5,537 matches
-
nr. 19, 13mai 2002. 85. „Rates of Homicide, Suicide, and Firearm-related Death Among Children - 26 Industrialized Countries”, Morbidity and Mortality Weekly Report, vol. 46, nr. 5, 7 februarie 1997, p. 102. 86. Barclay, Gordon și Tavares, Cynthia, „International Comparisons of Criminal Justice Statistics 2000”, 12 iulie 2002; „Two Million Inmates and Counting”, The New York Times, 9 aprlie 2003. 87. Barclay, Gordon și Tavares, Cynthia, „International Comparisons of Criminal Justice Statistics 2000”. 88. Noll, Heinz-Herbert, „Towards a European System of Social Indicators”, Social Indicators
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
5, 7 februarie 1997, p. 102. 86. Barclay, Gordon și Tavares, Cynthia, „International Comparisons of Criminal Justice Statistics 2000”, 12 iulie 2002; „Two Million Inmates and Counting”, The New York Times, 9 aprlie 2003. 87. Barclay, Gordon și Tavares, Cynthia, „International Comparisons of Criminal Justice Statistics 2000”. 88. Noll, Heinz-Herbert, „Towards a European System of Social Indicators”, Social Indicators Research, ediție specială, vol. 58, 2002. 89. Argyle, M., „Subjective Well-Being”, În Offer, A., In Pursuit of the Quality of Life, Oxford University Press, Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în Moldova au funcționat următoarele " Case de Educațiune Corecțională": Bisericani, Dobrovăț (Vaslui), Iași, Pângărați (Neamț), Reni (Ismail) (1878), Răchitoasa (Tecuci). (Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează, în același spirit, o secție a alienaților criminali.) Pe lângă aceste unități, se prevedea înființarea unei rețele medicale. Fiecare unitate corecțională avea o infirmerie și un medic dator să țină un jurnal statistic, făcând o dare de seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
periculos, în orice caz ca un incurabil, ca un om pierdut pentru societate... mulți alienați sînt ținuți pe la casele lor, legați cu frânghii, bătuți, adesea sunt aduși în murdarul și umedul arest polițienesc unde stau încă două trei săptămâni, împreună cu criminalii vulgari și oameni imorali. În aceste aresturi, tratamentul bolnavilor alienați este cămeșa de forță și bătaia. Așadar, o asistență primitivă și chiar barbară a alienaților în azile; nici un fel de asistență pentru 4000 alienați care sunt pe afară iată bilanțul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
actelor lor, sunt deopotrivă de iresponsabili. Actele lor își găsesc rațiunea deplină în determinismul organo-psihic"113. Crima, act eminamente social (antisocial), nu poate fi analizată decât pe criterii sociale. " Noțiunea responsabilității afirmă Zosin -, neavând nici un temei, precum am arătat, căci criminalul este tot așa de iresponsabil ca și necriminalul, cată să găsim o altă noțiune după care să ne conducem în analiza și prevenirea crimei... nocivitatea". Pentru Zosin, nocivitatea socială, care exprimă "o încheiere logică a determinismului organo-psihic și a îndestulării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a determinismului organo-psihic și a îndestulării vieții umane", poate constitui unicul criteriu al acțiunii de prevenire și represiune criminală. Numai nocivitatea, identificată cu periculozitatea socială, cu potențialul acesteia, are semnificație și numai acest criteriu trebuie să determine atitudinea societății față de criminali. Individul sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vieții umane", poate constitui unicul criteriu al acțiunii de prevenire și represiune criminală. Numai nocivitatea, identificată cu periculozitatea socială, cu potențialul acesteia, are semnificație și numai acest criteriu trebuie să determine atitudinea societății față de criminali. Individul sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nocivitatea, identificată cu periculozitatea socială, cu potențialul acesteia, are semnificație și numai acest criteriu trebuie să determine atitudinea societății față de criminali. Individul sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos este criminal ocazional. El nu poate prezenta nocivitate fiind sănătos mintal. Nocivitatea este un simptom care reflectă fie alienația mintală, fie o constituție psihopatică, o criminalitate înnăscută. Doctorul Zosin analizează ambele situații. La alienați, nocivitatea ("adică însușirea de a vătăma") se explică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gradul nocivității sau capacitatea bolnavului de a deveni nociv. Medicului, din acest punct de vedere, îi incumbă o responsabilitate mare. Societatea nu poate, bineînțeles, să reprime nocivitatea alienatului. Singurele măsuri sunt izolarea sub supravegherea medicului și la indicațiile acestuia. Nocivitatea criminalului înnăscut* trebuie considerată numai ca un simptom patologic. Recluziunea nu-și are rost, fiind, în fapt, o