9,556 matches
-
spațiu indicai distribuite astfel; ● unitatea compoziției (introducere, cuprins, încheiere; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializată, succesiunea logică a ideilor din text conexiunea secvențelor compunerii); ● coerența textului (claritatea enunțurilor, varietatea lexicului, sintaxa adecvată); ● registrul de comunicare, stilul și limbajul adecvate conținutului compunerii; ● ortografia; ● punctuația; ● așezarea corectă a textului în pagină; lizibilitatea. NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obține prin împărțirea la 10 a punctajului obținut de candidat. PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALĂ LA DISCIPLINA MATEMATICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Matematica
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
experienței profesionale a acestora. -------- Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. (4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum și a completelor competente să soluționeze sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcție de specializarea completelor de judecată din care aceștia fac parte. ... ----------- Alin
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170706_a_172035]
-
Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători. ... (3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializați, în funcție de natura cauzei. ... (4) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea președintelui Secției penale. Judecătorii care fac
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170706_a_172035]
-
stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători. ... (3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializați, în funcție de natura cauzei. ... (4) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea președintelui Secției penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170706_a_172035]
-
nr. 317/2004 *) privind Consiliul Superior al Magistraturii; ... ────────── *) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32. ────────── h) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente. Secțiunea a 3-a Completele de judecată Articolul 52 (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170706_a_172035]
-
instanțe judecătorești stabilite de lege. (2) Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. ... (3) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. ... (4) Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică. ... (5) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz
DECIZIE nr. 357 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, 36 şi 50 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170850_a_172179]
-
care pot avea și calitatea de acționari. ... (2) Desemnarea persoanelor propuse pentru consiliul de administrație se face de către acționari, proporțional cu cota lor de participare la capitalul social. ... (3) Până la finalizarea procesului de privatizare, consiliul de administrație va avea în compunerea să patru reprezentanți ai statului, dintre care doi reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, un reprezentant al Ministerului Finanțelor și un reprezentant al Consiliului pentru Reforma, precum și un reprezentant al Societății de Investiții Financiare Muntenia, numiți prin ordin al ministrului transporturilor. ... (4) Consiliul
STATUTUL din 22 decembrie 1997 Societatii Comerciale "Compania Naţionala de TranSporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171138_a_172467]
-
poate fi propusă ��i de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor." ... În aprecierea constituționalității acestui text al Regulamentului Senatului se impune a fi analizate următoarele elemente: a) principiile constituționale pe care se întemeiază activitatea Parlamentului, în general, și compunerea organelor sale de lucru, în special; b) statutul juridic al Biroului permanent al Senatului și al membrilor acestui organ; c) condițiile de revocare a membrilor Biroului permanent al Senatului. a) Un prim principiu ce se impune a fi analizat este
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
juridice, iar noțiunea de minoritate având înțelesul de opoziție sau de minoritate de voturi, insuficientă adoptării ori respingerii de acte juridice. În ceea ce privește alegerea președinților Camerelor, birourilor permanente și a comisiilor parlamentare, Constituția instituie principiul configurației politice, prin care se înțelege compunerea politică a fiecărei Camere, rezultată din alegeri. b) Biroul permanent al Senatului este un organ de lucru al acestei Camere a Parlamentului, ales pentru îndeplinirea unui mandat constând în realizarea atribuțiilor ce îi revin potrivit regulamentului. ... Organizarea și funcționarea birourilor
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
reglementarea revocării președintelui Senatului nu poate contraveni principiului configurației politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituție, stă la baza alcătuirii Biroului permanent. Din textul constituțional menționat rezultă, fără echivoc, că prin configurația politică a fiecărei Camere se înțelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporției pe care grupurile parlamentare o dețin în totalul membrilor Camerei respective. În virtutea configurației politice izvorâte din voința corpului electoral se desemnează și președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Votul acordat președintelui unei Camere
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
de majoritate a senatorilor îndrituită să facă propunerea de revocare. Instituirea unui asemenea criteriu, care exclude configurația politică a Parlamentului, stabilită prin voința cetățenilor cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem și îi substituie o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii și recompunerii forțelor politice în Parlament în funcție de factori neavuți în vedere de electorat, încalcă litera și spiritul Constituției și deschide calea instabilității activității parlamentare. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale stabilită prin deciziile nr. 46/1994 și nr.
