6,500 matches
-
găsit grecii o mai limpede posibilitate de a-și satisface dragostea pentru coerență. Dacă lîngă sfinxul de la piramide am fost zei, iar lîngă sfinxul grec am redevenit oameni, lîngă tine, zeiță a iubirii și frumuseții, toate acestea nu se mai contrazic... ...O zeiță, tu nu-mi făgăduiești nici surîsul ca Apolo, nici Înțelepciunea ca Atena. Dar ce altă Înțelepciune mi-aș putea dori În afară de cea a dragostei care Îmbrățișează, iată, iarăși, cu recunoștință toate lucrurile din jur, care știe că toate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Departe de a fi o Închisoare, el era templul grecului. Acesta era cerul său și pînă acolo vroia să zboare aripa sa. Nu numai că grecul nu se simțea rob Înlăuntrul măsurii, al simetriei, dar Îi provoca repulsie ceea ce le contrazicea. Dovadă e și felul În care a murit arta elină, nu zguduita de revolte, ci cotropită de o tristețe vagă și de un surîs vag pe măsură ce artiștii din epoca de decadență Încercau să continue fără credință vechiul ideal. Aripa nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
totul numai pentru a ne atrage atenția asupra unor Învățăminte. Ar fi trist să reducem istoria la partea ei epică. Sau să credem Împreună cu Tucidide că sîntem destinați să nu Învățăm nimic din ea. Deși uneori e greu să-l contrazicem pe atenian. Dar el trebuie contrazis. Chiar cînd nu e vorba de istorie, ci numai de un om, iar acest om sînt eu sau altul ca mine care ar sta aici pe țărmul acesta cu miros de alge și de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
va mai fi nimic. Dar, dacă ne vom uita mai atent, vom descoperi că arborii Hiperboreei nu sînt altceva decît coloanele Parthenonului. Și artiștii și istoricii au spus, În fond, adevărul despre sufletul grecilor antici chiar dacă uneori par sa se contrazică. Și n-a rescris oare Iliada războiul Troiei impunînd adevărul ei În locul adevărului istoric? Cine ar accepta azi că războiul Troiei a fost o luptă banală Între două triburi? Pașii Euridicei se aud iarăși din urmă, ușori ca un suspin
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
sprijinul pe aspectul mizerabilist poate apărea ca o cârjă, de care la un moment dat unii dintre acești regizori vor deveni capabili să se dispenseze. Asta nu se întrevede încă, cel puțin pentru mine. Alex. Leo Șerban : Aici o să te contrazic, pentru că am văzut deja două lungmetraje (unul este Boogie al lui Radu Muntean, celălalt, al lui Răzvan Rădulescu, fiind abia terminat) care nu (mai) au chiar nimic „mizerabilistș - ba chiar, aș zice, dimpotrivă ! Nu cred că este vorba neapărat despre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
proza, cum să faci legătura cu lecțiile de dinainte ? ! L.P. și-a făcut numărul, lumea e cucerită, nu cred că-l mai interesează să pună umărul la ce urmează. Și totuși, legăturile există, iar L.P. se dovedește cooperant, adică mă contrazice. Ca și în Niki et Flo, în Pompa cu morfină e vorba despre o deposedare : pentru o mai bună sănătate, ești deposedat de libertate și demnitate. Și asta atenție ! în patria lui Libertate, Egalitate, Fraternitate ! (toate cuvintele astea în ate
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu care se duce peste drum, la Flo, să-i dea câteva ciocane în cap , papucii asortați la costumul militar, cu toate decorațiile-n piept, cu care Rebengiuc traversează strada demn, ca un somnambul, de Ziua Armatei ? Nu-l mai contrazic. Este evident că nimic nu e lipsit de importanță nici un gest, nici un detaliu într-un film de Pintilie atât de important pentru el ca Niki et Flo !) “i totuși, îi spun că paradoxul rămâne Niki ; cu demnitatea lui cazonă, rigidă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
