7,252 matches
-
moda și gustul pentru vinurile franțuzești. Timp de aproape trei secole, Bordeaux și-a consolidat în Evul Mediu numele de capitală viticolă a lumii civilizate. Pentru a consuma aceste vinuri, englezii au înființat o adevărată "flotă a vinului" pe care cronicarul Froissart a evaluat-o în anul 1373 la o cantitate de 300 nave. De unde și expresia a bea ca un englez, cum se spunea atunci. Încoronarea lui Eduard al II-lea în anul 1308 a fost așadar momentul în care
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
creat la SSEES de limba și literatura română. Am avut succes, începând să predau acolo în octombrie 1969. Inițial, activitatea mea de cercetare și predare s-a concentrat asupra literaturii românești din secolele XVII, XVIII și de la începutul secolului XX (cronicarii moldoveni, Școala Ardeleană, Heliade Radulescu), însă în anii '70 un număr de istorici ai SSEES-ului s-au pensionat și nu au mai fost înlocuiți, așa că mi s-a cerut să predau și istoria Moldovei și a Valahiei. Temele mele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
istorii, care de la aezii greci la trubadurii Evului Mediu și la griots africani, îndeplineau funcția de comunicare și adeseori și de informare. Preocuparea de a păstra povestirea marilor evenimente și de a descrie lumile străine, de la Homer p(n( la cronicarii sfîrșitului de Ev Mediu și de la Herodot la Marco Polo, a dat naștere unor opere care, mutatis mutandis, se înrudesc cu reportajele din zilele noastre. Pentru necesit((i administrative, marile ca (i micile imperii ale Antichității sau ale Evului Mediu
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
decisiv pentru glorie. Fiecare premiu câștigat de japonezi, chinezi, coreeni sau olandezi părea a fi câte un gol luat de portarul nostru. Finalul, în care președintele juriului a anunțat marele premiu, a semănat cu „momentul Sevilla“, cum ar spune vechii cronicari de la „Sportul“: „quatre moins... “, atât a apucat să zică cel în cauză, iar din sală au răzbătut urale, „apără Duckadam!... “, a apucat Emanuel Valeriu să îngaime în 1986. Momentele de grație maximă se măsoară în sutimi de secunde, acelea care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
face parte din caietul de sarcini al unui director. Alți critici vorbesc mai indulgenți de „umor, parodie și deriziune“. Cert este că pretendenta la funcția de director al Festivalului a fost huiduită și aplaudată în același timp; după opinia unui cronicar de la britanicul „The Telegraph“, cantitatea ar fi fost aproape egală, poate cu un spor neînsemnat de huiduieli. Că drama comică a lui Wagner a fost bulversată, aproape că nu interesează pe nimeni. Pentru unii critici francezi, bulversarea ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
de comunicare, Claude-Jean Bertrand 7. Magia, Jean Servier 8. Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Format 1/16 (54 ( 84) • Bun de tipar: 2001 • Apărut: 2001 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 A se vedea nr. 1 000 al prezentei colecții: F. Terrou, L'Information, G. Weill, Le Journal, Paris, 1934; R. de Livrois
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
la una dintre edițiile Târgului „Gaudeamus“. Văzând atâtea cărți la un loc, și toate decretate capodopere, atâtea lansări, și toate numite evenimente, m-a încercat un sentiment de zădărnicie. La ce mai servește critica de întâmpinare, când critici titrați și cronicari acreditați vorbesc pe bandă rulantă despre cărți pe care nu le-au citit, mințind publicul fără să clipească? Și cum să înțelegi publicul acesta, mai larg ori mai restrâns, care continuă să înghită astfel de gogoși, perpetuând vechile imposturi, lungind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
o mărturie a maturității și a măiestriei emoționante»; «un impecabil cvartet de avangardă»; «triumful cvartetului», «acești interpreți români impecabili»; «o rara avis a muzicii românești - personalitate rară răsfrântă în patru precum culorile curcubeului» - sunt doar câteva dintre ovațiile cu care cronicarii lumii, unii dintre ei critici muzicali de renume, profesori la marile școli de interpretare sau chiar membrii unor formații concurente celebre au omagiat de fiecare dată recitalurile Cvartetului Voces pe marile scene ale lumii.“ Tot potrivit laudatio, marele merit al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