stare constituțională, o boală. Singura atitudine admisibilă este izolarea indivizilor cu porniri criminale, izolare ce ar trebui să se facă în instituții speciale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu-și are rost, fiind, în fapt, o stare constituțională, o boală. Singura atitudine admisibilă este izolarea indivizilor cu porniri criminale, izolare ce ar trebui să se facă în instituții speciale (sau chiar în închisorile în care se închid indivizi criminali sănătoși, deci lipsiți de potențialul criminal, care nu-și vor mai repeta crima, care, după Zosin, nu ar trebui deținuți). Aceste idei, care idealizează psihologia umană, sunt, fără îndoială, expresia unui umanitarism social romantic. Ele duc la înlăturarea penalităților**: "O
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
școlii germane (Kretschmer), care s-au impus în medicina practică universală. Ele confirmau unele ipoteze stabilite, cu circa cinci decenii înainte, mai mult intuitiv, de A. Lombroso. De altfel, într-o lucrare 138, C. I. Parhon menționa: "Lombroso descrisese un criminal înnăscut. Poate în această descriere a fost mai puțină exagerare decât s-ar părea. Evident că nu orice predispus la crimă va deveni neapărat un criminal. Este necesar să existe și condițiile sociale favorizante pentru aceasta. Dar nu este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Lombroso. De altfel, într-o lucrare 138, C. I. Parhon menționa: "Lombroso descrisese un criminal înnăscut. Poate în această descriere a fost mai puțină exagerare decât s-ar părea. Evident că nu orice predispus la crimă va deveni neapărat un criminal. Este necesar să existe și condițiile sociale favorizante pentru aceasta. Dar nu este mai puțin adevărat că mulți criminali au o anumită conformație somatică: tipuri masive cu osatură puternică, cu maxilarele proeminente, cu extremitățile mari. Asasinii aparțin în special acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
descriere a fost mai puțină exagerare decât s-ar părea. Evident că nu orice predispus la crimă va deveni neapărat un criminal. Este necesar să existe și condițiile sociale favorizante pentru aceasta. Dar nu este mai puțin adevărat că mulți criminali au o anumită conformație somatică: tipuri masive cu osatură puternică, cu maxilarele proeminente, cu extremitățile mari. Asasinii aparțin în special acestui tip zis atletic sau hiperhipofizar. În cadrul aceluiași tip somatic intră numeroși epileptici, deliranți cronici sau dictatori. Fără a voi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atletic sau hiperhipofizar. În cadrul aceluiași tip somatic intră numeroși epileptici, deliranți cronici sau dictatori. Fără a voi să face aici nici un fel de considerație de ordin politic, apropierea de mai sus nu poate să nu ne impresioneze. La escroci, la criminalii pasionali, găsim mai des un alt tip somatic, cel longilin,cu osatura mai subțire, mai puțin masivă etc.". Alături de Gh. Marinescu, C. I. Parhon este unul dintre primii autori români care au studiat sistematic procesele complexe, biologice, psihologice și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
avînd misiunea, deci, de a desființa iubirea, reușește, împreună cu soția ("Ea 2"), dar numai pînă la un punct împreună cu aceasta (oripilată ea însăși de rezultatele dezumanizate ale "ajutorului" dat), reușește să chircească sufletele, să schimonosească sentimentele și comportamentul celor doi "criminali" El 1 și Ea 1 -. Castrîndu-i de iubire, obține doi schilozi, doi infirmi, El 1 fiind cu ușurință împins spre "etică" și liniștea căsniciei aflată sub mortală rutină, Ea 1 lăsată într-o halucinantă nedumerire și dezamăgire. Finalul piesei intenționează
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și ei schimbarea... Octav: Voiau pe dracu' schimbare! Duseseră țara de rîpă și începuse să le fie teamă că odată și-odată vor trebui să răspundă. Și de asta începuseră să dea vina pe regim, pe cel mai iubit dintre criminali... Adică deja se spălau pe mîini... După revoluție s-au șters cu prosopul, adică cu steagul fără stemă, și prin generoasa gaură deschisă au ochit toate orizonturile și-au pus mîna pe ele. Groparul: Părintele ar spune c-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fi asociate cu marca se. În exemplul (b) grupul direcțional în pădure impune citirea "dispariție", iar grupul prin pădure, care descrie o mișcare nedirecționată, determină comportamentul inergativ al verbului, care, în plus, are subiect agentiv. (a) Boala recidivează; boală recidivată Criminalul recidivează; *criminal recidivat ( b) Ion se rătăcește în pădure; copil rătăcit în pădure Ion rătăcește prin pădure toată ziua; *copil rătăcit prin pădure toată ziua. Ca și în cazul verbelor de mișcare, nici de această dată nu este valabilă observația