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
la alc��tuirea birourilor permanente și a comisiilor parlamentare. Prin urmare, în cazul în care intervine revocarea, obligația constituțională devine operantă la desemnarea celor care vor lua locul celor revocați, prilej cu care, într-adevăr, trebuie să se respecte în compunerea birourilor situația reprezentării în Parlament a partidelor politice, astfel cum aceasta a rezultat din alegeri. Or, această cerință credem că este respectată, art. 32 alin. (3) din Regulament prevăzând că după alegerea unui nou președinte al Senatului se renegociază, dacă
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
unei funcții, care trebuie completată prin alegeri, deci printr-o operațiune de alcătuire parțială. Începând din acest moment Camera, indiferent dacă a prevăzut sau nu în regulament proceduri concrete, are obligația de a asigura respectarea configurației politice a Camerei prin compunerea în ansamblu a Biroului permanent. Omisiunea reglementării complete a acestei proceduri nu constituie o problemă ce poate fi rezolvată de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate exercitat. În legătură cu alegerea și revocarea președintelui uneia dintre Camere, respectarea prevederilor art. 64 alin
DECIZIE nr. 601 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 24 octombrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
atac se pot exercita în condițiile legii. Situațiile tranzitorii decurgând din aplicarea imediată a normelor de competență nu împiedică exercitarea drepturilor procesuale ale părților în conformitate cu principiile fundamentale invocate, întrucat căile de atac se soluționează de complete diferite, într-o altă compunere a instanței. Așadar, textele criticate asigura cadrul legal pentru exercitarea căilor de atac, cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale recunoscute părților. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, acestea aplicandu-se de îndată tuturor situațiilor ivite
DECIZIE nr. 483 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedura civila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171834_a_173163]
-
la "Folosirea căilor de atac", întrucât aceste dispoziții constituționale prevăd că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac "în condițiile legii" și chiar dacă ambele căi de atac sunt soluționate de aceeasi instanță, aceasta se realizează într-o compunere diferită a completelor de judecată. Din aceleași motive Curtea reține că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului statului de drept, consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIE nr. 483 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedura civila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171834_a_173163]
-
prevederile Regulamentului Camerei Deputaților sau ale Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului." ... În aprecierea constituționalității acestor texte ale Regulamentului se impune a fi analizate următoarele elemente: a) principiile constituționale pe care se întemeiază activitatea Parlamentului, în general, și compunerea organelor sale de lucru, în special; b) statutul juridic al Biroului permanent al Camerei Deputaților și al membrilor acestui organ; c) condițiile de revocare a membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților. a) Un prim principiu ce se impune a fi
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
juridice, iar noțiunea de minoritate având înțelesul de opoziție sau de minoritate de voturi, insuficientă adoptării ori respingerii de acte juridice. În ceea ce privește alegerea președinților Camerelor, birourilor permanente și a comisiilor parlamentare, Constituția instituie principiul configurației politice, prin care se înțelege compunerea politică a fiecărei Camere, rezultată din alegeri. b) Biroul permanent al Camerei Deputaților este un organ de lucru al acestei Camere a Parlamentului, ales pentru îndeplinirea unui mandat constând în realizarea atribuțiilor ce îi revin potrivit Regulamentului. ... Organizarea și funcționarea
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
revocării președintelui Camerei Deputaților nu poate contraveni principiului configurației politice, care, potrivit art. 64 alin. (5) din Constituție, stă la baza alcătuirii Biroului permanent. Din textul constituțional menționat rezultă fără echivoc că prin configurația politică a fiecărei Camere se înțelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporției pe care grupurile parlamentare o dețin în totalul membrilor Camerei respective. În virtutea configurației politice izvorâte din voința corpului electoral se desemnează și președintele Camerei Deputaților și al Senatului. Votul acordat președintelui unei Camere