cinematografie. Și faptul că anual câteva zeci de miliarde sunt deturnate din bugetul statului pentru niște inepții care se pitesc după sintagama de mare adâncime intelectuală că „arta este un domeniu subiectiv“. 432, În afara Oscarurilor - critica americană dezaprobă În ciuda previziunilor cronicarilor de film de la „The New York Times“, filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, nu a intrat nici măcar pe lista lungă a nominalizărilor la Oscarul pentru cea mai bună peliculă străină. O excludere ce reprezintă, în viziunea hollywoodreporter.com
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ale unor persoane sau grupuri concrete. Situația istoricului în acest moment, din câte îmi pot da seama după reacțiile sale publice din ultima vreme și după acest dialog, este cumva comparabilă cu extazul pe care l-ar încerca un mare cronicar sportiv dacă i s-ar permite, pentru un scurt interval de timp, să alcătuiască echipa națională de fotbal. Scuzată-mi fie comparația rudimentară, dar în destule momente post-raport istoricul și-a consumat cu delicii situația de ieșire din statutul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Năstase/Tratat de aroganță, Ion Iliescu/ Convorbiri cu Nina). Ajuns cam pe la jumătatea mandatului, președintele Traian Băsescu dă seamă în această carte despre starea națiunii, dar mai ales despre starea sa. Se alătură efortului caricaturistului Ion Barbu „o samă de cronicari“, care chiar cunosc subiectul: Liviu Antonesei, Ioan Groșan, Lucian Dan Teodorovici, Marcel Tolcea, Șerban Foarță, Radu Pavel Gheo, Zoe Petre, Robert Șerban, Doru Bușcu ș.a... Să mai spunem că acțiunea cărții se petrece la Cotroceni, la și în Palat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
mai ales datorită eforturilor depuse de doamna Dana Deac pentru convingerea doamnei Adriana Săftoiu să lase fotografiat Palatul Prezidențial din aproape toate pozițiile. Titlul volumului a fost sugerat de Șerban Foarță și adoptat imediat de către Ion Barbu. O samă de cronicari au acceptat, cu de la sine plăcere, să însoțească cu texte desenele autorului care le mulțumește și pe această cale. Tirajul va fi de cel puțin 322 de exemplare, garantat vândute.“ Campanie „Suplimentul de cultură“: ARTISTUL ASOCIAT „Suplimentul de cultură“ lansează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
În prima săptămână, coordonatorul lunii va realiza un interviu. În cea de-a doua, va fi rândul invitatului să scrie în „Supliment“ pe o temă considerată relevantă de către acesta pentru domeniul în care activează. În a treia va fi rândul cronicarilor de specialitate să îl prezinte pe artist în contextul actual și să determine care este poziția sa pe „harta“ culturală. În ultimul calup va veni rândul colegilor de breaslă să își spună părerea. De asemenea, vor fi anunțați câștigătorii unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
filling me...“ - iar de aici încolo imaginați-vă ce vă convine, „you’re free...“. SCRISOARE PENTRU MELOMAN Ieri ca și azi - cu Mihail Sebastian despre Enescu și Filarmonică Victor ESKENASY I-am spus în scrisoarea trecută doar Mihail Sebastian, deși cronicarul muzical își alesese pseudonimul Flaminius. Am continuat să-l citesc, să-l recitesc, în ideea unei antologii a cronicilor sale muzicale. Fiindcă, deși cartea muzicală continuă să aibă o soartă neagră printre editorii români, portretul omului de cultură Sebastian nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
neagră printre editorii români, portretul omului de cultură Sebastian nu ar ieși decât mai întregit, mai rotund, ca și cel al epocii sale, dacă i-ar fi publicate cronicile. Recitindu-l pe Sebastian, gândul m-a dus și la acei cronicari ai Festivalului „George Enescu“ pentru care nimic nefiind perfect, lipsa unei piese a compozitorului din program a tins să se transforme în catastrofă. Reflex de provincie frustrată, îmi e teamă, fiindcă nici un festival străin, Sibelius, Dvorak, Șostakovici de exemplu, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
perioada ta ieșeană. Un scurt istoric al acestei etape ar fi binevenit. Despre perioada mea ieșeană se cuvine să scriu un roman întreg sau să torn un serial melodramatic. Dincolo de glumă, un astfel de roman (nu memorialistic, că nu-s cronicar) va apărea cândva, pentru că este pe jumătate scris. A fost o perioadă vie, o întreagă viață cu tot ce prezintă adolescența unui artist care se credea geniu. Din nefericire, eu sunt personajul vieții mele și nu pot să nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