confruntate zi de zi cu rigorile absurde ale vieții. Plasate mai întotdeauna în atmosfera marelui combinat chimic de la Valea Brândușelor (gândit pe structura celui de la Săvinești, unde autorul însuși muncea zi de zi ca fizician), conflictele directe sau doar mocnite contraziceau flagrant declarațiile triumfaliste ale puternicilor zilei. Romanele lui îndeosebi alimentau în mod evident nemulțumirea și ofereau o speranță. Dramele individuale nu puteau fi însă ascunse. El era purtătorul lor de cuvânt. Lansările de carte deveneau răsunătoare evenimente și cititorii făureau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trebuie să fie, murmură Cristina. Ai supărat-o în vreun fel... Nu știu, doamnă, repet eu, strîngînd din umeri. Degetele mele cuprind între ele cîteva fire de păr, desfăcînd în două o buclă. Cristina privește tavanul și surîde iar: Ai contrazis-o în vreo problemă tehnică... Nu. Îi alint cu toată palma bucla blondă, de deasupra urechii. A fost o studentă excelentă... O fi rămas cu impresia că ea e cea mai bună, iar tu vei fi făcut vreo propunere tehnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Nu. Îi alint cu toată palma bucla blondă, de deasupra urechii. A fost o studentă excelentă... O fi rămas cu impresia că ea e cea mai bună, iar tu vei fi făcut vreo propunere tehnică, ori vreo invenție, care o contrazice... Știu că în probleme de tehnică e orgolioasă... Palma mea lunecă peste ureche, ușor, ca o atingere. Se oprește un timp, acoperind urechea, apoi degetele se desfac și se pierd în părul blond, răsfirîndu-l. Buzele doamnei Cristina se subțiază într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ești orgolios, Mihai, oftează Vlad trist. Orgoliu! E vorba de demnitate, nu de orgoliu! Eu nu pot cînta cucurigu la comandă! Nu poți pentru că n-ai iubit, Mihai! Chiar dacă susții c-ai făcut-o, ai făcut-o pe jumătate. Te contrazici de la o vorbă la alta, Vlade, îi spun. Să cred că-ntr-adevăr o iubești pe Brîndușa? Mă clarific de la o situație la alta, asta-i! Nu pot trăi indiferent. Dar nici să urăsc nu mi-i îndemînă... Înțelegi?! Înțeleg că alegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
care trăiesc de azi pe mâine, cu camping sau fără, o viață de pe urma căreia cu siguranță ai slăbit. Probabil arătai ca o biată aschimodie în jerseul ăla care-ți place, prea larg și fără nici o formă. Nu îndrăznesc să te contrazic, îți știu prea bine încăpățânarea de a purta haine cărora, din cine știe ce capriciu, le găsești un anumit șic de bună calitate. Cât despre faptul că îmi atribui talent literar, pot afirma cu mâna pe inimă că nu mi recunosc decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
moștenire”, această „tradițiune istorică”, prin faptul că românii nu ar avea apetență pentru fanatism religios <endnote id="(6, pp. 22 ș.u.)"/>. Prin antisemitismul mai mult sau mai puțin mascat de care dă dovadă În acest opuscul, B.P. Hasdeu Își contrazice propria teză. Același tip de retorică l-a adoptat și Mihai Eminescu În 1878-1879, când, la Congresul de la Berlin, Marile Puteri făceau presiuni asupra autorităților române pentru emanciparea evreilor. Adept al discri- minării evreilor din rațiuni economice, publicistul Eminescu nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale raportului : „Țiganii rămân totuși non-valori sociale și naționale și o primejdie rasială, În măsura În care, În viitor, neamul nostru Își caută și Își păzește o substanță biologică mai pură și tinde conștient la un mai Înalt ideal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia rituală pe care o practica evreul, obișnuința lui de a consulta doctorul și chiar lipsa printre evrei a militarilor, considerați principalii transmițători ai bolilor venerice. „Cât pentru boalele veneriene - scria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc ar fi afectat „mai cu osebire jidovimea” (1831) și În special pe „evreii săraci” din marile orașe, care locuiau În câte-un „cartier foarte insalubru” (1853). Într-un raport din 1831 Însă, consulul Marii Britanii la București, E.L. Blutte, a contrazis astfel de informații : „Cu toate că se așteptase ca mortalitatea [În timpul epidemiei de holeră] să fie mai mare printre evrei [...] decât În rândul celorlalte categorii ale locuitorilor, totuși s-a dovedit că, proporțional, ea a fost mai scăzută, circumstanță atribuită practicii [igienico-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alți cercetători au ajuns la concluzii destul de apropiate. Liviu Malița, de exemplu, crede că fascinația erotică a românului față de unguroaică - așa cum apare În literatura română și mai ales În proza lui Rebreanu - „vine și din faptul că ea este altceva”, contrazicând „Întregul cod În care bărbatul