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
la alcătuirea birourilor permanente și a comisiilor parlamentare. Prin urmare, în cazul în care intervine revocarea, cerința constituțională devine operantă numai la desemnarea celor care vor lua locul celor revocați, prilej cu care, într-adevăr, trebuie să se respecte în compunerea birourilor situația reprezentării în Parlament a partidelor politice, astfel cum aceasta a rezultat din alegeri. Or, în opinia noastră această cerință este respectată, art. 25^1 alin. (7) din Regulament prevăzând, în cazul revocării președintelui Camerei Deputaților, demersurile necesare pentru
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
condițiilor și alegerea membrilor. Este adevărat că revocarea determină vacanța unei funcții care trebuie completată prin alegeri, deci printr-o operațiune de alcătuire parțială. Începând din acest moment Camera are obligația de a asigura respectarea configurației politice a Camerei prin compunerea în ansamblu a Biroului permanent. Pentru situația în care este ales un nou președinte, reprezentant al altor formațiuni politice, alin. (7) al art. 25^1 din Regulament prevede proceduri adecvate în vederea restabilirii concordanței noii compuneri a Biroului permanent cu configurația
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
configurației politice a Camerei prin compunerea în ansamblu a Biroului permanent. Pentru situația în care este ales un nou președinte, reprezentant al altor formațiuni politice, alin. (7) al art. 25^1 din Regulament prevede proceduri adecvate în vederea restabilirii concordanței noii compuneri a Biroului permanent cu configurația politică a Camerei Deputaților. În legătură cu alegerea și revocarea președintelui uneia dintre Camere, respectarea prevederilor art. 64 alin. (5) din Constituție prezintă particularități importante. Biroul permanent se alcătuiește în două faze: întâi se alege președintele Camerei
DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171772_a_173101]
-
atac. În continuare se arată că situațiile tranzitorii decurgând din aplicarea imediată a normelor de competență nu aduc atingere exercitării drepturilor procesuale ale părților în conformitate cu principiile fundamentale invocate, întrucât căile de atac se soluționează de complete diferite, într-o altă compunere a instanței. Așadar, textele de lege criticate asigură cadrul legal pentru desfășurarea judecății căilor de atac cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale celor îndreptățiți să participe la această judecată. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este
DECIZIE nr. 509 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171872_a_173201]
-
inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;" 26. Articolul 55 se modifica și va avea următorul cuprins: "Art. 55. - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170926_a_172255]
-
poziția 4 din listă (Otilia Calmuschi); poziția 5 din listă (Georgeta Felicia Duțescu); poziția 11 din listă (Lucian Mihai); poziția 15 din listă (Claudiu Seucan); poziția 20 din listă (Nicoleta Vrânceanu). 5. Comisia de mediere a constatat că lucrează în compunere legală și că este competentă să realizeze procedura de mediere. 6. La procedura de mediere au participat reprezentanții desemnați de părțile care au realizat negocierea, cu excepția ARCA (deși pentru primul termen al medierii a fost depusă o propunere de metodologie
HOTĂRÂRE ARBITRALĂ din 15 octombrie 2005 având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de către organismele de radiodifuziune şi organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise ale acestora, valorificate prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171397_a_172726]
-
poziția 4 din listă (Otilia Calmuschi); poziția 5 din listă (Georgeta Felicia Duțescu); poziția 11 din listă (Lucian Mihai); poziția 15 din listă (Claudiu Seucan); poziția 20 din listă (Nicoleta Vrânceanu). 5. Comisia de mediere a constatat că lucrează în compunere legală și că este competentă să realizeze procedura de mediere. 6. La procedura de mediere au participat reprezentanții desemnați de părțile care au realizat negocierea, cu excepția ARCA (deși pentru primul termen al medierii a fost depusă o propunere de metodologie
DECIZIE nr. 212 din 18 octombrie 2005 pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din 15 octombrie 2005, având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de către organismele de radiodifuziune şi organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise ale acestora, valorificate prin intermediul organismelor de gestiune colectivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171396_a_172725]