turcă, maghiară, greacă, franceza, italiană, rusă, engleza. Cuvintele latinești moștenite au cea mai mare frecvență. Cel mai vechi text continuu care s-a păstrat este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). În sec. XVI se pun bazele limbii literare (Coresi, cronicarii). Din sec. XIX - română modern. Limba literară are labază graiurile muntean și moldovean, dar și cu contribuția celorlalte. Alfabet chirilic și apoi latin (din 1860). Ortografie fonetica cu urme etimologice. Unitate lingvistică mare, cu graiuri reciproc inteligibile. Română aparține topologic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Moldovei între Elisabeta care urmărea să înscăuneze pe unul din copiii săi, precum și între domnul Munteniei, poloni, turci și Simeon, fratele lui Ieremia. Din această luptă a câștigat Simeon Movilă care a domnit un singur an (1607) și despre care cronicarul Miron Costin spune că: „moartea lui Simeon Movilă precum au rămas din om în om în țară, a murit otrăvit de cumnata sa, doamna lui Ieremia Vodă, trăgând domnia mai curând la feciorii săi, temându-se că se vor întemeia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o parte din moșiile Hudești și Șipoteni pentru serviciile bune aduse. La 1659 Ileana, o strănepoată a logofătului Ioan Movilă, înapoindu-se în țară din exil (era fiica lui Ion Movilă, fiul lui Simion Movilă și căsătorită cu Miron Costin cronicarul) a cerut domnitorului să i se înapoieze toate moșiile care au fost ale Movileștilor și ale lui Isac Balica. Ștefan voievod i-a restituit toate moșiile iar Miron Ciogolea stolnicul care avea o parte din aceste moșii a predat la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
divertisment. Bibliotecarii au sarcina de a instrui și educa, de a forma unele convingeri și de a dăltui caractere. Bibliotecile s-au născut odată cu cartea. La Hudești vor fi existat biblioteci pe lângă conacele boierești ale Movileștilor, ale lui Miron Costin, cronicarul care a avut proprietăți prin aceste locuri, ale lui Boldur-Lățescu, ale lui Ion Frank și ale lui Iorgu Manole, boieri care-și trimiteau odraslele la studii la Viena, la Paris, la Berlin. Vor fi existat biblioteci pe lângă bisericile cele mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domnesc. Prin femei, moșia Hudeștii-Mari a trecut în stăpânirea familiei Movilă, familie care a urcat pe tronul Moldovei nu mai puțin de șase domnitori. Numele de Fântâna Doamnei datează din acea perioadă. A trecut apoi în stăpânirea lui Miron Costin, cronicarul și apoi o perioadă lungă de timp în stăpânirea Boldurilor care au lăsat urme adânci în istoria țării și mai ales a comunei. A urmat familia Ciolac(Ion, Ilie și Gheorghe) și apoi familia senatorului Ion Frank. La Mlenăuți, moșia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Restituiri Ioan Petrovici, Curs de logică Seria Psihopedagogie Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Format 1/16 (61 ( 86) Bun de tipar: 2001 • Apărut: 2001 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com * Prin adenopatie hilară se înțelege un ganglion hilar mărit de volum. Ganglionii de dimensiuni normale (0,3-0,6 cm) nu se observă pe
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
valori în administrația publică locală (2001), Organizațiile sindicale și dilemele tranziției (2001). Este membru al Asociației Române de Sociologie. Bruno Ștefan, Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală (c) 2006 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȘTEFAN, BRUNO Mediul penitenciar românesc : cultură și civilizație carcerală / Bruno Ștefan. Iași : Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973611402-3 ; ISBN (13) 978-973-611-402-1 343.81
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Redactor: Livia Iacob Tehnoredactor: Daniel Mercaș Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (70 ( 100) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 O.P. 1, C.P. 161 • cod 700198 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Precum mutilarea deținutului Gheorghe Gherasim de către sadicul Corneliu Marolicaru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Români, apud Octav Gorescu, Văcăreștii Mînăsire. Văcăreștii Penitenciar, București, 1930. 245 Nicolae Muste, Cronica, apud Ioan Chiș, "Istoria penitenciarelor din România", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 2(25)/1996, p. 31. 246 Radu Popescu, Istoriile domnilor Țărîi Rumînești, în Cronicari munteni, Editura Albatros, București, 1973, p. 175. 247 Octav Gorescu, op. cit. 248 El a polemizat cu Cesare Beccaria, care propunea centralizarea sistemului punitiv și înființarea unei administrații centrale de stat, Mavrocordat argumentînd la fel ca și bunicul său că trecerea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]