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu marca se. În exemplul (b) grupul direcțional în pădure impune citirea "dispariție", iar grupul prin pădure, care descrie o mișcare nedirecționată, determină comportamentul inergativ al verbului, care, în plus, are subiect agentiv. (a) Boala recidivează; boală recidivată Criminalul recidivează; *criminal recidivat ( b) Ion se rătăcește în pădure; copil rătăcit în pădure Ion rătăcește prin pădure toată ziua; *copil rătăcit prin pădure toată ziua. Ca și în cazul verbelor de mișcare, nici de această dată nu este valabilă observația formulată supra
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a morții") A PIERI Cinci persoane au pierit din cauza vremii part. pierit, -ă nom. pierirea, pieritul A REAPĂREA Ion a reapărut în oraș după o absență de cinci ani part. reapărut, -ă nom. reapărutul A RECIDIVA Boala recidivează (agentiv, inergativ: Criminalul recidivează) part. recidivat, -ă nom. recidivarea (recidivatul − rar) A RĂPOSA Ion a răposat la 80 de ani part. răposat, -ă nom. răposarea A REGRESA Afecțiunea regresează spontan în șase săptămâni part. regresat, -ă nom. regresarea (regresatul − rar) A RENAȘTE Pasărea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții cotidiene, lipsa de afecțiune a părinților față de copii etc. Bibliografie Amza, T. (1998). Criminologie. București: Editura Lumina Lex. Banciu, D. (1999). Control social și sancțiuni sociale. București: Editura Hyperion XXI. Butoi, T. (2003). Criminali În serie. Psihologia crimei. București: Editura Phobos. Butoi, T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R. și Salas, D. (2001). Œuvre de justice et victimes. Paris: L’Harmattan. Eibl-Eibesfeld, J. (1995). Agresivitatea umană. București: Editura Trei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a muncii ca alternativă viabilă la asistențialism, au militat pentru eliminarea sprijinului de stat acordat pentru lobby în favoarea multiculturalismului și pentru desființarea acelor programe menite să asigure angajaților o plată echitabilă. Partidul Reformei a promovat un tratament mai dur pentru criminali, pentru minorii care au comis infracțiuni și pentru mamele "asistate social". Membrii formațiunii s-au îndreptat împotriva "partidelor de modă veche" invocând o presupusă relație de amiciție cu "elitele birocratice care înșfacă taxe" și cu camarazii stipendiați, precum mișcările pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Gidengil et al., 2001). Sindicatele și canadienii cu venituri modeste erau segmentele care furnizau cei mai mulți votanți anti-partide, votanți care au considerat că Partidul Reformei era cel mai bun vehicul al mesajului antipartizan. De asemenea, mesajul Reformiștilor: "mai multă severitate pentru criminali", a avut un ecou puternic, mai cu seamă în rândul votanților cu o slabă educație, din Ontario și din provinciile Canadei de Vest. Deja, în 1993, mulți dintre cei cu viziuni morale conservatoare, provenind din provincile vestice ale Canadei și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cei puțini". Harper le-a cerut membrilor Partidului Conservator, dar și publicului larg, să-și imagineze "o țară a libertăților și a drepturilor pentru oamenii de rând, pentru plătitorii de taxe și pentru familiile lor, o țară nu doar pentru criminali, pentru elita politică sau pentru anumite grupuri de interese" (Harper, 2004: 2). Gruparea în același loc a criminalilor, a elitelor politice și a grupurilor de interese, nu face decât să sublinieze și mai bine în ce sens sunt corupți adversarii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a libertăților și a drepturilor pentru oamenii de rând, pentru plătitorii de taxe și pentru familiile lor, o țară nu doar pentru criminali, pentru elita politică sau pentru anumite grupuri de interese" (Harper, 2004: 2). Gruparea în același loc a criminalilor, a elitelor politice și a grupurilor de interese, nu face decât să sublinieze și mai bine în ce sens sunt corupți adversarii poporului. În campania electorală pentru alegerile federale din 2006, Harper a promis că va guverna pentru canadienii "obișnuiți
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de pe agenda guvernului Harper conține, aproape întotdeauna, semnalmente populiste, care pot fi regăsite cu ușurință în atitudinea inițială a Partidului Reformei. În principal, temele asociate acestei poziții sunt: anti-etatismul, antiintelectualismul, alimentarea sentimentelor populare care cer o atitudine "mai aspra față de criminali", cultivarea neîncrederii în presa mainstream sau în complicata mașinărie guvernamentală. Partidul lui Preston Manning a făcut pionierat lansând toate aceste teme. Chiar dacă acestea au un specific de dreapta, ele pot fi considerate populiste în măsura în care fiecare dintre ele, implicit sau explicit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]