a fost crescut”. Aparținând „unui alt grup decât celui propriu”, „femeia maghiară devine oarecum mai inaccesibilă și prin aceasta și mai atractivă, mai provocatoare” <endnote id=" (664)"/>. În acest caz, diferența de „cod cultural”, spun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpere foarte multe produse cu acești bani <endnote id="(184, p. 45)"/>. Revenind În spațiul românesc, Într-un articol intitulat „Camătă și cămătari” și publicat În 1907 - anul răscoalei țărănești și al pogromurilor antievreiești - poetul Alexandru Macedonski avea curajul să contrazică opinio communis : „Camăta nu este un sentiment sufletesc evreiesc, el este un sentiment al tuturor oamenilor de orice religie ar fi, [dar] e folosit pentru a pune Într-o lumină odioasă pe o anumită clasă de israeliți”. Poetul Macedonski se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu numesc «antisemitismul» dumitale Își alege anume exemplele care Îl pot alimenta și le ignorează pe cele care Îl pot contrazice ?” <endnote id="(219, p. 217)"/>. În 1935, M. Sebastian Îl acuză de antisemitism și de arbitrar pe fostul său mentor Nae Ionescu, pentru felul În care acesta - În faimoasa-i prefață la romanul De două mii de ani - „stabilește În trei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alb un evreu În caftan, bărbos, cu obrajii fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă : „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Cartagina <endnote id="(186, p. 312)"/>. A judeca astfel - scrie Mircea Eliade - Înseamnă „a interveni În libertatea lui Dumnezeu”, care „poate mântui oricum, pe oricine...” (vezi Vremea, nr. 347, 1934). A judeca astfel - adaug eu - Înseamnă și a-l contrazice pe Sfântul Pavel Însuși, pentru care, cu toate că „Israel a orbit”, până la urmă „Întreg Israelul va fi mântuit” (Romani 11, 26). De altfel, chiar și Nichifor Crainic crede În 1938 că „Biserica e deschisă tuturor” și că „a interzice evreilor botezul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
opinia cu Evanghelia după Ioan, În care Isus se adresează astfel evreilor : „Dacă nu credeți cine sunt, În păcatele voastre veți muri” (Ioan 8, 24). „Dracii și Iuda - a conchis Racoveanu - nu se mântuiesc. Așa Învață Biserica”. Eliade l-a contrazis. După părerea lui, Isus se referă În acest caz la evreii „care au ajuns «fiii Diavolului»” („Voi aveți pe Diavolul de tată” ; cf. Ioan 8, 44). „Dar sunt toți evreii fiii Diavolului ?”, se Întreabă retoric Mircea Eliade. Și tot el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost totdeauna o armă Îndreptată Împotriva unor oameni de alte convingeri, atunci când nu li se puteau imputa alte crime” <endnote id=""(256, p. 100)/>. Tot cam atunci (1923), Șama Salzberger a publicat o carte <endnote id="(585)"/> menită să contrazică, printre altele, legenda „omorului ritual” susținută din plin de N. Paulescu Într-un volum profund antisemit, publicat În 1913 <endnote id="(586 și 695, pp. 38-49)"/>. Presupusele cazuri de „omor ritual” practicat de evrei n-au fost - pentru dr. Paulescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi și V. Alecsandri, piesa Agachi Flutur, la 427, V, p. 639). Într-adevăr, folcloriștii și filologii evrei (M. Schwarzfeld, I.-A. Candrea, L. Șăineanu ș.a.) nu au eludat subiectul. Așa cum a făcut-o mai Întotdeauna, Moses Schwarzfeld l-a contrazis pe Vasile Alecsandri, susținând că „nicăirea ca În Germania nu e [mai] familiar acest «Hep, hep»” și că - fără să excludă „un substrat istoric, un sens primitiv” - este probabil vorba de „o simplă exclamație injurioasă”, căreia „Îi lipsește Înțelesul imediat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gogonată să afirmăm că toți bărbații acelor vremuri au lăsat la repezeală sapele, greblele, furcile, coarnele plugului, nevestele, ibovnicele, copiii și au plecat cu cântec Înainte la război. În primul rând, documentele descoperite acum de subsemnatul, autor al acestor rânduri, contrazic uneori flagrant scenariile de film cu tineri sau mai puțin tineri care defilează cu sergentu-n frunte. Va fi fost și așa dar, ca la orice alt rezbel, nu toți vor fi vrut să-și pună pielea la saramură unii preferând
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]