ridică două țancuri
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
1. Descrierea rezervației „Codrul secular Giumalău” 1.1 Condițiile fizico - geografice Codrul secular Giumalău a fost încadrat în anul 1941 în grupa rezervațiilor naturale de importanță deosebită, cu statut de protecție totală, în vederea urmăririi în timp a dinamicii evoluției speciilor forestiere fără influența antropică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]